7,275 matches
-
La care prof. Mirel Iancovici a răspuns cu modestia care-l caracterizează: „În afara faptului că trebuie să fii bine pregătit, trebuie să ai caracteristici personale foarte serioase, pe care să le dezvolți din copilărie și până la finalul carierei” Dacă numeroși cronicari și ziariști au scris despre concertele, premiile și cariera profesională a lui Mirel Iancovici, îmi voi permite, în calitate de concetățean al Bacăului, și fost vecin al familiei să subliniez, una din caracteristicele de bază: moștenirea din generație în generație a talentului
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
autoarei, în fiecare abordare în parte. Aș putea spune că printr-un efort substanțial și admiral răsplătit de informația bogată redată, autoarea încondeiază într-un mod original reperele monografice a Tigăneștiului teleormănean în care s-a născut. Citându-l pe cronicarul Grigore Ureche, Buni mărturisește că a scris această carte “Ca să un se înece anii cei trecuți”, parcurgând succesiv etape din viața satului natal în paralel cu cele din viața Domniei Sale, copilăria, adolescența, tinerețea și mai apoi maturitatea deplină cu ale
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_elena_buica_intoa_georgeta_resteman_1346065144.html [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
și poezia: „Testament”, în care poeta lasă cerului, pământului, gândului, câte ceva din ființa sa, iar în final, spune: „Las filei cuvântul / Las câmpului vântul și ierbii mormântul / Tu, moarte, ce vrei?” Mihai Prepeliță - un foarte interesant poet , un fel de cronicar liric al unor evenimente din istoria recentă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Florian Saioc - în imagini cu totul deosebite cultivă o poezie minunată, în spirit creștin. Scriitoare de factură mistică, în toată profunzimea ei, Ioana Stuparu a scris
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
din străinătate, Emisiunea pentru sate, emisiunea ,,Mozaic“, ,,Cadran cultural“, ,,Panorama culturală“. Ce înseamnă pentru Lucian Marina 35 de ani de activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală? - Viața și munca de jurnalist, de publicist, de scriitor, de animator și de cronicar cultural, incontestabil a fost și este pentru mine o revelație. Activitatea de jurnalist a fost și este pentru mine o plăcere. Oficial, adică pe timp nelimitat, în Redacția Programului în Limba Română a Postului de Radio Novi Sad am lucrat
Munca de jurnalist este o revelaţie by http://uzp.org.ro/munca-de-jurnalist-este-o-revelatie/ [Corola-blog/BlogPost/94187_a_95479]
-
însă de partea rușilor, participând la cucerirea Brăilei. Deși Brâncoveanu a făcut mari eforturi pentru a convinge pe otomani că gestul lui Toma Cantacuzino nu a exprimat voința sa, o nouă acuzație s-a adăugat la adresa voievodului. Învinuit, după cum spunea cronicarul turc Mehmed Rașid, că „adunase multe bogății și arme pentru a se opune și pregăti o răscoală, așteptând ca să-și arate dorința de a domni în chip absolut independent” , Brâncoveanu a fost mazilit in 1714, în apropierea Paștilor. Împreună cu întreaga
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402072331.html [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
în ediție de lux, marcând astfel atât Gala Oamenii Timpului, cât și intrarea în al 140-lea an de existență a revistei Timpul. În acest număr consistent vor fi analizate evenimentele culturale și politice recente, dar totodată editorii coordonatori și cronicarii permanenți ai revistei vor realiza retrospective ale anului cultural 2015. Este momentul bilanțului de la finalul anului, un an mai agitat decât ne-am fi așteptat, cu o bună agitație din perspectivă culturală, însă cu o nedorită avalanșă de evenimente în
TIMPUL anunță numărul special din luna decembrie 2015 by http://revistaderecenzii.ro/timpul-anunta-numarul-special-din-luna-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/339395_a_340724]
-
Dalia (vorbim aici despre poeta Georgeta Minodora Resteman și cărțile sale de versuri „Descătușări - Fărâme de azimă” și „Rătăcite anotimpuri”). Din punctul nostru de vedere, lucrarea este încă o reușită - în arealul romanului de dragoste, iar Virgil Stan - un savuros cronicar al iubirii - ca sentiment unic, înălțător, universal valabil. Gheorghe A. Stroia Adjud - brumar Referință Bibliografică: ÎN LOC DE PREDOSLOVIE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 684, Anul II, 14 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_loc_de_predoslovie_stan_virgil_1352907772.html [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
