198 matches
-
tutela lui. Plin de căldură, cum era, m-a primit înapoi întotdeauna cu brațele deschise și cu un strop de ironie și de satisfacție amară că prevestirile lui în privința mea se adeveriseră, ori de câte ori m-am întors cu capul plin de cucuie, căutând temporar un refugiu. Dumnezeu să-l odihnească și să aibă grijă de el acolo unde se găsește acum ! Făcând poezie, am devenit subțire și ușoară ca un abur. Înainte să-mi dau seama, viața mea de zi cu zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Nu cred... Nu face El chestii d-astea! - Ba, uită-te și mata, dacă asta e croitură căpătată la cîrciumă! se oțărîse și bunicul, căutând să prindă brațul fulgerului, să și-l pună în moalele capului, să pipăie și dânsul cucuiele cât oul de porumbel. Ba se vârâse și sub pat să aducă de-acolo și cărămida. - Nu te mai deranja, hotărâse trăsnetul, dând pe gâtlej țoiul cu țuică de Fieni. Îmbracă-te de sărbătoare și treci, în pas alergător, să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aurul ăla? întrebă Paraschiv. Da unde-o să-l schimbăm? - Are el grijă, Stăpânul. Poate găsim ceva mărunțiș la cutia milelor, ce-o cădea acolo... - Eu nu mă bag, spuse Gheorghe. Sandu Mînă-mică se supără: - Ți s-a făcut de cucuie, ai? Ce dacă-i biserică? Noi nu ne uităm. Luăm! Că n-o să stau cu Dumnezeu la masă pe lumea ailaltă. Cit despre prins, nici dracu nu ne prinde. Nu stau popii să păzească altarele. N-avea Gheorghe ce face
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
locul meu. Gărzile regale au sosit în câteva secunde, m-au luat cu forța și m-au dus de-acolo. Despre drumul ce-a urmat nu-mi amintesc nimic, eram asudat între piciodare, mă durea capul îngrozitor și simțeam câteva cucuie pe frunte, altceva nu știu. M-am întrebat de mai multe ori ce culoare avea șarpele, dacă avea aripi, dacă era foarte lung, dacă venea din pământ sau coborâse din cer. Cum puteam eu să răspund la atâtea amănunte? Viziunea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă: chelbe. Efelide: pistrui, alunele. Cloasmă. Pitiriazis verzicolor: pete pe obraz. Nevi. Veruci: negi, nigei, negei. VIII: Leziuni externe și chirurgie Plăgi: răni, tăieturi Echimoze: vânătăi, vânătări. Contuzii: lovituri, pălituri, cucui. Crăpături: plesnituri Arsuri Eritem: opăreală. Degerături Bătături Excoriații: jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
infiltrația cu sânge a țesutului conjunctiv lax vizibilă la nivelul tegumentelor sub forma unor pete de culoare albastră închisă; b) bosa sanguină sau constituirea unei tumefacții bine delimitate, ce conține cheaguri și care se întâlnește mai frecvent în contuziile capului (cucui); c) revărsatul seros datorita acumulării de plasmă sau limfă local. 10.8. DEGERĂTURILE Sunt tulburări locale și generale produse prin acțiunea frigului. Degerăturile sunt grave prin urmările lor și sunt mai frecvente la membrele inferioare. Sunt de trei grade: 1
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
toții (2); with (2); -; aceea; adaos; a adăuga; adăugat; alături de; alianță; altceva; apropiat; cei aproape; are; aromă; de asemenea; avionul; barcă; bine; bomboane; bucurie; capra; care; carne; ceartă; ceas; cercei; cu ceva; încă ceva; cînd; cît; colaborare; colegii; conjuncție; conjunctură; cucui; cucuruz; cuiva; cuminte; cuplu; curaj; curat; curcubeu; curiozitate; cutie; cuvinte; daruri; cei dragi; despre; dînsul; în doi; dor; dumneavoastră; elan; ele; eu; femeie; fericire; fetele; fițe; frișcă; fructe; frumosul; fundiță; geacă; Geo; greu; inel; inima; prin intermediul; iubit; înghețată; împreună cu; împreuna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); spate (2); sudoare (2); tare (2); ten (2); acnee; adăpost; anatomie; aspect; atingere; bărbie; berbec; bombată; boss; bune; caldă; capăt; capul sus; capuri; căciulă; ceai; ceață; centru; cheală; cineva; cinste; ciudat; cîmpie; codaș; conduce; conducere; copilărie; cosmote; credință; crește; cucui; curată; deal; deschis; descrețita; deșteptat; dor; drăguță; dreapta; dreptate; dulci; Mihai Eminescu; fată; o fată; fizic; fizionomie; forehead; forță; fotbal; frontal; frumos; frunte; gînduri; goală; ierarhie; imagine; imensitate; isteți; istețime; înălțime; încrestată; încrețit; încruntat; îndrumător; înfățișare; îngrijorare; înțelept; întîi; învingător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ură (2); urcare (2); urcuș (2); vechi (2); -; absolvire; admis; afară; ajunge; amintire; apogeu; aspirație; biserică; bordură; bucată de