379 matches
-
firea, Ne unduim, ne depărtăm, Alunecând, adâncu-l căutăm, Lumea e-n palmele mele, rotunde Merele tale din dreapta și stânga. @@@@@@@@@@@@@@@@@@ Urmele sunt pe nisip, Urnele poartă doar ghips, Vântul e duhul din poartă, Omul jucat de o soartă, Bea omul iarbă, cucută, Dincolo-i lumea tăcută, Creierii cântă ca greierii, , Sunt doar ceasornice creierii, Ard depărtările, sângele Plânge în tine, vai, îngere, Lasă-te goală, așterne-te, Soră iubită de gemete. Astfel se-apropie oamenii, Astfel cad vămile, vameșii, Astfel dispar și
SUFLETUL TĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360480_a_361809]
-
fie senin O pană de înger i-a căzut din aripa Mai dulce că vinul botezat cu venin Și-apoi, alta clipă se stinge tăcută Cînd zidul de piatră se spulberă-n vi nt De-aceea și îngerii vor bea cucuta Lăsîndu-și speranța-ngropată-n cuvînt ! Referință Bibliografica: UN FULG DE ZĂPADĂ / Cristina Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 415, Anul ÎI, 19 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Lila : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN FULG DE ZAPADA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345237_a_346566]
-
pentru care a fost, de fapt, gândit acest joc. Ideea că fiul meu poate învăța că ești premiat dacă dai șpagă la ANAF nu mi s-a mai părut amuzantă. Săracul Socrate, cred că ar fi simțit nevoia să împartă cucuta cu autorii jocului. De aceea, mă tot gândesc că trebuie să existe modalități de a-i educa măcar pe cei mai tineri despre ce e sănătos și responsabil să postezi pe FB, de exemplu. Sau despre utilitatea rețelelor de socializare
Dacă Socrate ar fi avut WhatsApp, Skype sau FB () [Corola-blog/BlogPost/338480_a_339809]
-
de păreri diferite de ceea ce era de fapt. Azi nu mai e nevoie să mori pentru ideile tale, e suficient să fii „perceptualizat”, adică descompus în milioane de percepții greșite despre tine. Azi nu te mai pune nimeni să bei cucută, azi fiecare particulă din ceea ce te definește este transformată în percepții sociale, care nu te definesc, deci nu mai ești tu. Mă gândeam, inițial câtă bucurie ar fi fost pentru Socrate sau Platon să aibă atâtea agore simultane. Cred însă
Dacă Socrate ar fi avut WhatsApp, Skype sau FB () [Corola-blog/BlogPost/338480_a_339809]
-
doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt în spuză, doar gorgoaze...și, uneori, chiar nimic!...doar apă! apă din budăi sau direct din izvorul căruia îi facem produșcă din clisă și țeavă de cucută! sau din ulciorul adus de acasă! sau direct din ploaia care, iată, vine ca din senin, aversă și torențială, făcătoare de minuni...și pleacă!...Desigur , mănânc și eu! mătușa cea mare mă ține lângă ea, dar fiecare îmi dă din
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
care-n tristă spovadă a plâns, povestind cum în viață de-a rândul lângă rod și neghină am strâns. Dar Tu, Doamne, n-ai stat în derută, știind bine cum vrei să mă cerți, dându-mi nu brațe-ntregi de cucută, ci sărutul prin care să ierți. Dacă anii în iureș trecură și pe ultimul prag am ajuns e un semn că iubirea Ta pură cu mir sfânt al meu suflet l-a uns. Știu că vrei să nu tremur de
MĂCAR FULG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340095_a_341424]
-
secole de evoluție a relațiilor dintre oameni. De exemplu, în Antichitate, erau apreciați filosofii. Ei reprezentau un model în societate. De aceea, și Socrate a fost tras la răspundere și obligat la exil ori sinucidere (el a ales să bea cucută), pentru un motiv greu de înțeles astăzi: că ar fi corupt, prin discursurile lui celebre, tinerii la forme, în prezent elementare, de libertate. Însă, atunci societatea avea echilibru și se manifesta destul de intens, din punct de vedere cultural, la modă
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
de a nu fi de acord. Ideile nu sunt atât de fragile ca oamenii.Socrate știa că ideile lui-și exemplul dat de el-aveau să dăinuiască și că Atena avea să poarte pata morții lui.Sorbind cupa cu otravă de cucută Socrate a trecut din efemera viață în trăinicia eternității.” Moartea lui Socrate”, înconjurat de discipoli, este eternizată sugestiv,într-un tablou executat în anul 1787, de Jacques Louis David. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Condamnarea lui Socrate-o eroare a
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
