156 matches
-
toate vrăjile. Așijderea toate leacurile și toate doftoriile și toate ierbile, care de ce leac era. Toate acestea le-au cunoscut Solomon cu înțălepciunea sa” (102, p. 224). De la jumătatea secolului al XVII-lea până la începutul celui de al XIX-lea, cronografele - devenite adevărate cărți populare - „au circulat de o manieră de-a dreptul impresionantă, sub forma a zeci și zeci de cópii manuscrise, pe o arie întinsă, incluzând toate cele trei provincii românești” (91, p. 46). În această perioadă, cronografele de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-lea, cronografele - devenite adevărate cărți populare - „au circulat de o manieră de-a dreptul impresionantă, sub forma a zeci și zeci de cópii manuscrise, pe o arie întinsă, incluzând toate cele trei provincii românești” (91, p. 46). În această perioadă, cronografele de sorginte bizantină au ieșit din cercul relativ închis al lumii clericale și - cum a observat Nicolae Cartojan - „au pătruns, prin cărturarii mărunți, în masele adânci ale poporului și au lăsat în folclorul nostru urme care dăinuiesc până astăzi” (31
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
relativ recentă, care s-a suprapus tradiției arhaice autohtone a înscrisurilor cu caracter magic și celei a vrăjitorului popular cu atribuții meteorologice. Motivul pare să fi fost preluat din legendele referitoare la regele Solomon, prin aceeași filieră (cărți populare și cronografe) și cam în aceeași perioadă (circa secolele XVII-XVIII) în care vrăjitorul popular a intrat sub patronajul simbolic și onomastic al semilegendarului rege biblic. Conform tradiției talmudice, Solomon era în posesia unui inel conținând un talisman („Sigiliul lui Solomon”, gr. Sphragis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau Solomonărie, sau Solomonichia (207), similar cu bulgarii (Solomonija), rutenii (Salimon), grecii (Biblos Solomônteios) etc. (28, p. 104). Principala filieră prin care legenda referitoare la o carte scrisă de Solomon a pătruns în tradiția populară românească a fost cea a cronografelor bizantine. Deja în secolul al IX-lea, Gheorghios Monahul, supranumit Amartolos (= „păcătosul”), intro- ducea această legendă apocrifă în cronograful său, care a fost de timpuriu (secolul al X-lea) tradus în limba slavă, pătrunzând în literatura bulgară. Cópii după acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
filieră prin care legenda referitoare la o carte scrisă de Solomon a pătruns în tradiția populară românească a fost cea a cronografelor bizantine. Deja în secolul al IX-lea, Gheorghios Monahul, supranumit Amartolos (= „păcătosul”), intro- ducea această legendă apocrifă în cronograful său, care a fost de timpuriu (secolul al X-lea) tradus în limba slavă, pătrunzând în literatura bulgară. Cópii după acest cronograf s-au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bizantine. Deja în secolul al IX-lea, Gheorghios Monahul, supranumit Amartolos (= „păcătosul”), intro- ducea această legendă apocrifă în cronograful său, care a fost de timpuriu (secolul al X-lea) tradus în limba slavă, pătrunzând în literatura bulgară. Cópii după acest cronograf s-au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea). în limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco- -bizantine (mai ales, probabil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
literatura bulgară. Cópii după acest cronograf s-au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea). în limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco- -bizantine (mai ales, probabil, prin cronograful lui Dorotei al Monembasiei, care a preluat legende apocrife din Cronica lui Gheorghios Amartolos). Astfel, într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon - „dată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea). în limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco- -bizantine (mai ales, probabil, prin cronograful lui Dorotei al Monembasiei, care a preluat legende apocrife din Cronica lui Gheorghios Amartolos). Astfel, într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon - „dată de la Dumnedzău” - și se inventariază calitățile sale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru boale, au trimis de au strâns toate cărțile acelea și le-au aruncat în foc, de au ars. Și încă dentru acelea învățături a lui Solomon sunt doftorii până astădzi (102, p. 224 ; vezi același episod și în alte cronografe românești, de exemplu, mss. BAR 4865 ; cf. 192, p. 95). Putem presupune deci că motivul „Cartea lui Solomon” (pătruns în tradiția populară românească, prin cronografe, în secolele XVII-XVIII) s-a suprapus motivului „Pecetea lui Solomon” (pătruns, prin romanele populare, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lui Solomon sunt doftorii până astădzi (102, p. 224 ; vezi același episod și în alte cronografe românești, de exemplu, mss. BAR 4865 ; cf. 192, p. 95). Putem presupune deci că motivul „Cartea lui Solomon” (pătruns în tradiția populară românească, prin cronografe, în secolele XVII-XVIII) s-a suprapus motivului „Pecetea lui Solomon” (pătruns, prin romanele populare, în aceeași perioadă), generând sau doar reformulând motivul „Cartea solomonarului”. Fenomenul s-a produs în aceeași perioadă, prin aceeași filieră și în aceleași condiții (prezentate într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
