210 matches
-
În Regulae Descartes este foarte clar în această privință: ) Originalitatea lui Descartes poate fi rezumată în principal la următoarele idei care sunt, toate, rezultatul intuiției și nu al deducției : 1) Cogito, eu gîndesc, e o constatare indiscutabilă; 2) eu, ființă cugetătoare, sunt capabil de certitudini; 3) certitudinile sunt obținute printr-o cunoaștere directă, printr-o intuitție nemijlocită.) Pe de altă parte însă, Descartes vorbește despre rațiune ca despre “lucrul cel mai bine rînduit din lume”) motiv pentru care a fost considerat
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
aceia am privit viața totdeauna cu atenție și religiozitate. Privit lucrul așa, fenomenul care se numește poporul român îmi apare într-un punct de vedere cu totul nou și nu izvorât din concursul unor vorbe și arbitrare întâmplări. Suntem ființe cugetătoare și avem un rost în lume. Rostul nostru este să mergem armonios în direcția fatalității divine care ne pretinde tot mai multă nobleță. Nu dezvoltarea instinctelor, nu numai stomahul și celelalte funcții organice, ci dezvoltarea depozitului minunat pe care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ochi. Din această cauză nu prea puteam să privesc în direcția lor, îi vedeam însă răsfrînți ca într-o oglindă în furnirul lustruit al mesei. Petru nota ceva în agendă, iar Petre stătea cu mîna la gură ca o babă cugetătoare. Ei știau hotărîrea Biroului, de aceea se simțeau - mai ales primul - cam stînjeniți și crispați. Rupînd tăcerea, Petre m-a întrebat: „Ei, ce mai ziceți, tovarășe Călin?” „Odată intrat aci mai are rost să zici ceva?”, am întrebat la rîndul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor ce sunt și se cunosc, și să-și facă proprii, retroactiv, toate veacurile care au fost. Și vom pătimi după ce vom fi trecut cu totul dincolo de
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
chiar „dogmatice“), omul n-avea dubii și nu și punea întrebări. Era prizonierul unei convingeri de beton, asupra căreia nu părea să fi cugetat suficient, valorificând până la capăt măcar resursele rațiunii. Pe scurt, nu era nici cu adevărat „liber“, nici „cugetător“ în sens deplin. E de înțeles. Nu e la îndemâna oricui să fie, din fragedă tinerețe, și una, și alta. Problema credinței nu se poate rezolva la nivel de abecedar și de retorică „progresistă“. E nevoie de ditamai aparatul speculativ, de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
gândire, ca și când cei care sunt de altă părere ar fi, toți, niște slugi decerebrate. Există, totuși, o lungă listă de băieți deștepți, de la Sfântul Augustin la Pascal, de la Toma de Aquino la Einstein și Heisenberg, toți destul de liberi și destul de cugetători, care n-au avut lejeritatea de a clasa contabilicește problema existenței lui Dumnezeu. Unii dintre ei au reușit chiar să găsească oarecari compatibilități între rațiune și teologie sau între știință și credință. Careva săzică, chestiunea e complicată. Înțelept e să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la Galați pe Iordan Curtoforu, care venise de la Huși „fără vreo întrebuințare”. De fapt, era acuzat, în urma denunțului lui Gheorghe Mamora, (care aflase de la grecul Constantin Mihail, supusul britanic din Huși), că „și acesta ar fi unul din acei rău cugetători descoperiți în oraș Eșu”. Complotiștii vor fi eliberați, iar Ioniță Popovici va fi expulzat. Același istoric, Gh. Platon, sublinia că obiectivele acestei mișcări nu se limitau la simple conflicte generate de concurența pe care negustorii evrei o făceau negustorilor de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că ar trebui să se facă comerț sau propagandă cu credința cuiva." Răspunsul evaziv care insistă pe caracterul privat al credinței religioase îi permite lui Constantinescu să continue tirul întrebărilor care vizează acest punct: "V-ați declarat a fi liber cugetător. Aceasta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu." Iliescu răspunde: Aceasta nu înseamnă necredincios", iar apoi continuă "(...) oamenii Bisericii au evoluat de asemenea în contact cu știința. Intoleranța de o parte și de alta este contra productivă (...)". Dialogul dintre cei doi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ce oglindea în adîncu-i toată cununa de dumbrave ce-l încunjura și deschidea ochilor o lume întreagă în adânc. El își lua calea iar spre pământ. Aproape de pământ, el șezu pe coastele unui nour negru și se uită lung și cugetător pentru ultima oară asupra pământului. Luă cartea lui Zoroastru, deschise unele file și începu a citi județul pământului, și fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr. Era ceva înfricoșat câte crime au putut să se petreacă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