lângă mine și după ce le atingeam de obraz și constatam că sunt mai delicate decât acesta, le miroseam, le gustam, apoi căutam locul acela dulce de unde albinele culegeau nectarul. Era o plantă care mă preocupa în fiecare an și anume cucuta căreia i se mai spunea prin acele locuri rușinea fetelor. Se numea așa deoarece în mijlocul inflorescenței albe erau câteva flori mici fosrte roșii. Îmi explicase bunica despre aceasta în vara când am stat pentru prima oară cu ea la fâneață
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
aceasta în vara când am stat pentru prima oară cu ea la fâneață: - Puțină rușine au fetele din ziua de azi, nu ca pe vremea mea. - Dar de ce spui așa, bunică? o întrebam curioasă. - Când eram ca tine floarea de cucută era aproape jumătate roșie. „O fi vreo legătură între această floare și copiii din flori?” mă întrebam de fiecare dată când o revedeam. Priveam ore în șir insectele, albinele, fluturii. În toată acea mișcare continuă și muncă neobosită doar eu
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
decembrie 2016 Toate Articolele Autorului SONETUL TOAMNEI MELE Din depărtare iarna-mi suflă-n față Împrăștiindu-mi frunzele de toamnă, Pe chip doar umbre-adânci se mai răsfață Ca un jurat ce anii mi-i condamnă. Prin aer vântul șuieră-n cucută, Iar zilele sunt marș în defilare, Lumina scade-ncet,încet pierdută, Rămâne ca un muc de lumânare. Amurgu-și scurge sângele în umbră, Mici felinare se aprind pe cer, În noapte vântul peste mine umblă Ducându-mi gând și suflet în
SONETUL TOAMNEI MELE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342769_a_344098]
-
toamna cu luciri de gheață SONETUL TOAMNEI MELE Din depărtare iarna-mi suflă-n față Împrăștiindu-mi frunzele de toamnă, Pe chip doar umbre-adânci se mai răsfață Ca un jurat ce anii mi-i condamnă. Prin aer vântul șuieră-n cucută, Iar zilele sunt marș în defilare, Lumina scade-ncet,încet pierdută, Rămâne ca un muc de lumânare. Amurgu-și scurge sângele în umbră, Mici felinare se aprind pe cer, În noapte vântul peste mine umblă Ducându-mi gând și suflet în
SONETUL TOAMNEI MELE de FLORENTIN DUMITRACHE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342769_a_344098]
-
urcă sângele la cap de furie însă nu putea să zică nimic, știută fiind firea cea hapsână și ranchiunoasă a umflatului. Se așeză la o masă și începu să soarbă din paharul nespălat atât de încet de parcă ar fi fost cucuta vestitului Socrate de care oricum nu auzise. Pândea atent poate-poate apare vreun pricopsit care să-l cinstească. Nu avea noroc însă! Toți erau în aceeași situație. După numai două ore ieși înjurând și o porni spre casă cu gând că
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
vale-adâncă. Și-astfel, de mână cu timpul Noi alergăm din ani în ani, Ivorie ne e tâmpla Pe alb aleea de castani. Tot visând la Domnul Iisus, Și rugându-l să ne-ajute, Isprăvim de mers pe cale Aruncând din lan cucute. Azi biserica ni-e casă Sfânt și ales, drag adăpost, Ce la slujba mult aleasă Ne învață al lumii rost. AM FOST CÂNDVA DOAR O SĂMÂNȚĂ Micuță, firavă, plăpândă, din ea crescut-am an de an, dar viața dură, nemiloasă
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
să facem două hori De fete și de feciori.” „Foaie verde foaie-aleasă Hai mândruța mea acasă.” „Foaie verde ș-o lalea Asta e mândruța mea.” „Foaie verde ș-o sipică Fugi de-aici că ești prea mică.” „Foaie verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă.” Sărbătoarea ne-a oferit și o adevărată paradă a costumului popular de pe tot cuprinsul românesc, de la portul dacilor de care ne-au amintit costumele tinerilor și adulților din Voinești, la o varietate de costume
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
albă Rătăcită printre pomi Când ti-a dăruit o salbă Meșteșugită de gnomi Intuind asemănarea Dintre bufniță și tine Râzi, și astepți sărbătoarea Să ajungi între ondine * Toamna iți va fi plăcută Dac’ la ora de visări Refuz ceaiul de cucută Pentru-n vin din desmierdări Virgil Ciucă New York 6 noembrie 2016 Referință Bibliografică: Ți-i toamnă / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2200, Anul VII, 08 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate
ŢI-I TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377503_a_378832]
-
umplem Lăuta-n Carte: te spulberăm te înghețăm în stele și în arte - o - Timp anost să fii ce-ai fost: saharele deșarte! ÎNTÂRZIE CÂT POȚI VEȘTILE RELE întârzie cât poți veștile rele mai bea-ntre timp o cupă de cucută căci a păstrat Tezeu tot negre vele zvârlindu-și tatăl drept în bezna mută întârzie cât poți veștile rele sunt răni destule și așa în lume: mâzdește Parce - țeasă-ți din andrele și altceva decât lugubre glume întârzie cât poți