49, p. 189) sau pronunță „vorbe neînțelese” sau „oarece vorbe” (18, pp. 166, 171), sau „porunci” (date „cu tot duhul, nu numai cu buzele” - 109, p. 178), fără să se facă referiri la vreo „carte”. Faptul că legenda consemnată în cronografele bizantine și românești își are sorgintea într-o legendă talmudică a fost con- semnat deja de Moses Gaster (102, pp. 224-225). Prezența atât în Talmud, cât și în cronografe a episodului „arderii” cărții lui Solomon de către Iezechia nu lasă nici un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se facă referiri la vreo „carte”. Faptul că legenda consemnată în cronografele bizantine și românești își are sorgintea într-o legendă talmudică a fost con- semnat deja de Moses Gaster (102, pp. 224-225). Prezența atât în Talmud, cât și în cronografe a episodului „arderii” cărții lui Solomon de către Iezechia nu lasă nici un dubiu în acest sens. (Pe la 1350, papa Inocențiu al VI-lea a repetat, după două milenii, gestul regelui iudeu Iezechia, dând foc unei cărți groase intitulate Livre de Salomon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Așerah” la care se închina regele Solomon (II Regi, XVIII, 4). În Talmud, nu se mai vorbește de „sfărâmarea” Cărții lui Solomon, ci de „arderea” ei de către oamenii aceluiași rege Iezechia. Tot în această formă a fost preluat motivul de cronografele bizantine (începând din secolul al IX-lea), care au fost traduse în slavonă (din secolul al X-lea) și, de aici, în română (din secolul al XVII-lea). Astfel, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon („dată de la Dumnedzău
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trese de general, cine știe!, poate o răsuflare stingheră mai stăruie printre ei, poate aud vreo șoaptă a tăinuitorului, poate mai deslușesc un cuvînt de Împotrivire... O lume-n carnaval mă petrece pînă la ușă... Cine mai caută acum În cronografe dîra de sînge a lui Isuus ? E prea tîrziu să se audă pasul cadențat al iertării din gură În gură. Din adîncul icoanelor răzbat sunetele unei orchestre de molii, interpretînd un menuet după care dansează mironosițele zilei de joi. Solomonarii
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
oamenilor, pe aceștia îi pedepsește Dumnezeu, iar de aici decurg toate întâmplările. Interesul pentru istorie era natural: curiozitatea de a afla și plăcerea de a povesti. Atenția cu care a înregistrat tradițiile orale, ca și traducerea din grecește a unui cronograf sunt în consonanță cu atitudinea față de evenimente și cu modalitatea relatării din cronică. La acestea se adaugă și convingerea că a cunoaște trecutul înseamnă a ști să trăiești în prezent. Cronica lui N. s-a păstrat în mai multe copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive câteodată, dezvăluind însă, cel mai adesea, un cititor pătrunzător. Mitropolitului i s-ar datora și o traducere din limba greacă a cronografului lui Matei Kigalas, transmisă, într-o copie manuscrisă de la 1732, sub titlul Hronograf al împăraților. Nouă adunare de osebite istorii. Conform unei ipoteze mai noi, D. ar fi autorul de fapt al versiunii românești a cronografului lui Kigalas, atribuită lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
din limba greacă a cronografului lui Matei Kigalas, transmisă, într-o copie manuscrisă de la 1732, sub titlul Hronograf al împăraților. Nouă adunare de osebite istorii. Conform unei ipoteze mai noi, D. ar fi autorul de fapt al versiunii românești a cronografului lui Kigalas, atribuită lui Pătrașcu Danovici (însoțită, în unele copii manuscrise, de un număr de 26 de „Stihuri predoslovii” și de o traducere din Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon), precum și al celei dintâi transpuneri în limba română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul își îngăduie a stărui și asupra luptelor purtate de Ioan Vodă pentru a „scăpa Moldova turcilor din brâncă”. Glosele mitropolitului la Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat domnilor Țării Moldovei probează interes pentru istoria universală - a Bizanțului, a Poloniei sau a Rusiei. Încă din 1673, el traducea și edita în cuprinsul psaltirii de la Uniev câteva versuri alcătuite inițial, probabil în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
