52,560 matches
-
piese de schimb și am pregătit teancul de bancote pentru reparator. Un vecin de-al meu, având și el o Dacie (1300), a făcut într-o zi, când mașina i s-a stricat pentru a nu știu câta oară, o criză de nervi. A început să strige, ca scos din minți, în curtea interioară a blocului în care locuim: - O vând pentru o sută de dolari! O vând pentru o sută de dolari! S-a găsit imediat un cumpărător și el
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
un simțămînt de insuficiență a spiritului. Contrar misticilor care se despart de materie, Liviu Georgescu mizează pe materie, mai bine-zis pe revolta acesteia, pusă în scenă sub unghiul unor dizarmonii mergînd pînă la stridențe, al unor coliziuni ce sugerează o criză mergînd pînă la catastrofic. S-ar zice că e un complex de inferioritate al lumii fenomenale, oglindindu-l pe cel al spiritului. Rebeliunea materiei nu reprezintă decît consecința unei revolte a unei conștiințe ultragiate, macerate de îndoială, angoasă, dezgust, exasperată
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
fi o zi/ ca o batistă tîrguită în strigătul călăilor" (ibidem). Astfel dezordinea, descompunerea, extincția capătă, ca la Arghezi, un sens antimoral. E o viziune în contrasens cu ethosul. Dar nu numai Arghezi e vizibil tangent la această producție a crizei, descentrată din pricina dezechilibrării spiritului, ci și Ion Caraion. Acesta din urmă ar putea fi socotit un Arghezi radicalizat, redus, prin eliminarea notelor idilice și a unei dialectici compensatoare, la fața sa neagră, la decompoziția cronică a perspectivei ce pare fără
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
că n-ai pîine. În lumea bucureștenilor de rînd să dai banii pe ziare e un semn că ai un nivel de viață care îți îngăduie acest lux. Apariția vînzătorilor de ziare de la intersecții e o încercare de a corecta criza de cumpărători de la chioșc. Aici mai funcționează însă o observație remarcabilă. Cine are mașină nu se mai oprește dimineața la chioșcul de ziare, ci se mulțumește cu știrile pe care i le oferă radioul din automobil. Ofensiva cotidianelor la intersecții
Avortonii mediatici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14837_a_16162]
-
femeie tînără cu un copil preșcolar și un soț infidel. Cu toții locuiesc în-tr-un cartier sărac din capitală, într-un bloc la ultimul etaj. Femeia a fost de curînd dată afară din serviciu și în acest timp mort se declanșează o criză majoră. Află că bărbatul o înșală și se hotărăște să plece în satul părinților ei unde nu o așteaptă nimeni. Scenariul ar fi banal și personajele cu totul comune, dacă n-ar fi înglobate într-o pastă ciudată de motivații
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
într-o sălbăticie de necrezut, e înfometat, mizerabil, singur. Iubirea e redusă la o poftă carnală pasageră pentru un bărbat cunoscut în adolescență și la un trist concubinaj cu un altul. Se petrec și două avorturi promiscue, desfășurate fără vreo criză interioară. Mănîncă pîine goală, aproape moare de frig iarna, stă imobilă sub o plapumă veche. Și nu suportă brînza pe care i-o oferă o rudă miloasă. Un personaj sordid într-o lume sordidă. Și o indiferență, o lipsă de
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
de armonie și de o logică a realității curente. În acest gest edilitar, tipic parizian, intră toată tradiția gândirii franceze de la Descartes până la abstracționismul arhitecturii moderne, utilitar, ca și iluzoriu, dând naștere unor efecte ce par să transfigureze materia. De la criza de locuințe, caracteristică societăților de astăzi indiferent de continent sau de țară, criză în stare să răstoarne organizarea societăților umane și până la acst efect strict edilitar, unde nu necesitatea spațiului locativ contează, ci armonia locului habitat, este o cale prea
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
tipic parizian, intră toată tradiția gândirii franceze de la Descartes până la abstracționismul arhitecturii moderne, utilitar, ca și iluzoriu, dând naștere unor efecte ce par să transfigureze materia. De la criza de locuințe, caracteristică societăților de astăzi indiferent de continent sau de țară, criză în stare să răstoarne organizarea societăților umane și până la acst efect strict edilitar, unde nu necesitatea spațiului locativ contează, ci armonia locului habitat, este o cale prea lungă și prea complicată ca să încerci să o iei în discuție. Interesant: asta
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
