1,863 matches
-
excelentă. La nouăzeci de ani, viața lui sexuală și sentimentală este exuberantă. Clarie Hautier, Bernard Fillaire 13 iunie 2008 28 ianuarie 2000 Mamie a scăpat Oricine și-ar dori o moarte ca a ei", mi se spune. Mamie a fost cruțată de nopțile interminabile din spital, de umilințele fizice impuse de excreție, sudoare, urină, fecale, de tot ce îndură bolnavii țintuiți la pat. După o "bătrânețe frumoasă", Mamie a avut, s-ar spune, o "moarte frumoasă". De mai mulți ani, nu
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
atunci cînd dezvăluirea lui te pune într-o lumină neprielnică. Sub acest unghi cartea are acea doză de verosimilitate care te scutește de la bun început de tentația de a-l bănui pe autor de strategii de imagine. Anania nu se cruță, cu toate că pe alocuri - de pildă în paginile dedicate reeducării de la Aiud -, simți că e parcimonios în detalii și precaut în relatări, lăsînd impresia unei subtile eschive cu rost apărător. Dar, dacă sub unghi estetic avem de-a face cu o
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
sălbatică contra mea. Cardinalul nu a refuzat să îmi dea cripta, dar a început să amâne treaba. Pe de altă parte, în aceeași vreme cu uniții, s-au dezlănțuit contra noastră boierii, moșierii, legionarii. Alte bețe în roate. Păgânii mă cruță pentru moment. Ei îmi dau cele mai crunte lovituri de vreo douăzeci de ani. Acum ei stau deoparte, căci le-ar place să se înjghebeze la Paris o biserică, care să nu fie reacționară. Le pare însă rău că sunt
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
încă n-au aflat) sunt dintre puținele citite până acum în legătură cu Nae Ionescu care chiar m-au interesat. Sine ira et studio, în absența oricărui spirit de revanșă, ba chiar cu iubire, scrie cuvinte necruțătoare despre fiica ei. Nu se cruță nici pe ea (rar, e adevărat). La înmormântarea primului soț: „...până și durerea mea avea ceva exterior, teatral - chiar grija pentru ținută...” Parcă drogată la graniță, „prințesa” scrie despre Uniunea Sovietică și despre Stalin uriașe prostii. Mai apucă, după câțiva
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
prozator pe măsură, așa cum în alte pagini din carte el își surprinde cititorul cu vigoarea unui critic și a unui polemist. Și, într-adevă r, autorul a trăit destul și a văzut multe și de aceea nu omite nimic și nu cruță nimic din tot ceea ce i se pare în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor. De acord se poate să nu fim întotdeauna cu ce afirmă și ce gândește, el însuși nu ridică nicăieri pretenția că opiniile sale sunt emanația adevărului
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
din 1976, când autorul avea 53 de ani, care a impus un romancier de primă mână, făcând uitate un roman și un volum de povestiri destul de stângace atât literar, cât și ideologic de la finele deceniului precedent. Debuturile întârziate i-au cruțat și pe alții dintre scriitorii generației dinaintea noastră de compromisuri cu cenzura. Spiritul liberal al celui din urmă e pregnant în eseurile din anii 1970-1980, iar preferințele traducătorului merg spre scriitori ciudați și „reacționari” ca Villiers de L’Isle-Adam. În
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
în 1952 pe bătrânul Charles Maurras la Meudon, unde acesta avea domiciliu obligatoriu după 1945, a fost calificat de „fascist”. Vecin de birou cu Camus la Gallimard, mort și el într-un accident rutier, cum se știe, Nimier nu-l cruța totuși de sarcasme, ca și pe Sartre și pe alții. Cincizeci de ani de la moarte, „Cahier de l’Herne” îi consacră insolentului scriitor un număr bogat în mărturii și corespondență. Într-un alt interviu recent, Max Gallo, istoricul și romancierul
Redescoperirea lui Roger Nimier () [Corola-journal/Journalistic/4275_a_5600]
-
lui mai 1968, face amendă onorabilă azi, luând distanță față de teoreticianul în materie, la modă ieri și azi, Bourdieu, care identifica în autoritatea pedagogică o „violență simbolică”, altfel zis, „impunerea de către o putere arbitrară a unui arbitrar cultural”. Nu-l cruță nici pe Foucault, care scria într-o carte, „A supraveghea și a pedepsi”, care a făcut numeroși emuli: „De ce să ne mirăm că închisorile seamănă cu fabricile, cu școlile, cu spitalele și cazărmile, dacă toate acestea seamănă cu închisorile?” Problema
„Pe față“ () [Corola-journal/Journalistic/4276_a_5601]
