297 matches
-
Un biet trecător înșirând pe pământ, colanul de sânge înțepat des de viață, cu pasu-i de șarpe și gându-i durut, o umbră-n apusul răsărit printre ceață! Se-apleacă gemând peste-un blid de lumină, sub zorii ascunși peste cușma-i săracă, un înger l-adapă cu privirea-i blajină, el soarbe tăcut și-ndrăznește să treacă! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: UN BIET TRECĂTOR / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1910, Anul VI, 24 martie 2016. Drepturi
UN BIET TRECĂTOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373234_a_374563]
-
dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un picior de plai”, din raionul Hîncești, comuna Pașcani, este mixt, coordonat de Ecaterina Ursu, înființat în 1985, are 28-30 membri, cu vârste de la 5 la 16-17 ani. Din 2 în 2 ani participă
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
o singură bucată, ie din in topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți), bondiță sau cojoacă bărbătească, cușmă sau pălărie, cizme, opinci. Ansamblul “Codrenii”, din județul Călărași, este mixt, coordonat în prezent de Gheorghe Furculiță. A fost înființat în 1952 de către Grigorie Radu, care acum conduce seniorii. La ora actuală membrii ansamblului sunt constituiți în trei grupe, fiecare
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp, brâu, ciorapi împletiți, opinci, iar cel al băieților: cămeșoi, ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Și-
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
cu plete date pe spate, ochii albaștri pătrunzători și brațul ridicat la înălțimea umerilor, parcă dând o binecuvântare. În fața Lui, așezați în rânduri cu trupuri drepte și priviri semețe, o mulțime de asemenea cu plete și bărbi, având pe cap cușme, așa cum se purtau în vechime.Toți se uitau la Cel care cu mâna ridicată, le grăia într-o limbă destul de curgătoare, melodioasă. Având scuturi pe care le țineau cu mâna stângă, în dreapta sulițe și ascultau vorbele cu supușenie și respect
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
răspunsul dat Crezând că totu-i doar o glumă ”Bunelule, nu știi ce zici Te rog să intri-acu' în sura, Ca toate-ți vin de la opinci Prostii ce-ți ies din gură Bunicul însă mă privea Cu ochi vioi sub cușma, Si hâtru încă aștepta Răspunsul meu din urmă Și nu venea, pentru că eu Privindu-i față albă Vedeam pe El, pe Dumnezeu Zâmbind tăcut în barbă Și aștepta răspunsul meu Că nu avea vreo grabă Și nici vigoarea lui de-
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
ce au în grijă tot vânatul În iarnă; primăvara, le-or împușca. Al lor păcatul! Pe drumurile din pădure, trec sănii șir, trase de cai, Pline de strigăte voioase din piepturi prinse în alai, Cu zurgălăi prinși la zăbală și cușme dacice pe cap, Și chiote pe care munții cât sunt de mari nu le încap. Pe pârtii se întrec schiorii în pluguri și în cristiane, Iar cozile la teleschiuri dau încasări de milioane. Miros de vin cu scorțișoară și țuică
E IARNĂ-N MUNȚI... de NELU PREDA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374212_a_375541]
-
Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ Stau căpițele de vorbă sprijinite doau în sine, Stau în lunca de iubire într-o mare doar de bine, Precum înțelepții vremii, cușmele pe spate date, Privegheaza- n contemplare ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
imagini din trecut ale oștirii noastre e greu să distingem unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne bagă frica-n oase. Sigur, n-o să le pretindem să poarte cușma lui Peneș Curcanul, dar nici hidoasa căciulă cu urechi rusești nu-i soluția care să ne liniștească odată pentru totdeauna. Cînd vezi căciula asta, auzi Katiușa. Există fotografia unei "ședințe" la vechea Academie Română, cu Rebreanu, Brătescu-Voinești, Iorga, Cantacuzino, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare, părea prea tristă în fotografie, trebuia s-o fac să surîdă, îi netezeam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De tot rîsul! Cînd lideri occidentali vizitează, iarna, Moscova, și-și îndeasă pe urechi, din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul nostru face aceeași ispravă, lăsîndu-se filmat, ne cam trec niște mișcorici pe șira spinării: prea ne-am îmbrăcat, jumătate de secol, după garderoba Kremlinului, ca să mai gustăm glumițe d-astea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căciuli ale Armatei Roșii, de pe care, ce-i drept, au fost scoase, delicat, cu penseta, steluțele în cinci colțuri. De ziua Marii Uniri (în timp ce Basarabia continuă să rămînă sovietica republică... moldovenească), pe trotuarele Iașilor încă se fuduleau, ca uniformă, sinistrele cușme urechiate. Păi, vorba Connex-ului: ciulește urechile! Nu știu dacă vă mai amintiți momentul în care, în prezența lui Gorbaciov (venit la București să-l decoreze pe Ceaușescu, dar și, decorîndu-l, să-l lase mortal din brațe), panicatul dictator dîmbovițean s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
joacă prin aer ca un roi des de fluturi albi, așternându-se pe pământ într-o mantie de argint. Copacii, ca niște fantasme albe, se zăresc în depărtare. Tufișurile lipsite de frunze par niște degete vătuite. Casele și-au pus cușme albe. În fiecare an iarna apare ca un colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
