190 matches
-
în fața neantului. În această incertitudine, avem cel puțin certitudinea că a început o nouă metamorfoză a Europei. Pentru a înțelege ce este o metamorfoză, să ne gîndim la cea care transformă o omidă în libelulă. Omida s-a închis în crisalidă. Deodată, fagocitele menite să o apere împotriva agresiunilor externe atacă propriul organism. Îi distrug organele, inclusiv sistemul digestiv, de vreme ce libelula își va schimba hrana. Singurul cruțat este sistemul nervos, care menține identitatea ființei și îi controlează metamorfoza. Restul organismului este
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
organismului este nimicit. Prin această distrugere nemiloasă se operează construirea unei ființe cu totul noi, și totuși cu totul ne-schimbate. Prin această agonie se operează o moarte/naștere. Ființa nouă care s-a format va încerca să-și sfărîme crisalida, devenită din fortăreață, închisoare. Făcînd eforturi convulsive extraordinare, ea va încerca în mai multe rînduri să iasă, și treptat, cu dificultate, se va elibera. Aripile sale vor fi mototolite, cleioase, lipite de corp, nu se vor putea întinde imediat. Urmează
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
au putut crea împreună un soi de sistem nervos simpatic care să reglementeze primele lor schimburi organice. Însă sistemul cerebral n-a reușit încă să se constituie. Metamorfoza este incompletă, nu sîntem nici omidă, nici libelulă, sîntem încă închiși în crisalidă. Urmează efortul decisiv. Metamorfoza poate avorta, dar este încă în curs. A realiza această transformare înseamnă a participa la ea. 1987 Al doilea Epilog Noi reflecții despre Europa Iată-ne îndemnați acum, în 1990, să reflectăm din nou asupra Europei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de gard, ginseng-ul coreean, rădăcina de angelică, degețelul, scorțișoara și lemnul dulce. Printre ingredientele afrodiziace de origine animală se numără coarnele de cerb, șopârla roșie, căluții-de-mare, organele genitale uscate ale focilor și leilor de mare masculi, carapacea de broască-țestoasă, crisalida viermilor de mătase și placenta umană uscată. Motivul pentru care acestea din urmă sunt afrodiziace atât de puternice pentru bărbați nu este, așa cum presupun, de obicei, scepticii, asocierea superstițioasă a acestor părți și forme cu falusul. Adevăratul motiv este acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
iritantă. Cincizeci de ani, ca sarcina unei femele de elefant, funcționarul acesta șters se dezvoltase În pântecul copilului, al adolescentului și al tânărului. Iată că cei cincizeci de ani trecuseră, sarcina ajunsese la termen, pântecul se deschisese, iar fluturele născuse crisalida. În această crisalidă Fima se recunoscu pe el Însuși. Înțelese de asemenea că acum rolurile erau inversate, că În adâncul pântecului ca o crisalidă avea să se ascundă de-aici Înainte, pentru totdeauna, copilul cu ochi mari și membre lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ani, ca sarcina unei femele de elefant, funcționarul acesta șters se dezvoltase În pântecul copilului, al adolescentului și al tânărului. Iată că cei cincizeci de ani trecuseră, sarcina ajunsese la termen, pântecul se deschisese, iar fluturele născuse crisalida. În această crisalidă Fima se recunoscu pe el Însuși. Înțelese de asemenea că acum rolurile erau inversate, că În adâncul pântecului ca o crisalidă avea să se ascundă de-aici Înainte, pentru totdeauna, copilul cu ochi mari și membre lungi și delicate. Resemnarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că cei cincizeci de ani trecuseră, sarcina ajunsese la termen, pântecul se deschisese, iar fluturele născuse crisalida. În această crisalidă Fima se recunoscu pe el Însuși. Înțelese de asemenea că acum rolurile erau inversate, că În adâncul pântecului ca o crisalidă avea să se ascundă de-aici Înainte, pentru totdeauna, copilul cu ochi mari și membre lungi și delicate. Resemnarea Însoțită de o ușoară ironie conține uneori propriul său revers: un dor interior nestăpânit după copilul, tânărul și adultul din al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de-aici Înainte, pentru totdeauna, copilul cu ochi mari și membre lungi și delicate. Resemnarea Însoțită de o ușoară ironie conține uneori propriul său revers: un dor interior nestăpânit după copilul, tânărul și adultul din al cărui pântec a apărut crisalida. Așa se făcea că din când În când simțea din nou, pentru o clipă, Întoarcerea lucrurilor pe care le pierduse și care nu mai puteau fi recuperate niciodată, Însă purificate, imune la distrugere, ferite de durere și dor. Ca prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
starea de lucruri și relele sociale ale timpului aceluia. Pentru mulți din generația actuală piesa va fi cu totul nouă în privirea cuprinsului, căci astăzi boieri nu mai sânt iar ciocoii au devenit cu toții liberali și patrioți... pe hârtie. Din crisalida ciocoi s-a dezvoltat fără îndoială fluturul liberal. Cine voiește să vază cum s-a operat acea schimbare și din ce elemente s-a operat să privească marți reprezentarea piesei lui Alecsandri. [6 martie 1879] {EminescuOpX 207} [""POLITISCHE CORRESPONDENZ" PUBLICĂ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au constituit o permanentă sursă de inspirație pentru scriitori, poeți, filosofi. In Zair, un mit povestește că omul urmează ciclul vieții și al morții unui fluture. În copilărie este o omidă mică, iar la maturitate o omidă mare. Devine o crisalidă abia la bătrânețe, iar mormântul lui este coconul de unde iese sufletul său sub forma unui fluture. Este suprinzătoare metamorfoza fluturelui, transformările prin care trece de la o simplă larvă, la omidă, la crisalidă și abia apoi la fluturele care ne Încântă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