-
instituției de învățământ nu trebuie știrbită de nici un principiu ideologic sau de orice altă natură. La noi, astfel de dezbateri n-au avut loc, nici măcar cu ocazia repetatelor legi ale învățământului, adoptate prin votul unei majorități parlamentare care s-a cruțat singură de obligația firească de a asculta părerea oamenilor școlii. Autoritate nu înseamnă, pur și simplu, acea disciplină pe care intelectualitatea franceză a anilor 1960-1970 o ura din tot sufletul ei de stânga, ca pe o formă de supunere oarbă
Școala, pepinieră de bătăuși by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4280_a_5605]
-
Dan Hăulică I-am deslușit demult o valoare de epigraf - definitivă, în candoarea ei aparentă -, unei mărturisiri neașteptate, aparținîndu- i lui Ștefan Luchian. Se ivea amical, într-o scrisoare trimisă de la Moinești, unde pictorul, la zenitul acuității sale, nu-și cruța puterile, se așternea într-un umblet epuizant pe cît de rodnic. Smulgea acolo suferinței și bolii, condiției lui precare, cununi de strălucire intactă, de ferice izbîndă. „Ai să rîzi, dar simt că locurile astea mă iubesc.” Nu numai pictorul, așa
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
unei familii nobiliare din Schönau." "E un castel la Schönau, i-am spus. L-am vizitat." "Acolo a copilărit soția mea, mi-a spus generalul întunecându-se brusc, și s-a ridicat de la masă. Bine, a consimțit. Orașul va fi cruțat. Mijloacele și căile de comunicație nu le pot însă lăsa. Ar însemna să mă spânzur pe mine." " În cazul ăsta, i-am spus, îl spânzurați pe unul din cei mai apropiați colaboratori ai dumneavoastră." "La cine te referi?" m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
astea la un loc erau mai mult decît putea ea înțelege. Întoarse capul după căprior. Acesta rămăsese în dosul tufișurilor, urmărind incredibila scenă. În cele din urmă, căprioara reuși să articuleze: Nu știu cum să spun asta. Îți mulțumesc pentru că l-ai cruțat. Îți mulțumesc pentru că ne lași în viață. Nu înțeleg, dar nu asta contează acum. Important e că ai o inimă în piept de care ai ținut seama, și mîndră trebuie să fie mama ta de un asemenea urmaș! Mama mea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
căuta pentru tine răspunsuri la întrebările pe care le ai! Nu va fi cazul, draga mea. Căpriorul ajunsese la un singur pas de consoarta și de puiul său. Sîntem împreună la bine și la rău. Băiatul acesta minunat ne-a cruțat copilul; spune numai, tinere, cum putem să te ajutăm, și o vom face fără preget! Lupino inspiră adînc. Dacă toate astea s-ar fi întîmplat în urmă cu cîteva zile, ar fi sărit în sus de bucurie, înconjurîndu-i cu afecțiune
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nevoit deseori să dea dovadă de inițiativă; de-abia atunci putea arăta inteligența și forța de caracter. Telegraful și calea ferată au schimbat starea de lucruri. Astăzi, un ambasador primește instrucțiuni scrise și, atunci când nu simte "gustul" responsabilității, telegraful îi "cruță" de orice inițiativă. De altfel, cancelariile nici nu-i prea încurajează să facă dovada de așa ceva. De altfel, din toate timpurile, șefii de guvern au avut tendința să negocieze ei înșiși. Iar acum această tendință a început să devină o
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
absolut și de o credință oarbă în atotputernicia voinței umane. Nu depindea de el amânarea pentru mai multă vreme, a războiului, însă ceea ce a depins de el (istoria a confirmat-o) a îndeplinit în întregime, până la capăt. El ne-a cruțat de război tocmai atunci când acesta risca să devină dezastruos și, când acesta a devenit inevitabil, atitudinea sa ireproșabilă a lăsat, în ochii tuturor, ca întreaga responsabilitate să revină adversarului nostru. Istoria poate deplînge faptul că Jules Cambon nu va fi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
cu deprinderea că orice faptă își are și răsplata sa: “Și voi, părinților, nu întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i întru învățătura și certarea Domnului.” (Efeseni 6, 4). O vorbă din bătrâni spune că“părintele care își cruță varga, nu-și iubește copilul”. Înaintea orgoliului fiecărui părinte căruia i se pare că nu mai este pe lume copil ca al său, trebuie pusă învățătura lui Dumnezeu și legile Sale, pentru că, altfel, acel părinte va plânge, mai târziu, de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
