156 matches
-
la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai general
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la dispoziție spre a fugi de acasă. Dispărusem - și o zi întreagă s-au căznit o seamă de soldați să mă caute, până au dat în sfârșit de mine: șezând liniștit și satisfăcut pe fund, bine ascuns de foile de cucuruz ori de frunzele de sfeclă din vasta grădină de zarzavat a unității militare. Murdar și sătul, mai înghițindu-mi și mucii, după o cură strașnic vegetariană, minuscul Tarzan al zarzavaturilor. În preajma mea, mișunau porci. În perioada imediat următoare mutării noastre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a da moșu mălai Și ți-a da și cucuruz Și malaiu' lui Bojuț. Joacă, joacă, Moș Martine, Că-ți dau miere de albine! Foaie verde de brăduț, Ursul meu cu doi puiuți; Foaie verde de dudău Ursul meu din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și a ținut să facă numai decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
la brâu. Era un om voinic, înalt cu părul negru; imediat a fost remarcat de mulțime. Avea numai 24 de ani și studiase dreptul. Alături de el Ion Buteanu se adresa mulțimii simplu: «Uitați-vă pe câmp, românilor! Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari că Dumnezeu e cu noi.» Foarte curând Buteanu este prins pe neașteptate de un detașament maghiar, comandat de un ofițer șovin și executat. Deși Nicolae Bălcescu depune stăruitoare eforturi pentru apropierea celor două popoare maghiar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din curtea a domnească
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
guvernamentali încât s-a făcut o daună de multe mii de Koroane. Tot în 1904 a fost o secetă nemai pomenită în veacul nostru în mai toată lumea în afară de America, unde a fost belșug. Bucatele au atins prețul de 16 Kor. cucuruzul, 24 Kor. grâul, 12 -13 Kor secara, 1 - 8 Kor. ovăzul, 24 Kor fasolea - hectolitrul, iar fânul mai bun până la 160 Kor. carul. Țarul Rusiei cu împăratul Japonezilor s-au încurcat într-un război orb la Portartur așa că mai multe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa Cucuruz cu frunza-n sus). Muzica imnului sionist a fost compusă de Samuel Cohen În 1880, iar versurile Îi aparțin poetului Naftali Hertzl Imber, originar din București. Instrumentul preferat al lui Iacob Psantir era țambalul (În turcă, santur/santir), de unde i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și, implicit, printr-o anumită tonalitate atipică. Născut „din grâne, din fân, din cucuruz”, poetul începe a răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul de greieri”. Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregătite de gazdă sau aduse de celelalte femei. După venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obtine drept
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
alte dispoziții contrare. Articolul 8 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sănătății, Mircea Cinteză București, 15 februarie 2005. Nr. 103. Anexa 1 COMISIA DE ALERGOLOGIE Co-președinți: Prof. dr. Jeana-Rodica Radu - București Conf. dr. Maria Cucuruz - Timișoara Membri: Asist. dr. Ioana Agache - Brașov Prof. dr. Victor Cristea - Cluj-Napoca Conf. dr. Diana Dumitrașcu - Cluj-Napoca Prof. dr. Ion Gherghina - București Prof. dr. Stela Goția - Iași Conf. dr. Alexandru Gavrilă Ierima - Gala(i Conf. dr. Florin-Dan Popescu - București Secretar
ORDIN nr. 103 din 15 februarie 2005 pentru constituirea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165379_a_166708]
-
Medicilor din România, Mircea Cinteză București, 22 septembrie 2006. Nr. 10. Anexa COMISII DE SPECIALITATE CMR ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE Președinte: Cont Dr. Diana Dumitrașcu, Cluj Napoca, Vicepreședinte: Prof. Dr. Constantin Bâră, București, Membri: Prof. Dr. Jeana-Rodica Radu, București Conf. Dr. Maria Cucuruz, Timișoara Prof Dr. Stela Gotia, Iași Secretar: Roxana Silvia Bumbăcea, București ANATOMIE PATOLOGICĂ Președinte: Prof Dr. Elena Lazăr, Timișoara Vicepreședinte: Prof. Dr. Mariana Așchie, Constanța Membri: Conf. Dr. Maria Sajin, București Dr. Magda Petrescu, Cluj-Napoca Dr. Florin Bogdan, Craiova Secretar
