394 matches
-
acest fenomen. Acesta a fost deja citat în studii anterioare referitoare la stilul indirect liber: În ziua nunții doamna Stuht din Glockengießerstraße avu din nou prilejul de a pătrunde în lumea bună, dîndu-le o mînă de ajutor domnișoarei Jungmann și croitoresei ca s-o gătească pe Tony. S-o bată Dumnezeu, spuse ea, dacă văzuse o mireasă mai frumoasă și, privind în sus, plină de admirație, se așeză în genunchi așa grasă cum era să prindă crenguțele de mirt pe rochia
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
XX. Chiar dacă Iosif Djugașvili s-a născut la Gori, în Georgia, la 6 decembrie 1878, începând din 1922 biografia sa oficială îi datează nașterea în 21 decembrie 1879. Tatăl său legitim, cizmarul Visarion Djugașvili, este alcoolic și violent, iar mama, croitoreasă și menajeră, e cea care întreține familia. Este angajată a bogatului negustor Iacov Egnatașvili, considerat în Georgia drept tatăl natural al lui Iosif. Este probabil ca micul Soso - diminutiv al lui Iosif - să fi suferit de pe urma acestei situații, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stă așa (IVLRA: 126). În primul dialog, prin folosirea posesivului este declanșată implicația "situația este absolut firească dat fiind gradul de rudenie dintre mine și mama mea"; în cel de al doilea dialog, vorbitorul folosește posesivul implicând o scuză pentru croitoreasă: "nu croitoreasa este de vină pentru că pantalonii nu pică bine, ci pur și simplu faptul că materialul se mulează pe picior într-un fel care nu convine clientei". 2.4. Mecanisme pragmatice generate de sintagmele demonstrative cu dublă determinare Structural
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
IVLRA: 126). În primul dialog, prin folosirea posesivului este declanșată implicația "situația este absolut firească dat fiind gradul de rudenie dintre mine și mama mea"; în cel de al doilea dialog, vorbitorul folosește posesivul implicând o scuză pentru croitoreasă: "nu croitoreasa este de vină pentru că pantalonii nu pică bine, ci pur și simplu faptul că materialul se mulează pe picior într-un fel care nu convine clientei". 2.4. Mecanisme pragmatice generate de sintagmele demonstrative cu dublă determinare Structural, româna prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
4. Studii absolvite - elementare (E) - medii (M)superioare (S) 5. Starea civilă - căsătorit (C)necăsătorit (N) - divorțat (D) - văduv (V)recăsătorit (R) 6. Profesia a. casnică (fără ocupație) b. agricultor c. muncitor d. șomer e. muncitor necalificat f. pensionar g. croitoreasă h. strungar i. sudor j. tâmplar 7. Starea de sănătate - normală (N) - precară (P)
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
sora mea și familia unchiului din partea mamei. În lagărul de refugiați de la Dresda nu erau numai germani, erau unguri și italieni dar cunoscători de limbă germană. Aici li sau oferit locuri de muncă. Mama era văduvă cu un copil. Fiind croitoreasă recunoscută a continuat să practice această meserie și aici. Sora mea și-a continuat studiile, dar, în afara orelor a lucrat ca muncitor la fabrica de armament alături de alți copii de vârsta ei. După bombardarea orașului Dresda de către armatele anglo-americane, o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de țimbale Barbar, cînta femeea-aceea. Mi-a rămas în minte un așa-zis cântec de petrecere sau de „inimă albastră”, cântat adesea la chefuri și beții, de către oameni care, însă, nu au reușit să înțeleagă tristețea mesajului său: Jeni era croitoreasă Și Jan frizerul o iubea. Dar a murit tubercaloasă, Și Jan la geamul ei plângea... Jeni, ca și Jan, erau oameni de rând, desigur proveniți dintr-un mediu modest, oameni care au luptat ca să-și asigure un loc demn în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vindea la un preț convenabil roșiile și castraveții. Cu banii obținuți puteam cumpăra alimentele de care aveam nevoie. Mama muncea din greu. Eram 5 copii, iar la masă eram 7. Nu era simplu să îndestulezi masa. Mama era o bună croitoreasă și îi plăcea să ne îmbrace cu gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din lume care se citește de la dreapta la stînga. Pentru a scrie adresa unei scrisori, nu numai în Japonia se trece mai întîi numele orașului, apoi strada și numărul, iar la urmă numele destinata rului. Dificultățile pe care le întîmpinau croitoresele din era Meiji la plasarea garniturilor pe rochiile în stil european nu dezvăluie neapărat o trăsătură a caracterului național. În schimb, este frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