argintii umplu văzduhul; -fulgii se joacă prin aer ca un roi de fluturi albi; -ninge des, zăpada cade des ca făina la cernut; -dansul fulgilor - dansul petalelor de cireș; -cu o mantie albă se îmbracă pământul; -casele și-au pus cușme albe strălucitoare; -iarna a așternut pe cer nori cenușii; -a sosit pe meleagurile noastre cu mantia ei argintie; -a acoperit pământul cu zăpadă albă și pufoasă; -iarna cu veșmânt argintiu; -noapte de fulgi și puf de păpădii astrale; -tainica mângâiere
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
către luminile satului. Procurorul se trezi dimineața într-o larmă de glasuri sub fereastră. Apăruse la geam lumina zilei. Ningea sclipitor. Peste tot se așezau pașnic poduri înstelate. Roiuri de fluturi izvorau, covârșind pământul și casele care, între troiene, căpătaseră cușme albăstrii. Un copac, care abia ieri își gravase din țurțurii de gheață de pe ramuri autoportretul pe omăt, era azi înfofolit în puf. Spre cer urcau drumuri podite cu diamante. Omul legii și-aduse aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
flacări, ce-n valuri se frământ -, Răcnete, vuiet de-arme pătrund marea cea caldă, Evul e un cadavru - Paris al lui mormânt. Pe stradele-ncrușite de flacări orbitoare, Suiți pe baricade de bulgări de granit, Se mișc-batalioane a plebei proletare, Cu cușme frigiene și arme lucitoare, Și clopote de-alarmă răsună răgușit. Ca marmura de albe, ca ea nepăsătoare, Prin aerul cel roșu, femei trec cu-arme-n braț, Cu păr bogat și negru ce pe-umeri se coboară Și sânii lor acopăr - e
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de Panaghia, (...) monolitului alăturat, greu de cucerit chiar de îndrăzneți alpiniști. De la Detunata, stâlpi mereu sfărâmați de trăsnete, până la Duruitoarea, cascadă ca laptele, cu glas neogoit, din taina desișului de brazi, numirile sunt toate evocatoare. Ici e căciula Dorobanțului, o cușmă curcănească în vârful unui stâlp scund de piatră, dincolo, Jghiabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, până la Dochia împietrită lângă turmele de oi; toate numirile sunt plastice. Deși vârfu-i ca un turn nu atinge nici măcar 2000 m înălțime, ridicat peste ceilalți tovarăși
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
drumeții întârziați. Într-un rând, sara, Petrișor Damian de la Cornul Caprei era cu chef și sta în bătătura hanului, de vorbă cu cărăușii. Își dusese murgul în grajd, îi dăduse grăunțe, ș-acuma ședea c-o mână-n șold, cu cușma plesnită cam pe-o ureche. Petrișor, ca totdeauna, poposise pe la crucile drumurilor, și-i sticleau ochii. Se uita din vreme în vreme, pe furiș, la hangiu, când îl vedea că-și scoate în prag capul mare plin de păr aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dacă a pus el ochiul pe hangiță, apoi nu se ogoaie nici în trei sâmbete! —Bine, bine, zise moșneagul de la foc, da’ ai dumneata la știință că aici fierbe cazanul cel necurat? Dumneata ești om tânăr, ce știi? Îți pui cușma pe-o ureche și te duci fluierând, ca vântul... Noi știm mai multe... noi suntem oameni de altădată... Petrișor își întoarse ochii spre ușa uriașă a hanului. Mogoș Ungurul nu se mai vedea; șleahul se potolea, și el se trăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
poți pune... Și pot să-ți spun că eu pe hangiță încă n-am văzut-o... Iaca, s-au aprins și luminile geamurilor... Focurile sub plopi mureau, și de la geamurile hanului curgeau lumini spre întunericul văilor. Petrișor Damian își dădu cușma pe ceafă și sorbi tot vinul din oală. Se uită spre oamenii care se culcaseră cu capetele pe fân cosit, învăliți în sumane; nu vedea nimic lămurit; nici pe moșneagul ce-i povestise nu-l mai deosebea; se ridică în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se liniștească și, în divanul cel mare, sub chilotele de puf de gâscă, să-și cerceteze nevasta. Și-n ziua de odihnă havrele răsună de vaiete și de cântări; bătrânii intră în papuci în școală, în laibăre negre și cu cușma blănită. Și cel din urmă, cel mai sărac și mai umilit, se grăbește spre rugăciune, cu cărțile în coșteiul alb de pânză. În îngrămădirea aceasta și în sărăcia aceasta a neamului său a crescut Haia, fata lui Leiba Sanis. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
toate cotloanele acestea săpate în pământ. Geamuri mici cât pumnul luceau pe alocuri în bătaia piezișă a soarelui. Nicăieri nu era împrejmuire. Vitele și porcii rătăceau de-a valma, pe dinaintea ușilor. Găinile scurmau în gunoaiele grămădite pe bordeie ca niște cușme murdare și jerpelite. Aicea stau bordeienii... zise moșneagul. Iaca cu cine muncim noi moșia... După cum văd eu, are mulți oameni boierul... Hm! are, ce crezi? Pe-acolo de unde vii, n-au boierii atâția?... Apoi boieru nostru are cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
N-a venit ea prin pustietățile noastre, pentru c-a alungat-o binele de pe unde-a fost... „Madama“ trecu iar grabnic, ca o dungă neagră, pe după geamlâc. Apoi se auziră pași îndesați și boierul deschise ușa. Oamenii își scoaseră îndată cușmele din cap. Cuconu Jorj Avrămeanu, tânăr și voinic, cu fața bună și veselă, arsă de soare, sta cu mânile în buzunările pantalonilor și-i privea. Zâmbea. —Ei, moș Nastase, vorbi el cu glasul puțin tărăgănat și răgușit: ce mai veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]