DECIZIE nr. 10 din 22 septembrie 2006 privind componenţa comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182531_a_183860]
-
specialitate ale Colegiului Medicilor din România 1. Comisia de alergologie și imunologie Președinte - prof. dr. Deleanu-Dumitrașcu Diana Mihaela, Cluj-Napoca Vicepreședinte - prof. dr. Bâra Constantin, București Membru - prof. dr. Gotia Stela, Iași Membru - prof. dr. Victor Cristea, Cluj-Napoca Membru - conf. dr. Cucuruz Maria, Timișoara Secretar - dr. Roxana Bumbăcea, București 2. Comisia de anestezie și terapie intensivă Președinte - conf. dr. Copaciu Elena, București Vicepreședinte - prof. dr. Copotoiu Sanda, Târgu Mureș, Membru - prof. dr. Tulbure Dan, București Membru - conf. dr. Sandesc Dorel, Timișoara Membru
DECIZIE nr. 6 din 30 aprilie 2010 privind componenţa comisiilor de specialitate ale Colegiului Medicilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222922_a_224251]
-
14 - 18 Cal. Crângași - nr. 12 Cal. Crângași - nr. 2 - 10 Cal. Crângași - nr. 24 - 30 Cal. Crângași - nr. 20 - 22 Cal. Crângași - nr. 32 - 38 Cal. Crângași - nr. 40 - 44 Cal. Crângași - nr. 46 - 140 Str. Crivina *(D) Int. Cucuruzului Str. Denta Str. Distincției*(D) Str. Doftănetului*(D) Str. Dr. Dimitrie Brândză Str. Dr. Ernest Djuvara Int. Dr. Mihail Emanoil Severin Str. Dr. Mihail Emanoil Severin Str. Drajna Int. Drumul la Roșu Str. Dudului Int. Dușului Str. Ecaterina Varga Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești, ghicitori, jucau tot felul de jocuri distractive, dar nu uitau nici să bârfească tot ce se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
sunt judele și juriștii, în rândul cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două câmpuri (fordulașuri). Pământul e slab, partea de sus, mai mare, e pe dealuri, produce mediocru e spălată
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon crumpene = cartof cucuruz = porumb curcubeta = dovleac custura = briceag cărigă = piesă a sobei cu lemne câșița = gaica dohan = țigară dună = plapuma groasă umpluta cu pene de pasăre fălos = mândru fedeu = capac feleharț = accesoriu atelaj fergătău = clanță fingie = cană firong = perdea (germ. Vorhaenge) fizătău = siret
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
ul ("Zea mays" ssp. "mays", regional "păpușoi", "cucuruz") este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. ul aparține familiei Poaceae. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește
Porumb () [Corola-website/Science/299125_a_300454]
-
în aceeași Secție de Genetică a plantelor a AȘM. Și-a susținut teza de candidat în științe agricole (doctor în științe) la Chișinău în anul 1970 cu tema: ,Jzucenie țipă țitoplazmi, urovnea nasâșcenia i vliania mesta reproducții sterilinâh analogov linii cucuruzi pri ih ghibridizații". Între anii 1974-1975 a fost șef de laborator la Institutul de Cercetări științifice pentru Porumb și Sorg (AȘP ,Hibrid", actualmente Institutul Fitotehnie ,Porumbeni"). În anul 1975 este ales prin concurs în funcție de conferențiar universitar la catedră de Ameliorare
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
Institutului Agricol din Chișinău. Gradul științific de doctor în biologie (doctor habilitat în științe) 1-a obținut în anul 1984 la Institutul Ucrainean de Cercetări științifice în Fitotehnie, Ameliorare și Genetică “B. Iuriev" din Harcov pe tema: ,Ulucișenie cacestva zerna cucuruzi selectionno-gheneticeschimi metodami". În mai anul 1986 a fost ales prin concurs profesor universitar la catedră de Ameliorare și Producerea Semințelor. Activează în calitate de șef al catedrei de Ameliorare, Genetică și Biotehnologie a culturilor agricole a Universității Agrare de Stat din Moldova
Andrei Palii () [Corola-website/Science/311106_a_312435]
-
care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului „bucatelor” de pe câmp, „slobosul” ciurzilor pe miriști, prin „otrăvuri” sau cucuruze etc. Toate aceste „campanii” erau anunțate din timp la „poruncile” din fața bisericii în zile de sărbătoare, prin „suflarea trânghiței” sau bătutul „dobei” prin sat. În anii în care producția agricolă era nesatisfăcătoare, regimentul ajuta cu cele necesare familiile grănicerilor, urmând
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]