exista nimic ce nu i‑aș fi putut spune. În parte, acest lucru Însemna că nu exista nimic ce el nu ar fi putut detecta singur. Așa Încât ar fi Înțeles oricum că nu eram de acord cu Parisul. Un liber‑cugetător evreu spunea despre Paris: wie Gott in Frankreich. Ceea ce vrea să Însemne că până și Dumnezeu Își petrece vacanțele la Paris. De ce? Pentru că francezii sunt atei, deci printre ei poate și Dumnezeu să se odihnească, să fie un flâneur, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Dumnezeu (Biblia), când produs al naturii prin evoluție și selecție (Ch. Darwin), omul este ființa conștientă care aspiră către universal prin integrarea pancosmică (P. Teilhard de Chardin). El este „măsura tuturor lucrurilor” (Protagoras) în raporturile cu lumea, dar și ființa cugetătoare, reflexivă (R. Dèscartes) în planul interiorității sale. Prin dubla capacitate de a reflecta și a avea identitate, omul este „persoană” (M. de Unamuno, N. Berdiaev, D. Stăniloae), un „Eu” cu o identitate unică de care el este conștient, atât în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conștiința că acesta este o unitate concretă de determinații opuse"356. Numai o prejudecată a logicii tradiționale și a gândirii comune, cum că nu există nimic ce ar fi contradictoriu, a înlăturat contradicția atât din lucruri cât și din reflectarea cugetătoare, crede Hegel, aceasta fiind privită ca "un accident, oarecum ca o anomalie și un paroxism morbid trecător 357. Or, pentru el, "orice determinație, tot ce e concret și orice concept e în chip esențial o unitate de momente distincte și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alegerea proprie; alergare; amabil; ambițios; America; animal; animale; aparent; apă; azi; bere; BMW; bogat; Botoșani; bucurii; bucuros; burlac; cal; cale; calm; casă; călător; căsătorit; căsnicie; circulație; cîmp întins; club; compus; conducător; nu mai contează; contract; convingere; copil; copilărie; creativ; cuc; cugetător; da; a nu depinde; destrămare; deștept; dimineață; din nou; divorțat; Dorina; dorință; în dorințe; dorm; dreptate; drum; duminica; duminică; efemer; evadat; excelent; exprimat; facultate; nimic de făcut; feerie; cea mai mare fericire; ferit; să fiu; fotbal; frămîntat; fugă; gîndire; gînditor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pare cam lung și inexpresiv, cartea lui S. Damian este una captivantă, de la prima la ultima pagină. Cât adevăr se află în autoironicul autoportret oferit de S. Damian, spre a neutraliza cât de cât eventualul vitriol al pixurilor prea puțin cugetătoare? Este S. Damian un extraterestru, un outsider absenteist ce se trezește brusc să descrie patimile scriitorilor români? Nu tocmai. Merita să aducă în scenă o premieră despre schimbarea de reflexe, cutume, convingeri politice și estetice în lumina unei experiențe europene
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și, apoi, colegi, M. Ralea și T. Vianu, care îi lăsau, la plecare, și bani. Ralea voise să mă ia cu sine, la una dintre aceste vizite, și numai un fapt neprevăzut m-a împiedecat să-l cunosc, pe marele cugetător. Apoi a venit asupră-i și excluderea din Academia Română, al cărui președinte fusese din 1940 pînă în 1944. Faptul s-a produs treptat. La 20 mai 1948, în București fiind, nota în jurnal: "Academia Română este amenințată cu desființarea. Era de
Final de jurnal by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15887_a_17212]
-
tu Cealaltă) îmi poți confirma aceasta. Ca dovadă că sunt pe lume - de vreme ce simțurile individuale nu ne pot asigura de realitatea obiectivă, kantian vorbind - amintește-ți, rogu-te, de flanela aceea, îmbrăcată în cutare împrejurare... La poeții profund instruiți și cugetători precum Mihai Ursachi, se cuvine să luăm seama la ce spune fiecare cuvânt. Armura de smalț este învelișul exterior al făpturii sale, cel care-i asigură integritatea durabilă. Flanela-înveliș rezistă la toate încercările: flanela pe care am adus-o fluturând
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