strada și numărul, iar la urmă numele destinata rului. Dificultățile pe care le întîmpinau croitoresele din era Meiji la plasarea garniturilor pe rochiile în stil european nu dezvăluie neapărat o trăsătură a caracterului național. În schimb, este frapant că aceleași croitorese puneau ața în ac împingînd urechea acului pe firul de ață ținut nemișcat, în loc să împingă firul în urechea acului, și că, pentru a coase, împingeau țesătura în ac în loc, cum facem noi, să înfigă acul în țesătură. În vechea Japonie
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
lor nu e curat. Ele ar atribui o cauză internă unui efect extern : raționamentul lor ar merge dinspre interior spre exterior. Prietena mea japoneză, în schimb, raționa dinspre exterior spre interior, efectuînd în gîndire aceeași mișcare ca, în practica japoneză, croitoreasa care pune ață în ac sau tîmplarul care taie lemnul cu ferăstrăul ori îl netezește cu cuțitoaia. Nimic nu clarifică mai bine decît un asemenea exemplu rațiunile comune ale micilor fapte asupra cărora am atras atenția. Gîndirea occidentală este centrifugă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
patriarh", episcop", "cardinal", dar și "autopsier la ecarisaj" (322703), ori "aburitor plută" (814807). Vechea și hulita meserie de hingher se rebotează evropenește, devenind "ecariseur" (916201), iar patronul de discotecă, "discoteur" (414104), tot așa cum frizerul meu, Gogu, este acum "stilist" și croitoreasa Maricica, "designer". Mărturisesc: unele meserii prevăzute în Nomenclatorul aderării îmi provoacă mari neliniști: ce-o fi aia "anchetator politic" (345003)? Brrr! Securitatea redivivus, sau e vorba doar de-o traducere bleagă și-ar trebui să se citească "analist politic"? Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
vindea la un preț convenabil roșiile și castraveții. Cu banii obținuți puteam cumpăra alimentele de care aveam nevoie. Mama muncea din greu. Eram 5 copii, iar la masă eram 7. Nu era simplu să îndestulezi masa. Mama era o bună croitoreasă și îi plăcea să ne îmbrace cu gust și frumos. Se mândrea cu noi deoarece eram buni la carte și eram cuminți. Ea nu a făcut decât 6 clase, dar citea cursiv diferite rugăciuni și poezii; știa multe poezii. Citea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Ghenuța și Gheorghe Crețu. Deosebiți oameni, cărora multă lume le este datoare măcar cu un „mulțumesc!” Eu le mulțumesc oricum pentru tot și pentru toți. Cine este familia Crețu: Ghenuța, gospodină bogată din neamul Caraciuchenilor, fată frumoasă și foarte bună croitoreasă, l-a fermecat pe domnul maistru Gheorghe Crețu, venit de pe alte meleaguri să lucreze la fabricile din Frasin. Deosebit de atenți în relațiile lor cu oamenii din toate categoriile sociale, au reușit să-și facă prieteni mai peste tot în Frasin
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
temporare pentru femeile tinere, celibatare sau căsătorite. Multe casnice lucrează acasă câte patru sau cinci ore zilnic pentru sume cuprinse între 30 și 50 de pesos (între 3 și 5 dolari americani) pe săptămână. Cel mai mare salariu pentru o croitoreasă calificată, plătită după munca efectuată, și nu în funcție de numărul de ore lucrate, este de 450 de pesos pe săptămână (aproximativ 45 de dolari). Cea mai mare parte a femeilor din mediul rural care fac naveta pentru a lucra în aceste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
a lucra în aceste fabrici sau ateliere câștigă 200 de pesos (20 de dolari) pe săptămână. Femeile mai în vârstă nu pot lucra în acest domeniu, pentru că ochii le obosesc prea repede. Unii proprietari de maquiladoras mărturisesc că, în general, croitoresele își pot păstra slujba doar vreme de câțiva ani, de obicei între opt și doisprezece, câtă vreme sunt tinere și pline de energie. Atât bărbații, cât și femeile care migrează înspre Statele Unitexe "Statele Unite" și se întorc în Guanajuatoxe "Guanajuato
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție specială a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