iar la maturitate o omidă mare. Devine o crisalidă abia la bătrânețe, iar mormântul lui este coconul de unde iese sufletul său sub forma unui fluture. Este suprinzătoare metamorfoza fluturelui, transformările prin care trece de la o simplă larvă, la omidă, la crisalidă și abia apoi la fluturele care ne Încântă pivirea prin coloritul și gingășia lui. Avem și noi de Învățat ceva din lecția fluturelui. Îți dorești să produci o schimbare care să fie vizibilă În exterior, o schimbare care să facă
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
fluturelui. Îți dorești să produci o schimbare care să fie vizibilă În exterior, o schimbare care să facă o diferență În viața ta și a celor din jurul tău? Dar, schimbarea, este de fapt o muncă interioară. Așa cum În starea de crisalidă fosta omidă duce o muncă interioară de transformare Într-o făptură nouă, așa și noi trebuie să ducem o muncă de Înlăturare a credințelor limitative, a convingerilor false care ne Împiedică să ne manifestăm darurile vieții În plenitudinea lor, care
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
cineva ușile deschise, Polu' Nord aicea, să-mi baaag picioru'! încui ușa cu lanțul, ninge mărunt Bacăul, tot nu dau drumul în sala de așteptare, hidrocentrala lipsa rezolvărilor simultane primitivitate, calcul diferențial/algoritm limbajul redus la limbaj, faza cîmp înzăpezit crisalidă, metamorfoză, poate mai mult decît poate omul, cea mai fragilă trestie etc., ca să se rezolve compensatoriu, om e cîmpul cît nu-l știe, cîmp zăpezii/nopții/ Romanului omul mai depărtat Moldova, rîu cu gelatina zăpezii, lan de tancuri alb parcelat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
un templu ale cărui coloane trebuie să le înțelegem și cu ale cărui elemente suntem datori să ne contopim. E clopot neantul sau e piramidă 33 De tânguie în sine destinul unei lumi Problema însă nu e forma sa de crisalidă Ci ceea ce în invizibil ne face ca să fim mai buni. Plină de ispite lumea, infamă, contopită Cu o credință oarbă-n miracol și minuni E clopot neantul sau e piramidă De tânguie în sine destinul unei lumi. Vezi, frate, numai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mi-a dat prin cap că s-ar putea să urmeze curând o suferință cumplită. Nu perspectiva suferinței mă tulbura atât de intens, ci însăși experiența schimbării. Simțeam prezența unei îngrijorări, așa cum trebuie să simtă gâza care iese dintr-o crisalidă, sau foetusul încolăcit când își croiește drum spre lume. Nu era vorba de o proiectare în trecut. Amintirile păreau acum să-și fi pierdut însemnătatea. Era vorba de o nouă condiție de a fi. În cele din urmă m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
portuara din portul de intrare va înregistra cantitățile astfel importate. 3. El trebuie să livreze laptele praf degresat, astfel importat, catre întreprinderea să, autorizată conform paragrafului 1 de mai sus și să-l amestece cu făină de pește, făină de crisalide sau cu solubili de pește. 4. După ce a produs alimente compuse, el trebuie să înainteze administrației vămilor un raport, indicînd în special cantitățile de lapte praf degresat utilizate, ca și alte materii. Funcționarul vamal va verifica proporția dintre cantitatea de
ARANJAMENT INTERNAŢIONAL din 12 aprilie 1979 privind produsele lactate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128642_a_129971]
-
găsește doar de-a lungul nervurilor. Oul este asemănător cu cel al celorlalte specii de Pieris. Larva matură are în jur de 30 mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mm lungime, este de culoare verde închis, cu o linie dorsală neagră îngustă și două laterale galbene. Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând din parenchimul frunzelor, iar atacurile sunt mai puțin intense. Populațiile de Pieris
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu puncte negre. Culoarea corpului larvei este verde- cenușie, cu tuberculi și puncte negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
negre fine. Pe marginea dorsală are o linie fină, de culoare galben-verzuie și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și câte o linie stigmatică întreruptă gălbuie. Corpul prezintă o pubescență fină (fig. 15 B). Crisalida are un apendice cefalic ascuțit, prevăzut cu o strie bilaterală neagră. Culoarea crisalidei este verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
verzuie, cu 3 dungi galbene și cu puncte fine negre. Crisalidele care iernează au o culoare gri - deschis sau gălbuie, cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mai admite că are suflet și că el e nemuritor. O mică parte a oamenilor, dintre care o altă parte sunt tineri, se ocupă deci cu această neînțeleasă, pentru altă parte a oamenilor, îndeletnicire: despătimirea. După ce teai învelit ca o crisalidă, în diferite structuri pătimașe, trebuie să te dezvelești, să ieși din ele, să te dezlipești din aceste învelișuri: egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginți, etc. Lectura ar fi operația prin care te desfaci din propriile tale coji limitative. Prin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acestea" (Privindu-i cu ochii minții, vol. Commentarius perpetuus 2, 2003, VH, pp. 353-354). 15 Privirea fixă nu fixează timpul, nu îl oprește în ființa sa reală, care e neoprirea, dar îl învăluie în lumina unei imagini, îl îngheață în crisalida care îl arată în chipul absenței. Din ceea ce a fost în vedere "lumina - lumina rămâne", rămâne în imaginea incoloră a transparenței, fără de ființă și timp, iar "lumina aceasta/ există - și arde fără culoare în aer - și nu se mai cerne
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în crisalide... Piept păros: plin de buruieni uscate. O cochetă: o roză pe care curtezanii o desfoiază; soțului nu-i rămân decât spinii. Vârtosu Colceag. Sunt nouă numai lucrurile uitate. Măi Codrene, măi Codrene Te cunoști după sprâncene Că iești făcător de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]