lemn; bun; bunei; bunică; bunici; cafeniu; cale; casa bunicii; de casă; al casei; cămară; cămin; căsnicie; căzătură; colac; confruntare; copilărie; creangă; cucui; o cumpănă; cumpănă; curat; degete; depășire; diferență; dificil; durere; evoluție; examen; familie; frontieră; graniță; hotar; ia seama; ies; ieșire; inițiere; intensitate; izbîndă; a se împiedica; împiedică frigul; împiedică; înaintare; înălțare; încăpere; încercare; încrezător; întîmplare; jos; lat; la limită; lovire; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sus și capul lui Cornel a izbit peretele alb și gol și tare și zgrumțuros. S-a auzit buf, capul l-a durut, a zis au, s-a frecat la frunte, un loc roșu de unde peste noapte va crește ditamai cucuiul, și băieții au rîs. Nu crezi că ajunge? a spus Marcu. A dat destul cu capul, și-a ispășit pedeapsa. Iar te bagi ca musca? Ce, te crezi avocatu' la toți? Vezi-ți de treab-acolo. Cornel a spus, deodată înfuriat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
care fusese legată de-a curmezișul străzii la înălțimea de un sfert de metru și de care se împiedicaseră vitejii aceia și i-a legat cobză pe toți, stivuindu-i la gard. Pe ultimul, care se trezise și avea un cucui mare cât toate zilele în creștetul capului, tata l-a recunoscut pe Turcu. I-a scos cureaua de la pantaloni și l-a legat și pe el. - Bună dimineața, nene Turcule, nu bem un păhărel de vin, nu mâncăm o potcoviță
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
aveai timp și nici nu vroiai? Sandu Îl privește lung și Îl ia pe Gicu pe după umeri. Gore, când ai sărit din comunism În capitalismul de carton presat ai căzut direct În cap. Sunt sigur de asta, ai și acum cucuie. Despre ce fel de nostalgie vorbești tu? Gore insistă. Adică te Întreb dacă suferi pentru că nu mai e 1 Mai ca pe vremuri... Hai, spune aici, În direct, live, ca să te audă consumatorii cu urechile personale, suferi sau nu suferi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gicu nu are de ales și le face jocul celor doi. Îi place cum cântă Ploieșteanu, Însă este de părere că prea multă tristețe nu face bine În combinația cu băutura. Ne dăm cu capul de mese, Sandule, ajungem cu cucuie acasă, la doamne, doamnele ne Întreabă de ce avem cucuie, noi ridicăm din umeri și uite-așa Începe sindrofia, În sensul rău al cuvântului. Aud iar că bem până nu mai știm de noi și venim loviți În frunți, cu toate că noi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
celor doi. Îi place cum cântă Ploieșteanu, Însă este de părere că prea multă tristețe nu face bine În combinația cu băutura. Ne dăm cu capul de mese, Sandule, ajungem cu cucuie acasă, la doamne, doamnele ne Întreabă de ce avem cucuie, noi ridicăm din umeri și uite-așa Începe sindrofia, În sensul rău al cuvântului. Aud iar că bem până nu mai știm de noi și venim loviți În frunți, cu toate că noi - cred că sunteți În asentimentul meu - reușim să ne
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
se pregătește să predea ștafeta altei specii. S-ar putea să aflăm mai târziu că omul nu este decât un semipreparat. După ce ne-am dat jos din copaci, ne-am cam pierdut silueta. Nu ni s-au vindecat încă toate cucuiele de la căzătura din copaci. Ne-am dat jos din copaci pentru că ne frigeau stelele. Nu toate labele s-au putut transforma în aripi. Se adaptează ușor la mediu animalele evoluate și oamenii inferiori. Nu știm cu adevărat de unde venim. Și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
spre podium. Oamenii de geniu ni se par ciudați pentru că vedem lumi diferite. Marii creatori își vântură visurile pe claviatura eternității. Cerșim favorurile capricioasei eternități, deși suntem fascinați de farmecul efemerului. De obicei, bustul înmugurește în om sub formă de cucuie. Suntem egali la poarta cimitirului, nu și la ușa posterității. Celebre nu sunt textele din manualele școlare de literatură, ci acelea fredonate prin cârciumi. În soclul unei statui este îngrămădită uneori întreaga generație a celui de deasupra. Groapa comună - acest