se conservă toate valorile primejduite în afară: dragostea, onestitatea, prietenia și opera. Cît despre acesta din urmă, se poate spune că există la Radu Petrescu un filon maiorescian al jurnalului: pe alocuri izbucniri de orgoliu, încrederea constantă (chiar dacă străbătută de crize) în menirea de scriitor, în perenitatea scrisului, în rezistența detaliului insignifiant ("Pentru mine totul are importanță"), în construcția răbdătoare și discretă. Iar prietenia, despre care atît de mult s-a vorbit și pe care tîrgoviștenii au transformat-o în-tr-un fenomen
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
reactivat memoria de grup și disponibilitatea spațiului public, ceea ce a făcut ca, imediat după 1990, fie să se reinstaleze vechile monumente, cazul statuii lui Brătianu de Mestrovici, fie să se comande altele noi. Si, în acest moment, a început dezastrul! Criza enormă prin care a trecut România în cele cinci decenii de comunism, disoluția reperelor și dezordinea spirituală cronicizată, alături de încă multe alte disfuncții care nu intră acum în discuție, și-au dezvăluit cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
postfață de Smaranda Cosmin. Editura Polirom, 2002. Meditația pe diferite căi Dacă O dragoste e o carte de citit pe nerăsuflate, trădând îndelunga șlefuire, eseurile lui Montaigne sunt sortite meditației, "porțiilor" mici de lectură. Aceeași preocupare, însă, pentru crepuscul, pentru criza idealurilor. Smaranda Cosmin este o bună cunoscătoare a Franței renascentiste, nu numai studiile publicate, dar și poezia ei dezvăluind o îndelungă frecventare a "agoniei rinascimentale", a acestui "compozit de oboseală, sensibilitate rănită, revoltă resemnată și refugiu saturnian în melancolie". Montaigne
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
se spunea Turciei, subzista doar sub protecția realelor puteri europene, din dorința de a păstra un echilibru între ele, de a bara calea Rusiei țariste spre Bosfor și Balcani. Volumul subliniază posibilele învățături pentru politicienii macroviziunilor asupra Balcanilor, cele din �criza Orientului" (deceniul 7, secolul al XIX-lea), din renașterea națiunii turce sub Atatürk, din încrengăturile militare ale națiunilor balcanice în perioada celui de-al doilea război mondial. Dacă spre sfârșitul războiului antifascist exista dorința și nădejdea deschiderii de către aliați a
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
se cuvin consemnate. Prima impresie, citindu-le, a fost că autorii lor își ascund cu greu mirarea: cum, adică, directorul unei reviste să se dezică public de cronicarii săi literari? A doua impresie: dezacordul a fost repede interpretat ca o ,,criză" a publicației, pe care un conflict între generații ar pune-o în pericol. În fine, n-am scăpat de recomandări utile: după 1989, o revistă e musai să devină partizană, apărînd o ,,ideologie" literară, de pildă, postmodernismul, dacă vrea ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
că nou înseamnă mai bun și că toată literatura lumii visează să devină postmodernă (așa cum clasicii marxismului visau la o lume sortită să devină comunistă). În cele din urmă, ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
visează să devină postmodernă (așa cum clasicii marxismului visau la o lume sortită să devină comunistă). În cele din urmă, ne întrebăm de ce deosebirea de vederi, polemica ar ține neapărat de ,,criză internă". Dacă gîndim așa, probabil că am găsi niscai crize pe la toate publicațiile adevărate. Problema e că la România literară se practică o anumită transparență. ,,Tinerii" scriu ce vor, ,,bătrînii" cred ce vor. Dar nu se face nici o cenzură. Se apără, uneori, interesul publicației, linia ei morală de conduită. Atît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
drastică scădere de popularitate și de calitate - mai ales în domeniul filosofiei, cel care îl interesa în mod direct pe Eminescu. Și apoi, se petreceau mari schimbări și în ce privește mai vechea ierarhie a științelor: " Ipoteza mea este că așa-numita criză a lui Eminescu la Berlin - dacă nu refuzăm acest termen tare înainte de a-i fi dovedit inadecvarea - are la rădăcina ei (și) un "rău" de natură intelectuală - analizabil ca atare, dacă nu chiar elucidabil. E vorba de un criticism de
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
artei ca fenomen de sine stătător, acest album este o radiografie a existenței însăși, o analiză, prin imagine directă, a chipului interior pe care omenirea și-l descoperă din mers. În acest sens, capitolele albumului sînt chiar marile momente - de criză, de echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresioniștii, Perioada crizei, Cubiștii
