9,958 matches
-
repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista. Această primă parte
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nu invers (cazul capitolelor al III-lea și al IV-lea); în cadrul capitolului al V-lea, ultimele două segmente puteau fi tratate separat, poate într-o diviziune în care religia militarilor să nu fie analizată doar te matic, ci și cronologic. Totuși, în capitolul al V-lea, autoarea reia ideile subliniate în capitolele anterioare, de data aceasta cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu mai multe explicații și analogii. Capitolul al VI-lea înfățișează doar dedicații ale militarilor din legiunile care au staționat în Dacia (XIII Gemina, V Macedonica, IIII Flavia Felix și I Adiutrix), însă nu într-o ordine clară (alfabetică sau cronologică), și prezintă într-o manieră redusă aspectele de mobilitate socială, fapt care este neadecvat cu titlul acestei diviziuni a lucrării. De asemenea, autoarea aduce în discuție elemente iconografice pentru reprezentările de cult (statui, statuete, reliefuri), însă imaginile propriu-zise lipsesc, păstrându
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a întâmpinat în urma analizei materialului arheologic. Din punct de vedere cronologic, limitele impuse de acesta, sec. I a.Chr.-V p.Chr., coincid cu o serie de evenimente politico-militare, lucru reflectat și în cazul produselor romane. Lucrarea prinde contur odată cu inițiativa propusă de Römisch-Germanischen Kommission de a lansa un proiect ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
zona europeană, Corpus der Römischen Funde in Europaischen Barbaricum”. Ținând cont de aceasta, Costin Croitoru dă curs întocmirii și editării unui astfel de „Corpus” al produselor romane descoperite în spațiul cuprins între Carpații Orientali și Prut. Din punct de vedere cronologic, autorul analizează perioada dintre secolele I a.Chr-V p.Chr. Secolul I a.Chr. coincide cu momentul venirii romanilor la Dunărea de Jos, iar secolul V p.Chr. este corelat cu o serie de evenimente politico-militare: destrămarea confederației hunilor după
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Multe dintre produsele romane sunt întro stare de conservare precară, sunt produse fragile, la multe piese lipsește contextul arheologic, iar o mică parte din materialul prezentat prezintă re ferințe bibliografice, analogii, o abordare interdisciplinară, făcând uneori dificilă încadrarea tipologică și cronologică. Din aceste cauze, materialul nu a putut fi analizat cu aceeași consistență. Apariția editorială s-a vrut una exhaustivă, un punct de plecare în realizarea unui „Corpus” în ceea ce privește zona geografică, cu o analiză a materialului pe categorii (ceramică, sticlă, echipament
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
of adornment (p. 274-287); E. Containers (p. 287-324) și F. Lighting pieces (p. 324-325). În acest capitol, piesele din catalog sunt reluate și prezentate detaliat, grupate pe categorii, din dorința de a înțelege circulația acestora. Demersurile de încadrare tipologică și cronologică au de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și cronologică au de suferit pentru că nu s-a publicat materialul inedit din muzee, autorul rezumându-se la prezentarea pieselor publicate, în analogie cu piese similare care prezintă o bibliografie consistentă. Tot de pe urma acestor analogii se pot desprinde anumite considerente cronologice în ceea ce privește frecvența „importurilor” romane pe anumite perioade. Astfel, între sec. I a.Chr-I p.Chr., prezența produselor romane în davele geto-dace (Barboși, Poiana, Brad, Răcătău, Bâtca-Doamnei, Piatra Șoimului, Titelca-Tisești, Moiești), adăpost al elitelor locale, sunt bine reprezentate. Multe dintre aceste