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului De ce însumi iubirea c-un păcat când e atât de înălțătoare Iubirea naște în femeie și bărbat sentimentele cele mai rare N-ai cum trăi precum o brută cu inima-nchistată în nimic Sau iarba-nvălurită în cucută sufocând pământul câte-un pic Ca cerul fără nori în plină vară și soarele arzând dogoritor Sub arșiță cerșind o picătură din ploaia unui duș răcoritor Ți-ar place să trăiești fără văpaia ce freamătă până-n rărunchi Cu trupul penetrat
IUBIREA, NU-I PĂCAT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379879_a_381208]
-
focul inimii - îndemn! * Ești absentă, n-ai habar; De-acum dormi, dormi în zadar; Nu spera la nimic bine, Visul este doar la mine. * În zori se pierde raza-n iarbă Flămândă roua să o soarbă Și urcă-n dulcele cucutei În curcubeul de scântei. * Ecoul umbrelor străbate Înfiorând colțuri din noapte, Eu mă trezesc, străin, în pat Cu-o amintire... mai bogat. Ion Părăianu Referință Bibliografică: CU-O AMINTIRE MAI BOGAT / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CU-O AMINTIRE MAI BOGAT de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379908_a_381237]
-
undeva pe la apusul iernii un corăbier cu fața ca de stâncă împlântă Arca lemnului de plută în Țărmul Sfânt al ancorei ce plânge Chiar dacă urma lamurită-n lacrimi se pierde lin ca o nalucă într-un târziu de jar și de cucută o nebunie ca din cer strămută Întreaga față a iernii bătrâncioasă a înflorit odată cu venirea apusului de stele și de ghiață ce împânzește-n codriii bucuria... Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat de autor din imagini combinate artistic - sursa Internet
POEMUL HIERATIC IV-ŢĂRMUL BLÂND de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381225_a_382554]
-
aceasta, ca atâtea altele, va sfârși într-un strălucitor eșec (Gladiator, Ultima șarjă II): Ce nechezat răsună-n univers? / E spațiul dens de strigăte de luptă, / Iar timpul alterat de-un anotimp pervers / E plin de-amărăciuni și gustul de cucută.// Dai pinteni și te-arunci în cercul cel de foc, / Iar îndrăzneala nu cunoaște marjă, / Lipsit de scut, lipsit și de noroc, / Un cavaler în ultima sa șarjă! (Ultima șarjă II). Solilocviile resemnării Privit de aici, de jos, din praful
VASILE BURLUI-SOLILOCVII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374358_a_375687]
-
iubito, mai mult de-orice om, Nimeni este însuși Cunoașterii Pom. Înainte de tăcere, înainte de sfârșit, Mai asculți, poate bei bere, Vom porni spre Infinit. Criptele-n zadar așteaptă, Tu alege care-o vrei, Nu mai da mereu din coate, Beți cucută, dragii mei? @@@@@@@@@@@@@@@@@ Ce faci, mă-ntreabă iubita, Răpita, menita, pepita, Eu ce pot să spun, doar ispita Îmi dă lovituri cu copita, Biet inorog, mai ții minte Cum din vechime, nainte De rezbeluri, măceluri, Iubirea era pe creneluri? Cornul era
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
măscăricii, Soarele-i gol, spune domnișoara Dory, Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe? Barbare insecte vor cuceri Capadocia, Candizii dorm printre corbi și visează Prea albe fecioare, Troia s-a dus în adânc Din prea multă trufie, trădare, Cucuta în doze mai mici nemurire aduce, Râde bufonul, el este om, știe-l Domnul. Voi visa fără grabă, te ridic cu brațe mereu renăscute, O nouă lumină din ochii ce nu mai sunt orbi, Iar vocea pe care nicicând n-
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
nici pe departe măcar de nivelul mișcării naționale de altădată „Cântarea României”, dacă e să ne raportăm la ea, pentru că în ultimă instanță, și festivalurile de acum se adapă tot de la apa politică! Este, oare, bun la infinit, vinul de cucută ce se toarnă în vene, congestionându-le? Unde-i dulcele strugure ce smulge spinul sânului și pune la loc busuioc? Apar azi serbări străine de patima și dragostea românilor, ce nu aduc prospețime de rouă ci asprime de politică și
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
o spui Chiar niciodată, nimănui, Iar sufletul de ți-ai deschis Și lacrima din el mi-ai zis Încui. Încui durerea ta în mine Și nu o spun la oarecine, Căci taina ta e neștiută, Iar cupa-i plină de cucută, Suspine. Suspine, lacrimi eu aștept Să nu mai porți. Să fie drept Acela care te rănește Și inima ți-o amărăște În piept. În piept la mine și la tine Nu are cum să fie bine Că cel iubit ți-
DOAR EA SE ȘTIE... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375008_a_376337]