10,028 matches
-
li-e teamă să se prefacă Rămîn fără aripi își scapă-n bălți nimbul cald Vine un șoarece plin de făină și-i îmbrîncește Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citești Pentru-a putea să străbați c-o vergea de cleștar În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrșite povești...
De-aici începe... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11114_a_12439]
-
-n trandafiri feroci, Însă mi-e sufletul ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu nara să-l mai gust, Roua-i plesnită, crinul zace, Hai să mîncăm batog, somon, Amurgurile prind caimace, Bărbații zic bonjourpardon... Dar asta n-are importanță, Sub fusta-n flux și în reflux, Cecilia, o-ntreagă Franță E-n cizmulița ta de lux! Îngerul Emil (26-XII-1976 - delicație pentru Cici
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
-n alte clipe pînă la amețeală. Cercul Cercul cel iubitor n-are brațe cum te-ar putea îmbrățișa fiind îmbrățișarea însăși? Cotidiană Minerii treceau mărșăluind unii prin alții capiteluri sfărîmate pluteau în lichidul albăstrui din pahar la colț de stradă crinii adoptau atitudini civice potoliți-vă potoliți-vă se adresau atît de convingător umbrele obiectelor ce le-au produs. Inspirație De unde să pleci și încotro s-o apuci alături de cîntecul tău de doi bani ce se strîmbă la tine (o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/11579_a_12904]
-
călugăr întristat se roagă câtă stranie lumină a lăsat în mine moartea și ce dor de viitorul ei nemângâiat. Extazul Extazul fierbinte-al iubirii vestea rănirii în fire Iluminarea împărtășirii luminii și sângele adăugat din potire... Pâinea și Vinul mirezmele Crinului! afirmarea Destinului Faptul în Sine Uimirile! Cântec dulce Este o deosebire clară e-o excepție ciudată între ce nu va mai fi și ce-a fost odinioară. S-au dus cântecele dulci și romanțele de țară Ne vom înmulți ca
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
-ntre blocuri și între salcîmi: numai steaua din cer l-a ferit să nu plece cu capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în scara corăbiei noastre. și rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
pipăie-n rubine Spuma să-ți scoată din suspine Ei o să-ți intre-n pălării Căci au pornit șirag spre tine Un marș cleios prin bălării Și-acum se cade să se-nchidă Acest flămînd poezioi Din vînt se-ncheag-o cărămidă Crinii clocesc groasa omidă Tîrîtă pe pereți de cridă Umflată-n sticle cu oloi Ci-acum se cade să se-nchidă Acest gingaș poezioi Pe care-l vei citi avidă Din nou în marmelada vidă A clipelor stoarse-n puroi Și a
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
Emil Brumaru Dulcea mea prietenă din rouă Lasă-mă să-ți fiu prieten lin în lumina caldă care plouă Sufletul tău moale ca un crin Fața să ți-o mîngîi trist cu fața Mîinile cu mîinile să-ți prind Cînd sporește-n ceruri dimineața Roua grea căzută pe pămînt Cu sărutul carnea mi-o-mblînzește Lepădat am fost și m-ai găsit Prietena mea blîndă din miresme
Draga mea înamorată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11275_a_12600]
-
în care înflorise și se veștejise atît de frumos - nu sunt eu acest ins trist, altcineva se așază ca mîlul peste un cîmp inundat, îmi vorbește ca un dicționar nedeschis vreodată, nici celălalt nu sunt eu, chiar dacă arată ca un crin într-o vază în care stă ascunsă inima Mariei Magdalena ca într-un criptex locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
înviere. Printre zgomote ca printre buruieni înaintez la răsărit. Pînă dau de începutul din iarba senină. Cînd ceara și rugăciunea laolaltă viețuiesc una scăzînd cealaltă înălțîndu-se - lumină și hrană. Bucuria învierii Bruma se așază altfel Pe urzici Și altfel pe crini. în ceai am pus Pe lîngă flori de tei Și cîteva măceșe Din via bunicilor de pe deal. Și în ger, Sub palidul cer Limba cea aspră a mieilor Caută firele verzi. Tot astfel caut eu Cuvintele pentru poem. Pe limbă
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
în '84, când a fost cel mai frumos, cel mai liniștit, am intrat în camera mamei fără ca ea să știe și era foarte frumoasă și mirosea ca pomii după ploaie. am intrat și am văzut cât era de frumoasă și crinii se înălțau chiar atunci, sub ochii mei, sub ochii ei privindu-mă împietrită și foșneau și în cameră se lăsa poate înserarea sau doar frunzele imense ale crinilor acopereau fereastra, înălțându-se unduitor. și atunci s-a făcut o liniște
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
după ploaie. am intrat și am văzut cât era de frumoasă și crinii se înălțau chiar atunci, sub ochii mei, sub ochii ei privindu-mă împietrită și foșneau și în cameră se lăsa poate înserarea sau doar frunzele imense ale crinilor acopereau fereastra, înălțându-se unduitor. și atunci s-a făcut o liniște ca-n mijlocul mării și crinii mamei au început să se întrepătrundă și lujerii lor ca niște mâini arcuitoare urcând spre tavan și liniștea aceea și-apoi doar
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
ochii mei, sub ochii ei privindu-mă împietrită și foșneau și în cameră se lăsa poate înserarea sau doar frunzele imense ale crinilor acopereau fereastra, înălțându-se unduitor. și atunci s-a făcut o liniște ca-n mijlocul mării și crinii mamei au început să se întrepătrundă și lujerii lor ca niște mâini arcuitoare urcând spre tavan și liniștea aceea și-apoi doar liniștea aceea de parcă ar fi fost moartea. da' nu era moartea, ci era '84 și eram noi doi