împărțitor la rândul lui de fascicule luminoase. Un transfer necesar. Un feed-back continuu. Empatii. Oameni necunoscuți legați cu firul freatic al nevoii de cunoaștere a izvoarelor Luminii, revărsându-se peste fiecare într-alt fel, dar benefică pentru toți. Și noi, cronicari afectivi, consemnând cu emoție mirabilul schimb: primind și dăruind Lumină, în aceeași măsură, sau poate mai intensă, cine să stea să măsoare? Lumina zămislitoare de Duh, spre împărtășire. Sintagma: “Citește și dăruiește!” - nicicând n-a devenit mai actuală. O invitație
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
personalități din domeniu. Dacă mă limitez numai la Istoria Artelor din țara noastră, pot spune că fiecare etapă istorică a avut mecena ei, în jurul căreia se polarizau artiștii, scriitori, pictorii etc. În secolurile XVI-XVII și XVIII, fenomenul era polarizat în jurul cronicarilor, Grigore Ureche, Ion Neculce, Antim Ivireanu etc, dar și în jurul unor domnitori, cum a fost Brâncoveanu, Ieremia Movilă care a încurajat, în special, arhitectura, pictura votivă, apoi Școala Ardeleană și corifeii ei au polarizat în jurul lor cărturari ce au promovat
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491919257.html [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar muzical, autoarea este interesată, nu numai de datele biografice ale personalităților, dar și de opera lor, de concertele lor și de impactul pe care aceștia îl au și astăzi asupra publicului meloman. Soprana Adriana Ausch - se bucură și ea de
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
a patra: Adâncul. Nimicirea. Abaddon Treapta a cincea: Thanatos Treapta a șasea: Absența Treapta a șaptea: Bătrânul Treapta a opta: Prima treaptă a cerului Treapta a noua: Nirvana - impresie și expresie Orice operă literară își află interpretări diferite iar un cronicar rezonează subiectiv în interpretare cu autorul recenzat. Faptul că azi, o operă de întinderea celei dorcesciene( o jumătate de secol), își găsește teoretizarea într-un eseu publicat alături de crâmpeie poetice selectate nu poate fi decât o insulă edenică în marasmul
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
dar și socială, că ceea ce azi ni se poate părea a fi un discurs personal este în fond, destinul unui eșantion sctiitroticesc cu valențe complexe la acest fruntariu de veacuri (20 - 21). Nicolale Băciuț este un foarte harnic și serios cronicar, un scriitor al vremurilor sale ce nu trece cu ochii închiși pe lângă detaliile care, adunate într-un volum, ne ajută să descoperim inedite secrete ale lumii în care trăim. Și... cuvintele sunt vii, și gândurile sunt clare, cu direcție sigură
NICOLAE BĂCIUŢ ÎNTRE PRETEXTE ŞI CONTEXTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438043259.html [Corola-blog/BlogPost/374871_a_376200]
-
și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a lui Giovanni Pacini, la Politeama florentină, următoarele: „HARICLEEA DARCLÉE - toți o știu - e o inteligență ageră, o inimă pasionată, un suflet aprins, o foarte
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
în cuvânt și-n toate Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice. De avem sau nu dreptate, De avem sau nu dreptate, Emïnescu să ne judece. (prelucrare după versurile lui Ion Aldea Teodorovici) De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii; Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii... În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut; Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut Poți să-ntâmpini patrioții ce-au venit de-atunci încolo? Înaintea acestora
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
conducători, învingând pe mai toți cotropitorii Moldovei. Pornea la luptă dreaptă, cu buna credință în Dumnezeu și Sfânta Evanghelie în suflet. După biruința fiecărei bătălii, ca un dreptcredincios și cinstitor al Maicii Domnului, ridica câte o biserică sau mănăstire. Spun cronicarii că Ștefan Vodă, era un om mărunt la stat, iute la căutătură, aprig la mânie, viteaz mare la război, însă foarte chibzuit, biruind pe neprietenii lui nu numai cu oștile, ci și cu un înțelept meșteșug. Stăpân pe o țară
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/_soapta_acuarelei_constanta_abalasei_donosa_1332069403.html [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
palmă la ubicua prostie. Un pumn de lut străpuns de o Idee, Transmisă spre galactici și noi nimbi, Contemporană noastră Odissee C-un altfel de Ulise -n mute limbi, Miere uitată-n antice știubeie, Stea autohtonă, fixă, de neschimb. OVIDIU CRONICAR AL GEȚILOR Exil nedrept, dar chin mântuitor: Aproape hăituit că și Hristos, S-a- nnobilat la Pont, oricât de jos La pus Augustus cel neîndurător. Dobrogei, ´nalt herald a fost, izvor, Din care ma adap și azi, sfios, De n-ar
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