, carte populară, reprezentând o versiune, diferită de cea homerică, a relatării războiului greco-troian, având alți autori și fiind preluată în cronografe. În cultura românească a fost mai răspândită varianta cuprinsă în cronograful grecesc tradus de Pătrașcu Danovici. Copiată și în texte independente, ea a circulat și sub titlul Războiul Troadei sau Legendele Troadei. Cel mai vechi manuscris românesc cunoscut, datând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
, carte populară, reprezentând o versiune, diferită de cea homerică, a relatării războiului greco-troian, având alți autori și fiind preluată în cronografe. În cultura românească a fost mai răspândită varianta cuprinsă în cronograful grecesc tradus de Pătrașcu Danovici. Copiată și în texte independente, ea a circulat și sub titlul Războiul Troadei sau Legendele Troadei. Cel mai vechi manuscris românesc cunoscut, datând din 1689, are titlul Împărățâia lui Priiam împăratul Troadei cetății ceii mari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
reed. în LRM, 956-979. Repere bibliografice: N. Cartojan, Legendele Troadei în literatura veche românească, București, 1925; Cartojan, Cărțile pop., II, 321-332; Iulian Ștefănescu, Opere istorice, București, 1942, 111-187; Ist. lit., I, 674-676; Paul Cernovodeanu, Variante autonome ale „Războiului Troadei” din cronografele de tipul Danovici și circulația lor (sec. XVIII-XIX), RITL, 1976, 1; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 374-399; Dicț. lit. 1900, 462-463; Dan Horia Mazilu, Texte antice și lecturi medievale. Marginalii la „Istoria surpării Troadei”, RITL, 1981, 2. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287631_a_288960]
-
mărimilor 8-12 geometrice, mecanice și acustice neregăsite în cadrul clasei 2.2.1. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2. Aparate și instalații pentru măsurarea timpului, frecvenței și mărimilor cinematice. ─────────────────────────────────��───────────────────────────────────────────── 2.2.2.1. Aparate și instalații etalon mecanice și electromecanice 9-15 pentru măsurarea timpului; cronografe și calculografe; ceasornice de semnalizare; instalații pentru verificarea cronometrelor; etaloane de frecvență. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2.2. Punți de măsurat, comparatoare și analizoare de frecvență; 8-12 instalații pentru verificarea frecvențmetrelor și aparate de măsurat deviația de frecvență, în afară de: ───────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]
-
din metale comune 3350.28 Alte furnituri de ceasornicărie (arcuri, 9114 inclusiv spirale, rubine, cadrane, plăci de bază ale roților, punți etc.) 3350.29 Contoare de timp cu mecanism de ceasornicărie sau 9106, 9107 cu motor sincron (ceasuri de pontaj, cronografe, marcatoare de pontaj etc.) 3350.9 Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și aparatelor de măsurare a timpului 3350.91 Instalarea și montarea instrumentelor și aparatelor de măsurare a timpului 3350.92 Întreținerea și repararea instrumentelor și aparatelor de măsurare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
pentru măsurarea mărimilor geometrice, mecanice și acustice neregăsite în cadrul clasei 2.2.1. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2. Aparate și instalații pentru măsurarea timpului, frecvenței și mărimilor cinematice. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2.1. Aparate și instalații etalon mecanice și electromecanice pentru măsurarea timpului; cronografe și calculografe; ceasornice de semnalizare; instalații pentru verificarea cronometrelor; etaloane de frecvență. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2.2. Punți de măsurat, comparatoare și analizoare de frecvență; instalații pentru verificarea frecvențmetrelor și aparate de măsurat deviația de frecvență, în afară de: ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.2.2.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216135_a_217464]
-
Ceasuri și ceasornice ceasornice 33511000-5 Ceasuri 33511100-6 Ceasuri de mână 33511200-7 Cronometre 33512000-2 Ceasornice 33512100-3 Ceasuri deșteptătoare 33512200-4 Ceasuri de perete 33512300-5 Ceasuri pentru vehicule 33513000-9 Ceasuri de pontaj și ceasuri similare; ceasuri de parcare 33513100-0 Ceasuri de pontaj 33513200-1 Cronografe 33513300-2 Ceasuri de parcare 33513310-5 Contoare cu jetoane 33513400-3 Temporizatoare 33513500-4 Întrerupătoare cu ceas 50411500-4 Servicii de reparare și de întreținere a instrumentelor industriale de măsurare a timpului 50921100-8 Servicii de instalare de echipament de măsurare a timpului 34 Autovehicule
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]