inteligenței suverane: "Om politic, asta însemnează în primul rînd, om de acțiune. Iar ceea ce de obicei numim noi un om inteligent, e mai degrabă contrariul unui om de acțiune". Ori, ca o profesie de credință a duhului său contemplativ și cugetător: "Omul de acțiune trebuie să fie destul de ambițios, - pentru ca să aibă un resort lăuntric; dar și destul de mărginit, pentru ca să nu-și dea seama de puținătatea puterilor sale. Și mai ales, destul de prost, ca să nu poată face teorii". Dezangajarea de cele lumești
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
prăpădim!” etc. (Jertfa cea din urmă). Poate da, fără să vrea, probabil, și peste oarece expresionism: „Prin geam un cer mîncat de rîie,/ Ceaș teaptă rănile să-și lingă” etc. (Unui om). Îi place să fie - chiar prea des - și cugetătoare, făcînd mereu gnomisme (avea dreptate Comarnescu): „Nu lăsa soartei tot. Ești om, decide/ Pe ce drum vei călca. Iar cînd să pleci,/ Un șarpe dacă trece pe poteci,/ Ucide!” (Sfat). Dar poate face și kavafiene (numai că nu s-a
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
să se numere și reprezentanții altor culte, pentru a reprezenta cum se cuvine Biserica. Treimea semnatară a acestui apel ar fi avut un succes uriaș cred, cu cîțiva ani în urmă, pe vremea cînd dl Iliescu încă se declara liber cugetător, Regele Mihai n-avea drept de intrare în România, iar Patriarhul a lansat credincioșilor ortodocși îndemnul să nu aleagă Antihristul. Mă tem că astăzi acest apel istoric nu mai are urgența pe care ar fi putut-o avea pînă la
Apelul unei treimi de ceară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16090_a_17415]
-
justificare psihologică și artistică. Ce ne spune cu lux de detalii Nicolae Breban? Că în constituția psihică umană persistă canale tainice, că în continua plutire agitată din adâncuri își pretinde drepturile un fond biologic primar dictatorial. Adaptându-ne ca ființe cugetătoare la regulile coabitării în societate zăgăzuim neîncetat puseele rudimentare. Faptul se răzbună, nu putem subestima la infinit un impuls al obscurului care nu cunoaște decât imperativa afirmare. Ceva ce încă aparține grotei nu poate fi domesticit integral. Cum putem percepe
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
mereu grijă să păstreze distanța față de legionarism. Dar a avut în anii treizeci, cum spuneam, o poziție a sa față de celelalte asemenea. Am mai spus-o, introducerea în sumarul acestui volum a unui studiu despre C.Z. Codreanu, printre personalitățile cugetătoare, este, negreșit, un act fraudulos. Este intitulat Codreanu și "fenomenul legionar" și este cel mai cuprinzător din volum (are aproape 50 de pagini). Dar scopul d-lui Răzvan Codrescu este să reabiliteze personalitatea politică a lui Codreanu și, implicit, a
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spune că extazul hipnotic, vegetal, complementar tăcerii, are vădite articulații blagiene, inclusiv un anume retorism păgubos. În ce măsură ajunge monedă specifică e mai greu de spus în câteva cuvinte, oricum abundă patosul subiectiv, tensiunea extatică, visul cu tentative statornice de contrapondere cugetătoare, slab vizionară: "Suntem visați de cineva / Visat la rândul său / De altul / Care e visul unui vis / Anume. / Cuprinși de somn / Visăm și noi o lume / Sălbatec zvârcolită-n somn / Visând, / Verigă fragedă suntem / În șirul fără început / Ce nu
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
de inspirație teologică, preotul greco-catolic arată acel gen de sîrguință abstractă pe care îl întîlnim de obicei la spiritele credincioase. În cazul lor, perspectiva deschisă de prezența ființei divine scaldă dilemele filozofiei în lumina unei împăciuitoare relativizări. Spre deosebire de intelectele liber cugetătoare, pentru care orice chichiță teoretică are importanța unui turnir și semnificația unui duel, credinciosul privește dificultățile gîndirii cu seninătatea celui care intuiește că însemnătatea lor e relativă, secundară și defel indispensabilă. Un astfel de spirit va domoli intensitatea controverselor și
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
în care trăiește "ieri ipocrită, azi doar lașă". Diverse tipologii la modă defilează nonșalant într-o lume ce se iluzionează, obsedată de ceea ce Gaston Bachelard va numi "simplexe de superioritate". Printre favoriți, ateul : "Ateismul veacului al XVIII-lea se vrea cugetător, căutător al adevărului. Era pus pe argumentare, sofist, declamator și mai cu seamă neobrăzat. Însă nu avea nici pe departe sfruntarea, mojicia soldățoilor Imperiului și a regicizilor apostați din 1793". În această lume a dezamăgirii și a tupeului fără limite
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]