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
de criză, de echilibru, de narcisism sau de revoltă - pe care omul le traversează sub impactul revoluției industriale și al deselor reconsiderări în raport cu imaginea consacrată despre sine. Astfel, titluri cum sînt Între două lumi, Romantismul, Realitatea, Impresioniștii, Simboliștii, Postimpresioniștii, Perioada crizei, Cubiștii și futuriștii, Avangarda, Expresioniștii, Abstracțiunea, Dadaiști și suprarealiști și între cele două războaie nu reprezintă doar capitole de istoria artei, ci și, dacă nu cumva mai întîi, încercări de autoclarificare ale unei umanități aflate într-o goană irepresibilă. Cei
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
năzuință de sinteză care se regăsește în teza postmodernismului, "inventată" în bună măsură de americani. Aparent ar fi vorba de o situație critică, însă robustețea spiritului american dă lucrurilor o întorsătură vitală prin "democratizarea" esteticului: "Ceea ce mulți europeni caracterizează drept "criza culturii" nu e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un progres. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de o răspîndire, de o popularizare a formelor artistice, de genul celor pe care comuniștii
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
în teza postmodernismului, "inventată" în bună măsură de americani. Aparent ar fi vorba de o situație critică, însă robustețea spiritului american dă lucrurilor o întorsătură vitală prin "democratizarea" esteticului: "Ceea ce mulți europeni caracterizează drept "criza culturii" nu e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un progres. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de o răspîndire, de o popularizare a formelor artistice, de genul celor pe care comuniștii le tot promiteau, dar nu reaușeau
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
la cunoștința publicului ca de pildă faptul că inginerii germani au primit mesaje de la atlanți în legătură cu construirea O.Z.N.-urilor (cum mai puteau acestea rămâne obiecte zburătoare neidentificate când în aceeași frază li se precizează proveniența?) sau că Anglia a provocat criza poloneză ca să producă un pretext credibil pentru intrarea sa în război contra Germaniei (pag. 57). Indianismele de tot soiul, cuvinte folosite cu mult în afara contextului lor originar (fractali, geomagnetism, metamatematică) și în grupuri insolite (algoritmul transformărilor poliedrale prin care elementalii
Parodia paranormalului? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14947_a_16272]
-
Dar la fel de bine o putea face în numele eliberării sexuale dacă ar fi trăit în America cu cîțiva ani mai tîrziu sau în Franța deceniului șapte sau în ghetourile negrilor hip-hop-eri ai anilor '90. Pentru că de fapt e vorba de o criză eternă, de un nonconformism juvenil care la unii ia forme radicale și care s-a întîmplat să se producă de acestă dată în apropierea unui focar ideologic de tristă amintire. Felul în care acest adolescent e reconstruit de scriitorul matur
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
Groaznic dispun de un regim de ambiguitate, după unghiul în care ne situăm în fața oglinzii istoriei. Petru cel Mare mai era și crud, Ivan cel Groaznic a unificat Rusia ș.a.m.d. Într-o împrejurare, Napoleon Bonaparte a făcut o criză de furie cu teribile imprecații, când a citit într-un ziar - cu toatele erau ale Puterii - laude la adresa blândeții sale: optase pentru imaginea războinicului vindicativ. Cel mai de timpuriu au înțeles importanța imaginii despoții Orientului, magicieni ai protocoalelor, demoni ai regiei
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
o clipă îi crește un bărboi până la pământ, că din puținii copii la vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea se rezumă în constatarea statistică a unui trai cu 40% scăzut față de anul 1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant al tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
1989, an de criză răsturnătoare de regim. Victimelor situației le stau la îndemână două reacții, cu ținte diferite: a da vina pe specificul absolut stresant al tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că, fie și visceral, aceasta este reacția insului unanim. Mai sărac decât înainte, mai amenințat în privința zilei de mâine, de la care așteaptă primejdii, românul unanim de astăzi refuză imaginea care i se propune, a unei guvernări ce-l
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]