153 matches
-
domnească (cărvăsăria) și de casele părintești ale voievodului. Ea se afla pe vârful unui deal care mărginea pe atunci orașul în partea de est. Aflată în apropierea vămii domnești, Biserica "Sf. Lazăr" a primit și denumirea de "Biserica de la Vamă". Ctitorirea acestei biserici este menționată de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său: ""Așijderea s-au mai apucat de au mai făcut și altă beserică, de lemnu, și i-au pus hramul Sfetei Lazor, în ograda vămii, aproapi de curțilé tătâne-său
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
formarea regatului Ungariei, limba maghiară este influențată de limbile slave și de limba latină, în care începe cultura scrisă în Ungaria. Prima atestare scrisă a limbii maghiare datează din secolul al XI-lea: câteva propoziții și cuvinte în scrisoarea de ctitorire a abației din Tihany. În secolul al XII-lea apare primul text complet în limba maghiară, "Halotti beszéd és könyörgés" (Discurs funebru și rugăciune), iar în secolul al XIV-lea, prima operă literară, poemul "Ómagyar Mária-siralom" (Tânguirile Fecioarei Maria în
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
domnul muntean era informat asupra știrilor de pe întregul continent și informa simultan taberele rivale. În ce privește Moldova, domnul muntean a intervenit în mod repetat în chestiunea domniei, în timp ce în Transilvania a exercitat o importantă influență culturală, prin răspândirea de tipărituri și ctitorirea de așezăminte religioase. Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie (1699) și reconfirmat de noul sultan în 1703, domnul a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de cronicarii greci) „Megali Vlahia” („Vlahia Mare”), condusă de clasa militară și negustorească vlahă, ce se baza pe forța păstorilor români de aici, care alcătuiau, după unele estimări, o treime din populația regiunii. Legată de existența „Vlahiei Mari” este și ctitorirea complexului mănăstiresc de la Meteora. Deși Valahia Mare făcea parte în acestă perioadă din Imperiul Sârb, și multe mănăstiri au fost ctitorite de dregători sârbi, elementul românesc ce a contribuit nu este neglijabil. La moartea lui Athanasie în 1383, întemeietorul mănăstirii
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu numele celor doi frați preoți (Ion și Gavril Horătău), desemnați drept ctitori. Lăcașul de cult a fost resfințit în anul 1796 de către arhiereul Anania Atonitul. O nouă serie de lucrări de reparații au avut
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
de intrare în naos are dimensiunile de 0.90x1.90 metri. Pe stâlpul transversal al ancadramentului se află o inscripție pe cinci rânduri în lemn. La mijlocul stâlpului transversal se află un medalion cu o cruce, având înscris la bază anul ctitoririi. Pe stâlpul din stânga al aceluiași ancadrament este inscripționat numele meșterului constructor: "„Toader Olariu”". Pe stâlpii laterali sunt grupate decorații simetrice: câte trei rozete (la partea inferioară, la mijloc și la partea superioară) legate între ele prin multiplicarea unui motiv geometric
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
1768 în iunie 8 zile au îngropat Rahil 10 ani și dece[m]vrie 20 mama s[i]n Gafie, D[u]m[ne]ze[u] să erte”". Inscripția surprinde o dramă de familie, probabil a preotului Simion, și motivul ctitoririi bisericii, întru iertarea păcatelor celor dragi, plecați. Este posibil ca anul 1768 din inscripție să corespundă cu momentul în care s-a încheiat construcția bisericii din Josani. La 2 februarie 1798, Teodor Barsanz, parohul din Vadu Crișului și vicearhidiacon al
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
se află în localitatea Șirineasa, județul Vâlcea și are hramul „Sf. Nicolae”. După datele mai vechi, lăcașul ar fi ctitorira domnească a lui Constantin Brâncoveanu și a soției sale Maria, de la anul 7202 al erei bizantine. Conform pisaniei, biserica a fost refăcută din temelii între anii 1883-1887, prin primarul Nicolae Poenaru și mulți alți ctitori locali. Se remarcă drept una