îmi doresc, este să-mi bată inima, cât vrea Dumnezeu, în ritm de metaforă, iar mâna să poată așterne pe hârtia imaculată tot ceea ce privirea și sufletul adună!” (Ana Maria Gîbu) Cea mai ușoară sarcină a scrisului despre scris, a cronicarului despre poeți, a jurnalistului de artă și cultură, este atunci când primește o scrisoare, un mesaj, o confesiune în care autorul se destăinuie cu generozitate și spune tot ce simte și tot ce intuiește că îl poate interesa pe interlocutor ca
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Eleva_ana_maria_gibu_despre_p_romeo_tarhon_1363174726.html [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
nelegitim, al lui Ștefan Tomșa. Denumirea de „Armeanul” îi vine de la originea armenească a mamei. În același timp, un alt izvor istoric îi cufundă în ceață originea: „Nu știu cine era și de unde se trăgea...”, spune călugărul Azarie în letopisețul său. Iar cronicarul leșesc Martin Paskovski, trage spuza pe turta nației sale, încercând să acrediteze ideea că Ioan-Vodă ar fi fost polonez. Oricare i-ar fi fost însă obârșia, așa cum frumos spune Dinu C. Giurescu, „...Ion Vodă rămâne, în primul rând, fiul faptelor
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
satului de unde plecaseră acum cam o suta de ani și ai lui către Germania. O Germanie unde, astăzi, toți cei ce se chemă Blach știu că între ei sunt rude de sânge și izvorăsc din același Moș și, cum zice cronicarul, de colo cura. Episodul acesta m-a îngândurat într-un anumit fel. Ce secret al alcătuirii există în fiecare dintre noi și ce voci neauzite de altcineva ne face să recunoaștem scene, înfățișări și părți de cuvinte care nu le-
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
ADJUD, VRANCEA) Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului În colecția SATHYR a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă antologie a scriitorului adjudean ION CROITORU, intitulată FOTOGAGA (schițe umoristice). Cronicar savuros al timpului său, epigramistul și umoristul Ion Croitoru reușește să readucă zâmbete pe fețele contemporanilor săi, crispați de ubicuitatea neajunsurilor cotidiene. Mijloc de evadare în și prin doză bine proporționata de ironie, dar și instrument alternativ de descoperire și
– „FOTOGAGA” (SCHIŢE UMORISTICE) DE ION CROITORU (ADJUD, VRANCEA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1355123156.html [Corola-blog/BlogPost/351696_a_353025]
-
Numele de „Torna Frater” l-am ales pentru că această expresie, fiind practic începutul limbii române, mi se părea cea mai reprezentativă pentru un restaurant care să cuprindă tot românismul. De acolo a pornit limba română, de la „torna frater,” cum spunea cronicarul. O bază din meniu o aveam și după aceea am început să mai caut câteva preparate. Din zonele tradiționale românești, Moldova, Muntenia, Transilvania și Dobrogea cunoșteam deja preparatele și chiar le stăpâneam. Din Basarabia am mai luat vreo două. După
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC by http://uzp.org.ro/aventuri-culinare-istro-romane-un-interviu-de-bogdan-banu-washington-dc/ [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
în gânduri. În evocările sale Ștefanelli ne mărturisea: „ Câte amintiri din copilărie îi vor fi trecut atuncea prin creerii săi înferbântați de atâtea gânduri, de atâtea impresii, bucurii și nevoi!” S-o fi văzut din nou în bibliotecă printre „Letopisețele” cronicarilor, tipărită de M. Cogălniceanu, sau cu „Istoria mondială” a lui Wellter, coborând la originea popoarelor lumii antice... Își aminti, probabil, o noapte geroasă de ianuarie, când sta îndurerat lângă corpul neînsuflețit al iubitului învățător și se ruga către „frumoasa Bucovină
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a avut teatrul. În 1864 Alexandru Costin, un descendent din neamul vestiților cronicari, este inițiatorul și organizatorul reprezentațiilor teatrale ale trupei conduse de Fanni Tardini. Trupa își alese ca scenă pentru spectacole sala hotelului „Moldova”. În răstimpul șederii trupei la Cernăuți pentru Eminescu în afară de teatru nu mai exista nimic: nici joaca cu colegii
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
care-i de fapt motto-ul întregului volum «în manieră blond-absurdă» (p. 3), și prin această nouă carte, Corbigrame (III) - Urmuzeu poetic (2013)*, „tetradic-structurată“: Epigrame (1, pp. 17 - 122), Madrigaluri (2, pp. 123 - 126), Epitafuri (3, pp. 127 - 134) și Cronicari, cu „originalul“ și cu parodia-i la celebra fabulă a lui Urmuz (4, pp. 135 - 138), George Corbu (n. 17 august 1940, în Zodia Leului), „jurist-autor-leu-fulgerătorul clasicizat“ deja prin corbigramă (< corb-/< Corbu + [ep->]-igramă), că doar de-aceea-i președintele Uniunii Epigramiștilor
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]