doamnă literară“ sau ceva de felul ăsta, vă înșelați amarnic. Vreau un copil de la dumneavoastră. Dacă v-aș fi cunoscut cu multă, multă vreme în urmă, când eram amândoi încă singuri, poate ne-am fi căsătorit și aș fi fost cruțată de actuala suferință. M-am resemnat la gândul că n-am să pot fi niciodată soția dumneavoastră. Ar fi grosolan din partea mea să vă înlătur soția și nu m-aș putea împăca cu gândul acesta. Doresc să vă devin amantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
el rumanski pisatelli". Și mai departe: "în cartea sa, G. Topîrceanu e profund uman. El nu scrie ca să sconteze un succes ușor, nici ca să fie pe placul unui anumit public șovin. Nu exagerează ca să sporească tirajul cărții, dar nici nu cruță pe nimeni. Oamenii lui sunt umani, deși-s aspri și nefericiți. Mizeriile pe care ni le înfățișează ei sunt mizerii omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
cu cenzura, cu regimul și cu Ceaușescu însuși, ci și cu inerția unui popor întreg, obișnuit doar să "cârâie": "...găinile n-aveau simțul politic prea dezvoltat / cârâiau în surdină și închideau ochii la ce se-ntâmplă.../. Sarcasmul autorului nu-i cruță nici pe colegii săi scriitori: "noi eram fericiți / și dispuși să ieșim la vânătoarea de lei / cu hârtia de muște... (Găinile) Schimbarea importantă care se produce în atitudinea poetului față de lumea din jur și față de propria poezie constă în trecerea
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
celei de-a doua jumătăți din harta olmecă a comorii, pagina 49 pentru cei care ar mai dori s-o consulte. ( La pagina 47 se află adevărul despre asasinarea lui Kenedy!!!). Ironiile curg și francezii, ca de obicei, nu sunt cruțați. Ben le vorbește de Montesquieu celor doi polițai nătăfleți, intrigați de prezența americanilor filmînd Statuia Libertății din Paris, iar profesoara de lingvistică olmecă se extaziază în fața relicvelor incașe pe un ton de turist american cumpărător de suveniruri de doi bani
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
treia zi spre asfințit kagan-ul se opri chiar sub ea și într-o foarte bună limbă greacă îi strigă: - Femeie, eu te-am iubit, îți amintești? Vino să stăm de vorbă, căci s-ar putea ca acest oraș să fie cruțat. Doar eu și încă o mână de oameni am priceput înțelesul acelor vorbe și am povestit tuturor ceea ce ne mărturisise Gisulfo, înainte de a merge la moarte. Romilde și Bayan fuseseră prieteni în copilărie. Se cunoscuseră și se vizitaseră mult timp
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
care cauză era întotdeauna păzită. Având grijă să treacă neobservată, în a noua noapte de asediu Romilde îi aruncă lui Bayan un mesaj pe o răsuflătoare din turnul de răsărit. Am aflat ulterior ce-i scria chiar din gura kagan-ului: "Cruță Cividale în numele vechii noastre iubiri. Vino la noapte la turnul dinspre munte, smulge iedera de pe zidul din spatele arinului negru și vei găsi o poartă deschisă". Asta făcu femeia aceea. După ce scăpase de gărzile de la poartă, își trădă fiii și poporul
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
cortul regal pe trădătoare și o aduseră lângă rege. Îmbrăcată doar într-o cămașă lungă, cu părul despletit pe spate, își ținea privirile în pământ, rușinată nevoie mare. - Femeia aceasta, continuă regele, mi-a smuls câteva promisiuni. Voi veți fi cruțați. Veți veni cu noi până la hotarele noastre ca ostateci, iar acolo veți fi eliberați și veți putea să vă întoarceți la voi acasă. Ea a primit din partea mea și făgăduința căsătoriei și în noaptea asta ne-am împreunat, dându-i
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
veți fi eliberați și veți putea să vă întoarceți la voi acasă. Ea a primit din partea mea și făgăduința căsătoriei și în noaptea asta ne-am împreunat, dându-i plăcerea pe care o dorea. Romilde mi-a mai cerut să cruț și orașul, ceea ce n-am putut să fac. Răsplata pentru neputința mea, va fi aceasta: Romilde nu va avea un singur soț, ci două sute. Zicând acestea, porunci să mi se înmâneze mesajul Romildei și dori să-l citesc cu voce
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
se face șarjă în Din ctitorii străbune. Autorul unui roman amestecat, care merită recitit oricînd, Hronicul măscăriciului Vălătuc, include, în acest volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]