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 476, având codul de clasificare și fiind format din 2 obiective: În legătură cu momentul istoric al ctitoririi acestei biserici circulă două opinii: prima, cea susținută de tradiția locală, este aceea că biserica ar fi o ctitorie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) sau a lui Ștefăniță Vodă (1517-1527); cea de-a doua, susținută de către specialiști pe baza
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil" din satul Muncelu Mare, inclusă pe lista monumentelor istorice românești (HD-lI-m- A-03367), sunt învăluite în negurile istoriei; antimisul dăruit de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
Tudosca și a iubitului lor fiu Ioan Voievod. Și s-a început în luna martie în 28 și s-a săvârșit în luna noiembrie 15, anul 7145 (=1636)"". Pisania a fost tradusă pentru prima dată de episcopul Melchisedec Ștefănescu. Anul ctitoririi este 1636 și nu 1637, ca urmare a faptului că pentru transpunerea anilor erei bizantine în anii erei noastre trebuie avută în vedere această diferență de ani, precum și faptul că anul erei bizantine începea la 1 septembrie, deci cu patru
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
ruine chilii și zid de incintă, care datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Istoria Mânăstirii Mamu, cu hramul Sfântul Nicolae, se pierde în timp, undeva pe la începutul veacului al XVI-lea. Se cunosc destul de puține date legate de prima ctitorire dar, se pare, că ea se datorează familiei boierești a Buzeștilor. Se știe că la 1437, anul atestării documentare a satului, moșia Mamul se afla în stăpânirea boierilor Rutas, Coica, Novac și Strațimir. Mai târziu, ea a devenit proprietatea lui
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
voievod Matei Basarab, fiind egumen la această mănăstire Vartolomeu, fiul popei Ioan Hotinescu din Drăgoiești. Acesta luând blagoslovenie de la Prea Sfinția Sa Părintele Episcop Kir Grigorie, au procurat cele necesare și apoi au pictat-o după cum se poate observa și astăzi.” La ctitorirea Schitului Crasna au mai contribuit: jupânița Ilinca Filișanul, Grigorie Socoteanul episcopul Râmnicului, Mina Filișanul, jupânul Mihai Crăsnaru, Bălașa Crăsnaru, Barbu Țundrea, Maria Țundrea, Ioan Țundrea, Andronache Țundrea, Dumitru Ursache, Dumitra Ursache, Galaction episcopul Râmnicului, Constantin Drăgoiescu și alții. Biserica de
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
Marcu într-o listă de martori din 26 iunie 1640 reprezintă dovada certă a existentei bisericii în secolul al XVII-lea. Și mai veche este atestarea nobilului român Mihail ”Kuluger” (Călugărul) de la Paroș la 5 decembrie 1559, legat poate de ctitorirea lăcașului. La origine ortodoxă, biserica a deservit liturgic, după 1701, obștea locală unită; această apartenență confesională este confirmată de conscripțiile anilor 1733, 1750 și 1829-1831; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) îi atestă, de asemenea, existența. În 1948 a revenit Bisericii
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
pâine și sare de către primarul orașului, Beligan. La momentul sosirii, fusese sfințită deja piatra de temelie și înălțată crucea. Principele și însoțitorii săi (ministrul agriculturii Julius von Falkenhayn, baronul Felix Pino von Friedenthal, contele Bombelles etc.) au semnat actul de ctitorire, iar înaltul oaspete a dat apoi trei lovituri de ciocan în piatra unghiulară în care a fost depus documentul. După aceasta, s-a intonat imnul împărătesc și s-a cântat "Mulți ani trăiască", iar principele s-a deplasat la Palatul
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
vârste diverse, precum și multiple inscripții. Deși pisania din 1903 dă - în baza tradiției,ca an de înființare 1277, alte opinii îi situează originea în secolele III-VI, cu toate că reperele cronologice descoperite plasează întemeierea schitului la mijlocul secolului XVI. Tradiția orală pune ctitorirea pe seama a doi laici, ciobanii Simion și Vlad. Existența acestora ca personaje reale este relevată de un act de confirmare din data de 20 iunie 1742 al închinării mănăstirii de la Aluniș - existent în fondul de documente al Episcopiei Buzăului, care