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a unuia dintre scriitorii cei mai implicați în viața socială; obiecte de artă din colecția sa personală, care întregesc profilul cultural al unui autodidact. Parcursul expozițional urmărește cronologic viața lui Moravia, din anii copilăriei până la ultimele luni din viață, insistând asupra unor momente care i-au semnat destinul uman și scriitoricesc și care ar putea fi sintetizate în trei mari capitole: boala, fascismul și războiul. Suferind în adolescență
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
diminuare a vigilenței (profesionalismului?) aparatului cenzurii, de care a profitat lumea scriitoricească? Au reușit scriitorii noștri să forțeze ușa cenzurii sau aceasta s-a deschis larg oferindu-le șansa să se bucure de aerul proaspăt al modernismului? Citirea în succesiune cronologică a notelor și rapoartelor întocmite între anii 1960 și 1971 de funcționarii Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor de pe lîngă Consiliul de Miniștri poate oferi sugestii pentru unele răspunsuri. Așa cum precizează autorul în Studiul introductiv, Direcția Generală a Presei și
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare exactă). Sunt nume de referință, de piloni veritabili ai literaturii române asupra cărora fraza limpidă a lui Ion Nistor se mlădiază și curge În mod citabil - Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Gib Mihăescu, George
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
-o, nitam-nisam: "Nu vă supărați... A câta nevastă a lui Titus Ennius sunteți?" "ULTIMA!" Pe această blondă tovarășă de viață mi-a adus-o, desigur, destinul, singurul meu merit fiind acela de a-mi fi căutat perechea în "tranșa mea cronologică", ferindu-mă de o diferență de vârstă excesivă. Ultima e mai tânără decât mine cu doar patru ani și jumătate. Sunt mulțumit că ne-am început viața în doi în mica săptămână când mai puteam spune că aveam 62 de
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Ceea ce și face Cornelia Cîrstea. De unde îmbogățirea și diversificarea perpetuă a metodologiei folosite de Domnia Sa. În Prefața la volumul al II-lea, autoarea se confesează: "Avînd în vedere polimorfismul artei romantice, volumul Metamorfozele prozei romantice îmbină demersul comparatist cu cel cronologic și istoric, ceea ce a permis ilustrarea deliberată a unui relief de continuitate și de compartibilitate a autorilor și operelor ce figurează în cuprins". Urmează o serie de observații de mare larghețe și concluzii competente în legătură cu deschiderile romantismului spre alte curente
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
genere apropiat. Fiindcă, de pildă, modernii Clasicismului în literatură nu se raportau la literatura Evului Mediu, ci la fenomene beletrisitce aparținătoare Renașterii sau Barocului. De aceea, într-un sens extins, termenul de „modern” sau „modernism” definește anumite opțiuni apropiate, vecine cronologic, legate de reflecții asupra actului artistic, estetic, filozofic, social, moral. Concordant, la rându-i, contemporanul nostru vădește alte valori, preferințe, opțiuni vis-à-vis de predecesorii săi de acum 30 de ani, sau chiar mai puțin. Termenul de „postmodernitate”, de „neomodernitate” implică
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
pricepătorii de muzică de la noi”. Nu cunoaștem data exactă a concertului susținut de George Enescu la Lugoj în anul 1912. În articolul omagial dedicat lui Enescu, cu prilejul morții acestuia, în revista „Muzica”, dr. Iosif Willer nu oferă niciun reper cronologic, singurul indiciu fiind faptul că marele muzician venea de la Paris. E plauzibil ca recitalul lui Enescu la Lugoj să fi avut loc în prima decadă a lunii martie, după concertele prezentate la Budapesta, în zilele de 1 și 2 martie
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
parafrazându-l pe Bohumil Hrabal, care spune despre memorie că reprezintă „cea mai frumoasă Însușire a omului”. Cartea se organizează sub forma unei duble rememorări (Luci având suportul unui caiet de memorii, „caietul galben al lui Emil” din care rezumă cronologic evenimentele esențiale), fiind o punere În cuvânt paralelă atât a vieții sale, cât și a lui Lucian - o mărturisire a prieteniei ce dobândește un caracter inițiatic pe de-o parte și salvator pe de alta. Structurat original, romanul Toate bufnițele
