703 matches
-
scaune alergând la galop sub paturi, peste paturi peste bufetul cu ceai șI cafea peste vitrina cu amintiri ce-ar fi trebuit reparate becurile cu lumina prea slabă - de abia vedeai ca să coși sau să repari rufăria - în nopțile cu crivăț lunar cu basme cu fiare dezlănțuite ce-ar fi cârmuit demult pe moșie planuri și himere de călătorii prin locuri lacustre... distante... himere ofilite bătrânul curăța cartofi pisicile arhaice torceau firul vieții bătrâna și mai bătrână încerca să zărească pisicile
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
care toarnă Cuvântul făurit din raze în tiparele poeziei, prelucrat la temperatura incandescentă a sufletului lor. Dar poezia mai este și zborul metaforei ca un fluture de lumină cu aripi de vânt sau zborul fulgului de nea alintat de suflarea crivățului. În trăirile sale, dar mai ales în simțirea sa, poetul trebuie să se lase cuprins de acest zbor și să intre în jocul său zglobiu. Numai așa sufletul său va vibra intens, cuprins de magia poeziei. Dacă însă va încerca
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
nu pare, această povestire este inspirată după un fapt real, petrecut în zilele noastre, mai precis în Moldova anului 2010) Vestea se propagă de-a lungul uliței, singura din așezare, cu viteza sunetului și cu efectul undei înghețate a unui crivăț. În ograda lui Gheorghe, zis Tălâmbu, o fiară apărută de cine știe unde, una mai cumplită decât cele din vechile povești, se pregătea să sfâșie întreaga populație, fără nici o discriminare. De spaimă, toată suflarea, de la fașă la barbă albă, năvăli la gardul
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
toți in ajutor, Nu au limite, zăgazuri, Urcă-n vârful munților. Așa le-au lăsat străbunii, Așa au citit în cărți, Să faci o închinăciune, Mâna s-o întinzi de poți. Își dau hainele din spate, Pentru omul în necaz, Crivățul pe ei,,nu-i bate" Și nu fac din asta caz. Nu le e frică de dihănii, De nămeți amețitori, Nu îi sperie urcușul, Suie ne-nfricați spre nori. Viață dau dacă se poate, Cu gândul la Dumnezeu, Cerul să
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
troiene spulberate. - De ce-mi tulburi lucrarea, blestemato? se răsti la ea Moș Vreme. Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului. Îi zise: -Tacă-ți fleanca, moșneag nebun și sclerozat! Chinuiești nenorocitelastea de sclave cu
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
familia iubitei. Urmările acestui accident sunt de lungă durată și starea de sănătate greu de recuperat. Parcă nu mai avea chef să-și continue servirea mesei. A strâns totul de pe masa din bucătărie, restul de mâncare l-a pus pentru Crivăț, cățelul și prietenul său preferat. Și-a scos din frigider sticla cu vinul demisec și-a preparat un șpriț, apoi a plecat în living să-și revizuiască programul zilei următoare de școală. Se acomodase destul de bine la noul său loc
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
Mare este minunea Domnului! Ajunse acasă, în miez de noapte. Nu mai simțea picioarele, mâinile și fața de îngheț. Cei ai casei nu dormeau, știind că el trebuia să se întoarcă încă de cu seară, și nu mai venise! Vedeau crivățul care se dezlănțuise și se rugau într-una la Domnul, să-l scape pe Artemie de vremea rea și de fiarele pădurii. Acum, că-l văzură trecând pragul casei, bucuria era mare. Artemie le povesti soției și copiilor cum mersese
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
dar bietul ghiocel, căci așa se numea firavul clopoțel, răsărise sub o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând, ea s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce-l umbreau. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului... și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin și o picătură de sânge s-a prelins pe
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
mai rămas nimic o candelă de seară și-o rugă stinsă... ninsă îngândurată a răsărit de nicăieri o nălucire dalbă purtând în brațe stele și-o iubire moartă n-ai vrea să știi și nici să fii aproape când urlă crivățul sub vălu-i alb pe care-l poartă an de an ca o răzbunare... ca o răzbunare... 23 dec.2012 Referință Bibliografică: Levitând sub geruri / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 726, Anul II, 26 decembrie 2012. Drepturi de