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
verticali stâncoși din satul Ruginoasa comună Brăești, adăpostește câteva relicve rupestre. În abruptul perete al Coltului Pietrei se găsesc Pe malul opus în dreptul școlii, pe micul tanc al Culmii Ghiocei se găsesc două firide supraetajate - “La Policiori”. Atestarea documentara atribuie ctitorirea ciobanilor - Simion și Vlad - în inima unei imense stânci compacte din culmea Martiriei, o ramificație a muntelui Crucea Spătarului. Tehnică cioplirii, un însemn solar și altarul de jertfă, denotă prezenta aici ântai a unui sanctuar geto-dacic, si apoi a unui
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
pasajul respectiv constituie un fals introdus în secolul al XIV-lea, și, în consecință, nu are valoare documentară pentru stabilirea datei formării „Comitatului Turda". Mai mult, cetatea Turda ("castrum, quod vocatur Torda") apare de fapt deja în diploma referitoare la ctitorirea abației de Garamszentbenedek (Hronský Benadik, Slovacia - azi: Strigoniu-Gran-Esztergom, Ungaria), din 1075, dar, din păcate, în partea interpolată a documentului, și astfel nici această informație nu constituie un indiciu sigur cu privire la existența cetății Turda și a Comitatului Turda la sfârșitul secolului
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
și coif octogonal), analogiile cu lăcașul de cult din Muncelu Mic (doar două străpungeri ale peretelui despărțitor dintre naos și altar), precum și prezența golurilor luminatoarelor pe laturile de vest și de sud, indică secolul al XVII-lea ca timp al ctitoririi lăcașului. În acest caz, anii 1802 (indicat ca dată a ridicării bisericii de comisia de catagrafiere Dósa) sau 1823 (transmis de Calendarele sibiene) trebuie corelați cu tradiția strămutării edificiului fie din satul Valea Bradului, fie din Luncșoara. Edificiul, renovat în
Biserica de lemn din Bejan () [Corola-website/Science/329738_a_331067]
-
Dunării și al toatei Basarabii și al Ucrainei”". La rândul său mitropolitul Ioachim se intitula, la 1777, "„Ioachim, cu Mila lui Dumnezeu mitropolit Proilav, Tomarov, Hotinean și a toată stăpânirea Ucrainei”". Mitropoliții din această perioadă desfășoară o intensă activitate de ctitorire de noi biserici în cuprinsul Mitropoliei. Daniil ctitorește la 1765 (1763) biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, centru administrativ al Hanatului Tătăresc din Bugeac la acea vreme. Tot pe timpul păstoririi sale s-au construit și s-au sfințit
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau dintr-o clasă inferioară boierilor, se socoteau egali cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează frescele originare ce au fost realizate, după 1825, de echipa zugravului Manole - Dinu, ajutat de calfele Dumitru și Dumitrașcu. În Gorj, reprezentarea unor ctitori pe fațadele lăcașului de cult constituie o formulă iconografică specifică. Procedeul cunoaște o relativ
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
lui Cristos (în ), denumită de obicei Sân Apostoli, este o biserică romano-catolică din secolul al VII-lea, situată în "sestiere" Cannaregio al orașului italian Veneția. Este una dintre cele mai vechi biserici din oraș și a suferit numeroase modificări de la ctitorirea să. Clădirea actuala este rezultatul unui proiect de reconstrucție majoră care a fost realizat în 1575. Biserică este notabilă mai ales pentru Capelă Cornaro, un exemplu important de arhitectură renascentista timpurie, adăugată de Mauro Codussi pe la 1490. Capelă este locul
Biserica Sfinții Apostoli din Veneția () [Corola-website/Science/333448_a_334777]
-
, construit în 1638, a făcut parte din complexul arhitectonic al Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, ctitorire a voievodului Vasile Lupu. Din 1640 și până la demolarea sa, în 1886, turnul a adăpostit un orologiu, primul orologiu public cunoscut din Țările Române. Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, al cărei ctitor a fost domnitorul Moldovei Vasile Lupu, a
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]