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București, Editura Sagitarius, 2003, p. 178; footnote> și cel prin intermediul căruia vechiul cântec de lume Din sânul maicii mele..., pe versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital (18 noiembrie) include, pe lângă Bach, Mozart, Beethoven și Suita (sic!) de Paul Constantinescu<footnote Nicolae Missir și Mircea Voicana, studiul Viață și activitatea lui George Enescu. Mențiuni cronologice. apărut în volumul omagial George Enescu. Ed. Muzicală a UC din RPR, Buc. 1964, pagina 236. footnote>. Presa vremii consemnează evenimentul, clarificând faptul că în acel recital, Enescu a fost însoțit la pian de Constantin Silveștri iar lucrarea de Paul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Inițial de dimensiuni mici, Dante a fost revizuită de Liszt În 1849, atunci când a primit și titlul Împrumutat de la opera omonimă a lui Victor Hugo. Sonata Dante redă scene din Divina Comedie, Însă acestea nu sunt Într-o ordine strict cronologică, deși debutează cu o temă cromatică Înfățișând supliciul sufletelor În Infern. Cu toate că nu urmărește Îndeaproape lucrarea literară care Îi stă la bază, Dante dezvăluie o muzică extrem de sugestivă, care impresionează cu ușurință publicul. De altfel, Întreg volumul din care face
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
încredințat unui singur cântăreț (recitator) pentru uzul eclesiastic. Cele mai timpurii Pasiuni polifonice descoperite se găsesc în colecția Old Hall al Colegiului Sf. Edmond, strânsă și alcătuită în anii 1410-1420. Pasiunea protestantă poate fi împărțită în cinci grupe, nu neapărat cronologic așezate, dar desfășurate pe o perioadă de timp îndelungat: • Pasiunea-responsorială (Choralpassion, cunoscută și ca plainsong Passion)<footnote Pentru terminologie vezi în Archiv fur Musikwissenschaffx-UC Libraries Shared Print Program, (JSTOR, 1954), comentariile de K.von Fischer; Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
screening. Și-a administrat medicația obișnuită, fiind de preferat ca aceasta să nu fi fost modificată de cel puțin o lună. •Valorile normale pentru CAVI au fost considerate între 6,4-8 m/s. Sistemul a calculat automat diferența dintre vârsta cronologică și vârsta vaselor, aceasta fiind estimată prin comparare cu media din populația generală fără factori de risc pentru ateroscleroză. Rata de filtrare glomerulară a fost estimată prin calcularea MDRD cu ajutorul formulei validate de The Kidney Disease Outcomes Quality Initiative (K
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92049_a_92544]
-
I N V I Ț A Ț I E Luni, 26 noiembrie 2012, ora 16.00, în Palatul Șuțu - Muzeul Municipiului București, Bdul. Ion C. Brătianu, nr. 2 are loc lansarea volumului ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROMÂNIA ÎN DATE - Enciclopedie cronologică. Lucrarea a fost realizată de 120 specialiști, sub coordonarea mea și include prezentări ale evenimentelor din perioada 1731-2011. Mai concret, pește 18.000 de publicații periodice, radiouri, televiziuni, agenții de presă etc., legislația presei; 33.500 de jurnaliști, publiciști, editori
Istoria jurnalismului din România în date [Corola-blog/BlogPost/93836_a_95128]
-
trupul din pămînt), urmează Epigonii, deschis tocmai prin cufundarea „într-o mare de visări dulci și senine”. Mai am un singur dor e de pe la 1882 (publicat prima dată în 1883), dar Epigonii apare în 1870. Ordinea din ediție nu e cronologică, ci simbolic-semnificativă. Sunt mai multe indicii că încă de prin anii 1870 Eminescu se gîndea la un scenariu poetic. Din scrisoarea prin care Titu Maiorescu o anunța pe sora sa că în curînd va fi gata pentru tipar volumul cu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]