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pe coș. Violența acoperă deficitul de inteligență. Întotdeauna armele au avut vad mai bun decât arta. Inchiziția ne dorea prăjiți. Epoca noastră ne vrea mai mult în sânge. Fără aportul rafinat al inteligenței, războiul nu ar fi putut provoca decât cucuie. Tot la cer se ridică, oare, și cei care au coborât iadul pe pământ? Alchimiștii moderni vor să obțină aur amestecând plumbul cu sânge. Cele mai multe războaie au țâșnit din orgolii, nu din necesități. Fără aparatul rafinat al inteligenței, războiul nu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și cei care au coborât iadul pe pământ? Alchimiștii moderni vor să obțină aur amestecând plumbul cu sânge. Cele mai multe războaie au țâșnit din orgolii, nu din necesități. Fără aparatul rafinat al inteligenței, războiul nu ar fi putut provoca decât banale cucuie. Important e să câștigi pacea, nu războiul. Războaiele viitorului vor avea nevoie, probabil, de alte planete și constelații. În definitiv, orice război ar putea fi înlocuit cu un duel. La război comandantul nu mai merge în frunte. Ca să nu-l
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În topul celor mai sociabili oameni rămân lingușitorii. Nu are copii, dar câteva vicii i - ar putea spune tată. Într-un mediu underground, politețea este aproape ridicolă. Modestia artistului poate fi ca jarul învelit în cenușă. Din unele priviri fulgeră cucuie. Din dezinteres asupra paternității unei creații, anonimatul a ajuns o capodoperă a delațiunii. Unii nu sunt punctuali decât când sunt chemați de bunul Dumnezeu. E ușor să - i lovești pe cei care nu au posibilitatea să se spânzure de o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
scorbură. E greu să-ți păstrezi calmul, când îți deraiază toate șansele. Bilanț românesc la final de mileniu : N-a fost să fie! Ne agităm uneori precum gândacii căzuți pe spate. Când sunt prea ascuțite, circumvoluțiunile se pot transforma în cucuie. Înțeleptul cu prea mulți fani este un ratat. Impresionantă este rapiditatea cu care învelim eșecurile în consolări. Suntem coautorii cenușiului din noi. Există creații literare actuale pe care nu le poți înțelege decât dacă ești suferind. Suportăm parcă mai greu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
adresează unui trecător: Fiți amabil, ce oră este? Patru și jumătate. Dimineața sau după amiază? Dimineața. Astăzi sau ieri?” „Pe o stradă merge un cetățean beat și se adresează unei fete, pe lângă care trece: Domnișoară, te rog spune-mi câte cucuie am în frunte? Trei, - răspunde fata speriată. Îți mulțumesc, - mormăi bețivul, - asta înseamnă că până acasă mai am trei stâlpi de telegraf.” „ Ce vin îți place mai mult să bei? -Acela... plătit de altul!” „Fiul dumneavoastră are o mare sete
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
iulie 1842 cînd John William Bean a tras cu un glonț orb, sau ca acela din 27 iulie 1850 cînd un fost locotenent din regimentul 10 Husari, Robert Pate, a lovit-o în cap cu un baston, lăsînd-o cu un cucui și un ochi învinețit. Dar și aici se poate contra-argumenta că aceste atentate nu aveau la bază un complot politic sau religios, ca în cazul Elisabetei; nu au existat forțe ostile organizate, interne sau străine, care să fi dorit moartea
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
numele de ape (Băldălui, Bădălui, Bănăgui, Bahlui, Buhui, Bîrlui, Covurlui, Chirui, Călmățui, Desnățui, Gemărtălui, Gurgui, Hurjui, Icui, Suhurlui, Teslui, Turlui, Urlui, Năhui, Călui, Sărtălui, Derehlui, Bîrlui, Săvîrlui, Cohurlui, Vaslui, Oslui, Sohului, Coțui etc.) , există alte zeci de toponime (Crăcui, Păcui, Cucui, Săcui, Furdui, Surdui, Dudui, Crăgui, Dorogui, Cingui, Dorohui etc.) care denumesc alte categorii de topice. Unele dintre toponimele din cele două grupuri de mai sus au fost atestate și ca antroponime (Călui, Bănăgui, Bogui, Brehui, Bădălui, Burlui, Hurjui etc.). Există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lui Caragiale, unde ironia este suverană, absurdul devine cheia descifrării satirei la Arghezi: Miniștrii aveau ca datorie să întemeieze simțul de autoritate, purtând fiecare ministru câte un băț cu care aplica fiecărui kut întâlnit, cu motiv sau fără motiv, un cucui în moalele capului căci această nemotivare mai ales, arăta originea divină a unui aparat de autoritate. Fără motiv, kutul primea o lovitură în cap, oridecâteori era întâlnit; cu motiv, adică după un exces, el primea 25 de lovituri în diverse
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cam...mică! Dac-o pierd prin pat? Mi-e frică! Constat după: La esență, Nu e nici-o... diferență! IONEL, IONELULE! Te iubesc! Dar n-am habar, De cât timp ne facem curte?! Avea-n brațe-un...felinar, Și-un enorm cucui pe frunte! CE MANEA? Port în suflet noapte grea! Să beau și să-mi cânți aș vrea! Una cultă zi-mi! De-a mea! Zise maestrul: Ce Manea?! SINUCIDERI Mulți români, în sărăcie, Mor fără a zice... pâs! Umoriștii? Mor
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]