D.G.P. au identificat în strada Retoride nr. 55 tipografia clandestină a Partidului Comunist, depozitată „de curând” și au confiscat-o. Cu acest prilej au fost arestați Rudolf Nagy din Pradea-Mare, de meserie zugrav, și Irma Geczo, concubina acestuia, de profesie croitoreasă. În urma dizolvării organizațiilor muncitorești de stânga, Partidul Comunist a schimbat tactica de acțiune și s-a apropiat de sindicatele social-democrate, sub acoperirea cărora își urmăreau scopurile inițiale. Pentru întărirea rândurilor s-a făcut apel și la persoanele retrase sau îndepărtate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
raporturilor cu lumea („Nerăbdătoare și fugă degrabă,/ dovadă de taină amară,/căsuța cu sclipăt de salbă - / iluzia mea necesară”). Povestirile, eseurile, interviurile realizate de B. denotă un nivel de cultură elevat, gust și vervă publicistică. În ultimele cărți - Îngerul și croitoreasa (1998), Lamentația Semiramidei (2000; Premiul Național al Republicii Moldova), Lampa și oglinda (2001), Strictul necesar (2002) ș.a - apare o varietate de formule, prin care autorul își valorifică biografia și se dedă unui experimentalism radical, de esență postmodernă. Autoreferențialul - liric, eseistico-publicistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
Puntea de acces, Chișinău, 1993; Întrebarea de sine, Chișinău, 1994; Supunerea de sine. Coordonate și esențe spirituale, Chișinău, 1994; Prezența celuilalt. Coordonate și esențe spirituale, Chișinău, 1997; Carantina mașinei de scris, Chișinău, 1997; Vieți neparalele, Alba Iulia, 1997; Îngerul și croitoreasa, Cluj-Napoca, 1998; Gladiatorul de destine sau Bal (de)mascat, București, 1998; Identificare de adresă, Timișoara, 1999; Lamentația Semiramidei, Timișoara, 2000; Student pe timpul rinocerilor, Chișinău, 2000; Arlechinul și delfinul, Chișinău, 2001; Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
umbrelă cu dantelă, Deva, 2003; Pe lângă ștreang, steag și înger, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, Poeți basarabeni. Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 228; Maria Soltan, Leo Butnaru. Bibliografie, Chișinău, 1998; Petru Scutelnicu, „Îngerul și croitoreasa”, ATN, 1999, 5; Nicolae Panaite, Mă dai afară din pământ, CL, 1999, 7; Corina Apostoleanu, „Îngerul și croitoreasa”, TMS, 1999, 9; Grigurcu, Poezie, I, 155-162; Popa, Ist. lit., II, 1 192; Ioan Adam, Georgeta Adam, Proba exilului, București, 2002, 291-299
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
Leo Butnaru-Arcadie Suceveanu, DL, 1994, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 228; Maria Soltan, Leo Butnaru. Bibliografie, Chișinău, 1998; Petru Scutelnicu, „Îngerul și croitoreasa”, ATN, 1999, 5; Nicolae Panaite, Mă dai afară din pământ, CL, 1999, 7; Corina Apostoleanu, „Îngerul și croitoreasa”, TMS, 1999, 9; Grigurcu, Poezie, I, 155-162; Popa, Ist. lit., II, 1 192; Ioan Adam, Georgeta Adam, Proba exilului, București, 2002, 291-299. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
secțiunii Capitale de la douleur (Capitala durerii) în care este inserat poemul: "Les petits justes", constatăm că titlul cu cunotație biblică trimite mai puțin la membrii grupului suprarealist (așa cum spun unii comentatori), cît la un sociolect pe care Éluard, fiu de croitoreasă, îl cunoștea cu certitudine. Într-adevăr, vocabularul modei desemnează prin "petits justes", încă din secolul al XVIII-lea, un obiect de îmbrăcăminte feminină care se mulează pe corp (Gateau 1994: 72). Este sensul care, pornind de la étroit (strîmt) și ajusté
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în apărare și structurare este diferită de la caz la caz. Exempletc "Exemple" Pentru a ilustra mecanismul identificării, să examinăm cazul unui copil observat de Dolto (1973/1988, vol. I): Gérard este copil unic, crescut doar de mama sa. Aceasta este croitoreasă și, în strâmta lor locuință, lucrează la mașina de cusut sacouri în serie. Până la intrarea fiului său la școală, ea nu percepe nimic anormal la acesta. Copilul, cuminte, își împarte timpul între mici activități cotidiene și observarea atentă a modului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
respins, pentru că evoca o capacitate înnăscută, fiind înlocuit cu noțiunea de rezolvare a problemelor. Nu rezolvăm o problemă printr-o sclipire de geniu, ci învățăm să o soluționăm. Dulgherul nu reușește din prima o șarpantă complexă, la fel cum unei croitorese nu-i ies costumele elegante de la prima încercare. Această opinie, că inteligența provine din deprinderi complexe, revine în actualitate odată cu modelul oferit de calculator și cu ideea că inteligența este în mare parte... memorie! Paradoxul inteligenței a fost la un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]