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
a luat de braț, m-a strâns tare, mi-a zis "să nu-nchizi ochii. să-i ții deschiși mereu. că dacă o să închizi acum ochii o să vină o apă mare și neagră și-o să ne-înece pe toți". dar crinii au atins de mult tavanul și trupurile noastre abia se mai zăreau. "să topim cu mâinile florile de gheață care-au înflorit pe ochii lui" dadada am zis și ea a spus că o să punem iar crini și iar crinii
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
pe toți". dar crinii au atins de mult tavanul și trupurile noastre abia se mai zăreau. "să topim cu mâinile florile de gheață care-au înflorit pe ochii lui" dadada am zis și ea a spus că o să punem iar crini și iar crinii vor atinge tavanul și în răcoarea unduitoare a lor iarăși liniștea și ne luăm în brațe și nici nu mai conta că avea rochia ruptă o vânătaie pe gât și urme de mâini în păr dadada eu
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
crinii au atins de mult tavanul și trupurile noastre abia se mai zăreau. "să topim cu mâinile florile de gheață care-au înflorit pe ochii lui" dadada am zis și ea a spus că o să punem iar crini și iar crinii vor atinge tavanul și în răcoarea unduitoare a lor iarăși liniștea și ne luăm în brațe și nici nu mai conta că avea rochia ruptă o vânătaie pe gât și urme de mâini în păr dadada eu îmi așez peste
Poezie by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/11787_a_13112]
-
-mi sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
spre Mașina Inchiziției Noi, ceilalți, suntem urme lucide în visul maimuțelor. S-a dus farmecul, a plecat și prim secretarul cu alaiul lui de dihori. Un Dumnezeu ramolit pune notele de la educație fizică - la estetică Demagogii, otrava, ară pământul cu crinii Altă lumină Domnului Gabriel Liiceanu Este o zi atât de grea - în spatele Timpului nu se află nimic. Este o zi atât de grea, de parcă și-ar fi prins un colț sub un scaun. Parisul a făcut ca omul să fie
Poeme prozaice by Ion Stratan () [Corola-journal/Imaginative/11971_a_13296]
-
m-adăp din nou Din cupele-mbujorate ale florii suave de cais Și din șoaptele izvoarelor ce se-nalță ca un ecou. Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crin Și-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm! EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin. Citește mai mult Cunosc eu un tărâm pe unde merg adesSă sorb licori albastre din cupe de cristal.Fantasme diafane în preajma mea se țesși mă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
un ecou.Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
iară. Când soarele dansează prin florile de câmp, Furând sărutul lor de gingașe fecioare, ATUNCI să-ți crească aripi și să zbori râzând, Să crezi în Dumnezeu și să te scalzi în soare. Citește mai mult Când soarele răsare din crinii DIMINEȚIIȘi se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria viețiiși primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și dealși te-ademenște
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
coroană - alte frunți sub joc de săbii alte lumi și alte soarte - cum și vele de corăbii mână-n țarc de semne-arzânde rosturile învechite și-n noi viersuiri - noi fraze - trec Cuvântul prin noi site... ...o minune-i veșnicia - din crin cer până-n pământ dar destăinuiri nu face Înviatul din Mormânt... de vezi semne în abisuri: taci - asculți și înțelegi nu-ți tocmești tălmaci uimirii nici pe magi și nici pe regi ...nu poți ști - uitând de Munte - chiuind la cânt
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
cu toții-n bulboană trezește-Te - Criste - varsă iar agheasmă peste lumi secate de orice mireasmă! învie Grădina - Maica Mântuirii ochilor-găvane redă raza știrii! ...când Poet-Hristosul scapă lira-n hume în cenuși preface omeniri și lume... NEDREPTĂȚIT au venit la mine crinii - osândiți să le dau și foc și sânge - stors din stih au venit la mine câinii zădărâți au venit toți peștii din recif și popoarele de stele-au năvălit crugul să-i citesc fiecăreia m-au silit din pustiuri împlinitu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
piatră-ascunsă... unde-i Sculptor - Făt-Frumosul - cu mâna-i vrăjită din stânci iar iubita-și scoată - lumii iar trezită? LĂMURIRE (16 August 2016 - Sfinții Martiri Brâncoveni) de departe vin ecouri munții ning lumini nunți de zâne cresc în piscuri pe-aproape de crini fulgere vestesc venirea Mirelui Ceresc păsări - îngeri nesfielnici ne călăuzesc trăsnete despic' pământul pentru duhuri sfinte: din izvoare - din pădure se slobod arginte în furtunile de raze se-mplinesc eroii: cavaleri ai nunții firii vin spre Crist martirii sus în
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
după tine tot ce e al tău și al morțiipe partea cealalat e răsăritulsau pivnițamasacrul speranțelor tale... V. SAU POATE O ALTĂ IPOTEZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Te-am aflat... în tăcerea crinilor din adâncul unde-mi arunc măștile. dincolo de gânduri, încovoiate de cuvinte, crește luminarea acceptării sau poate o altă ipoteză a iluziilor. Te-am căutat pustiită de mine, într-o bezmetică anulare, Tu ai fost mereu acolo, fereastră deschisă spre o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]