LEVITÂND SUB GERURI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366082_a_367411]
-
și liniștea monumentală de până atunci, era spartă de un șuier care se amplifica tot mai tare. La început era ca o adiere de vânt primăvăratec, ce mângâie frunza abia crescută prin copaci. Apoi din ce în ce mai tare, până ce devenise ca șuieratul crivățului uscat din iernile dobrogene. Încrețirea apei de până atunci se transformă repede în valuri săltărețe ce plimba bărcuța mea micuță ca pe o coajă de nucă luată de un șuvoi de apă. Intensitatea vântului creștea destul de repede, fapt ce mă
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
și am pătruns preț de câteva minute în lotca sa de aur, în care îi plăcea să împingă de obicei multă lună, iar azi... părea neîncăpătoare pentru zeci de oaspeți ce-au venit să împartă surâsul cu el. Odaia din Crivăț s-a deschis larg, pregătită să-și primească oaspeții, iar închipuirea fănușiană din această încăpere era autentificată prin trofeele sale ce se lăsau filmate de ochii curioși ai vizitatorilor. Dincolo de geamul vitrinelor stăteau volumele sale : ,,Insomnii de mătase”, ,,Dincolo de nisipuri
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
câmp. Îmi uscasem hainele, femeia îmi mai dăduse niște flanele vechi și ciorapi de lână să mă oblojesc la picioare. Îmi pusesem mantaua în cap, mă îmbrobodisem cu niște cârpe să-mi protejez fața care săgeta de durere la bătăile crivățului și am mers așa până în marginea unui sat unde am întâlnit doi cunoscuți de la noi din localitate care se îmbrăcaseră în haine nemțești și o luaseră și ei aiurea spre casă. Îmi povestiseră că găsiseră pe camp câțiva nemți morți
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
târa ușor un picior. Eu nu știn de ce nu-l reformaseră, ce făcea Mareșalul cu Durică, nici arma în mână nu putea s-o țină corect. Vântul se întețise, bucăți de fier de pe acoperiș făceau un zgomot asurzitor în bătaia crivățului. Să trăiți dom lent, se trezește Durică din somnu lui, la ordin! Ce ai Durică, îl zgâlțâi eu, aoleooo, se miră el, visam Tobit, visam că eram în gardă... Și?- îl descos eu, mirat. Dăduse comandantul ordinul de foc și
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
santinela care nu în acest fel trebuia să-și îndeplinească datoria încredințată. Nu găsise cu cale ca înainte de a intra în post să se echipeze și cu masca de gaze. Avea de ales între duhoarea lansată ritmic de animale și crivățul de afară. Nu despre supraviețuire era vorba. Își dorea doar ca nu cumva să se aleagă cu degerături ori cu vreun virus rebel care să-i provoace febră, situație în care nu s-ar fi liberat odată cu ceilalți camarazi ci
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
cum ninge afară, Dar mâine va fi viscol și ger, Și iarna tare greu se mai ară, Zadarnic e plugul din fier. Căldura e scumpă, cum știi, Salariul începe să-mi scadă, La bancă mai am datorii Și bate un crivăț prin țară. Domnul nu vrea să mă vadă, Vor numai ei, doctorii! De-aceea îmi vine să strig: Iubito, fără tine mi-e frig! Îmi torn o cană cu vin; Îl simt curgând prin artere. Mă ia căldura și-mi
E IARNĂ, IUBITO! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361754_a_363083]
-
un copac, a zărit în poiană un ghiocel abia ieșit de sub zăpadă, umbrit de o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul plăpând, s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce copleșeau ghiocelul. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit ghiocelul cu palmele ei încălzite. Din neatenție s-a rănit într-un spin, și o picătura de sânge s-a prelins pe sfiosul ghiocel. Căldura sângelui i-
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI-MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351993_a_353322]
-
crin. Un ceai îl voi plăti c-un bon de masă, Uitat în fracul strâmt și demodat. Contesă, toamna asta nu mă lasă La mine să te chem, iar, în palat. Te invit la dans, doar noi într-un tangou. Crivățul ne saltă prin mansarde. Turțurii vor crește trași la indigou. Niciun foc în vatră nu va arde. Vom dansa pe gheață până la finiș, Înotând prin valuri de zăpadă. Azi, contesă, suntem titluri de afiș, Dar mâine... cortina o să cadă! Referință
E TOAMNA ASTA CA O AGONIE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351299_a_352628]
-
Preda, i-am zis eu, poate o să vă mire, am luat o lucrare...” ,,Aaaa, da știu, mi-a povestit Piru despre tine... Și ce vreai să scrii tu în această lucrare? Tu ești din Râca de la fostul învățător al meu, Crivăț? Ce mai face?... Mai bea, mă?... La Râca veneam eu după cărți pe la neamurile mele... Stancu lu' Diță, unchiu-meu, ce mai face?” După ce i-am dat eu toate informațiile cerute, i-am povestit intenția mea de a face o radiografie
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FLOARE DE COLȚ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 708 din 08 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului mă frunzărește-ncet realitatea, trecând în ierni prin crivăț ca niște anonimi, visăm plecând spre labirinturi sacre cu suflete vibrând ca niște mimi. vom trece peste veacuri spinări de arse dealuri ne vom întoarce iarăși spre-nceput vom căuta prin ceață idealuri și vom veni străbuni săpați în lut
FLOARE DE COLŢ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351589_a_352918]
-
Iar cei cei mai dulci se-aștern în rime, pare-mi-se, Ningând cu vată ca de zahăr templul Rugii... Sunt avalanșa care vine către voi, Sunt valurile înghețațe ale mării, Sunt bici cu vârf din vârf de sloi, Sunt crivățul din faldurile zării, Sunt cremene de vifor, sticlă, piatră, Sunt nor ca un arici din spini de gheață, Sunt recele sărut pe-a gurii rece vatră Sunt frigul frigurilor care frig, îngheață... Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
au prăbușit troian În clipa care, albă ca o moartă, A început solfegiul ei la pian. Păgâni ne ducem undeva, aiurea, Prin nopțile de patime și dor Unde din umbre va cânta pădurea Și licuricii stelelor în cor. Ne mușcă crivățul plin de ninsori Cu turțurii cuvântului ce-ngheață Îți spun acuma, între două flori, Că e schimbarea gerului la față. Cai negri ne gonesc întru galop Spre înălțimea muntelui Parnas Chiar dacă uneori mi-e versul șchiop Și ninge cu colinde
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
nevinovată Ne cântă clipa valsul nesfârșit Pe-o ciutură de vremuri înghețată. Lăsa-vom nopții vraja de argint Când umbrele pădurii se-nfioară Din cer ne curgă-n taină dulce-alint Doi îngeri triști și-o strună de vioară. De gerui-va crivățul prin noi Cu limbi de foc îi risipim popasul Viclean, de vrea să vină înapoi, În zeghe-și va afla de-a pururi masul. Din basmul nostru ninge în cuvânt Cu nestemate de trăiri sublime Nu sunt o sfântă, tu
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
n-ai ce să faci, pentru că una e să fii prost și alta e să fii rău. Omul la origine nu e rău, iar răutatea este o dovadă de prostie. Puterea aruncă colane mediatice, iar presa se lasă vânturată de crivățul politicii. Electoratul nu mai există decât marfă de schimb. Asta pe când românul este indiferent și manipulat zilnic să fie indiferent. I se stârnește inbdiferența cu orice ocazie, este stimulat zilnic să plece capul, crezându-se incapabil să facă ceva. Armele
ROMANII, O NATIE CU TARA INGHESUITA LA DOUA CAPETE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351086_a_352415]
-
zăcăminte de tămâie pentru mortarul Sfintei Sofii Prosperă piața roșie, crește prețul acțiunilor și al picăturii de sânge dăruite fiecăruia de Hristos. *** Fosforul îngerilor în putrefacție îți luminează, prințe, în priviri. Printre trupurile trecătorilor cerșetorii indică un Dumnezeu în retragere. *** Crivățul Un anchetator, pălmuind cu zăpadă Cristul de tablă din marginea de sat. RAPORTUL DE ONOARE Cuviincios, fără să tulbure liniștea publică ascultă tânguirea luminii în marile lazarete de raze. Viața lui e o pauză de efect. Este mai inutil ca
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
de povestea casei părintești a scriitorului, care curgea lin de pe buzele profesorului Negoiță, căruia îi aducem încă o dată mulțumiri. Construită în 1959, după sistemul caselor tip salon, cu sală și odăi, cu o camera unde erau primiți oaspeții (odaia din Crivăț), casa este plină de lucrurile ce-au aparținut copilăriei autorului, de unde nu lipsesc icoanele, nici chiar aceea adusă în dar mamei, tocmai de la Ierusalim, de către scriitor. Costumul de academician, precum și alte medalii, documente, certificatele de naștere, dar și cel de
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]