326 matches
-
proprietar nu numai de primejdia din afară, ci și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule, terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel. În decursul timpului, culele au îndeplinit funcții diferite, cu caracter mai restrâns sau mai complex, deosebindu-se trei categorii: Când pericolul otoman a dispărut, culele nu-și mai aveau rostul și au început să se deterioreze, apoi să fie părăsite, distruse. Raportul Comisiei Prezidențiale
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
celor mai multe cule, terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel. În decursul timpului, culele au îndeplinit funcții diferite, cu caracter mai restrâns sau mai complex, deosebindu-se trei categorii: Când pericolul otoman a dispărut, culele nu-și mai aveau rostul și au început să se deterioreze, apoi să fie părăsite, distruse. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale, din septembrie 2009, releva faptul că deși aceste locuințe-turn, din Oltenia, ridicate pe trei
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
pe trei nivele, reprezintă o reflectare târzie a unui fenomen arhitectural caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
trei nivele, reprezintă o reflectare târzie a unui fenomen arhitectural caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
târzie a unui fenomen arhitectural caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud.
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt în plin proces de degradare, unele fiind ruinate
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt în plin proces de degradare, unele fiind ruinate. În ciuda faptului că aceste cule sunt repere semnificative ale
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt în plin proces de degradare, unele fiind ruinate. În ciuda faptului că aceste cule sunt repere semnificative ale diversității arhitecturii tradiționale din fondul istoric românesc, ele sunt totuși abandonate. În Albania, în zona Gore, tipologia locuinței fortificate este cu două etaje și câte două încăperi pe nivel, separate de un coridor central. Tot de
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
tipologia locuinței fortificate este cu două etaje și câte două încăperi pe nivel, separate de un coridor central. Tot de tip turn erau și locuințele din Kratovo, în Macedonia sau din Mani, în Grecia. La Vrața, în Bulgaria, există șase cule. Două din cele aveau un plan compact cu trei niveluri lipsite în exterior de orice fel de decorație, cu ziduri din piatră de până la doi metri grosime, străpunse de metereze pentru tragere verticală și orizontală.
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa Melik" este una dintre cele mai vechi clădiri ale Capitalei care au rezistat timpului. Astăzi găzduiește Muzeul Theodor Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești, remarcabilă prin proporțiile armonioase și decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în jurul anului 1800. Pe o porțiune
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Pallady. Ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea și reconstruită în 1827, "cula" de la Măldărești, remarcabilă prin proporțiile armonioase și decorațiunile interioare, constituie unul dintre cele mai caracteristice modele de arhitectură civilă românească din această perioadă. O clădire similară este cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneți, construită în jurul anului 1800. Pe o porțiune din Curtea Veche din București, un comerciant armean a construit Hanul lui Manuc, finalizat în 1808, astăzi un important obiectiv turistic și monument istoric. Considerată cea mai veche
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
satului era în acel timp moșia mănăstirii, iar locuitorii de aici erau clăcași, în timp ce în partea de sus, în Răduțești, locuiau moșneni. Deși ridicată în partea de jos a satului, tradiția susține, totuși, că biserica a fost ridicată pe locul culei familiei Butoi, întemeietoarea satului. Conform pisaniei de peste ușa de la intrare în tinda femeilor, biserica a fost tencuită și pictată în interior și pe exterior în 1889: ""In numele Tatălui și al Fiului și al santului Spirit, Treimea cea de o
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național, situl arheologic de la Poiana - "La Culă" - situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Epoca medievală, Epoca romană / sec. XIV, sec. II - III este înscris la Cod RAN 151727.01.
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național, situl arheologic de la Poiana - "La Culă" - situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Epoca medievală, Epoca romană / sec. XIV, sec. II - III este înscris la Cod RAN 151727.01.
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani dar a extins denumirea de daci și pentru aliații lui Tzelgu. Bătălia finală se dă la Cule, lângă Chariopolis în fața zidurilor lui Anastasius. Invadatorii sunt învinși iar Tzelgu și Solomon sunt uciși în luptă. Prima mențiune a apariției ducatului Haliciului (Galiția), vecinul și uneori dușmanul bolohovenilor . Primul prinț de Halici, Vladimir (Vladimirencu sau Volodimirenko) a ales ca
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
nobili maghiari Csaak. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timișoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămășiță din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deși aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupația turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii. În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o rețea de canale. A fost construit de familia de
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
creșterea animalelor. Primarul orașului Petre Filip și viceprimarul Dacian Razvan Ghera fac parte din PDL. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel: Din vechea cetate a supraviețuit doar "Turnul de apărare" (secolul XIV), pe care localnicii îl numesc "Cula", mărturie istorică a acestei așezări. Centrul Ciacovei păstrează - deși modernizat - locul de adunare al soldaților turci care desereveau dispozitivul de pază al cetății. Deasemenea se mai păstrează în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și livezi întinse a "familiei Belu", grecește "Bellios", cu titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
și satul Mătești, fost la comuna Mărăcineni. Două obiective din comuna Săpoca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, unul ca sit arheologic și unul ca monument de arhitectură. Situl arheologic de la Săpoca („Cula Săpocii”) cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), precum și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, inclusă în cultura Cerneahov (secolele al III-lea-al IV
Comuna Săpoca, Buzău () [Corola-website/Science/300790_a_302119]
-
Brăila și Herța. A făcut și desene. Impresionismul picturii lui a dobândit o notă particulară, lipsită de spontaneitate. În paralel, Verona a fost preocupat de pictura monumentală și a studiat tehnica frescei, o primă lucrare fiindu-i atribuită la decorarea Culei românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
doar în pictura murală. Ca urmare, artistul a studiat intens tehnica frescei și ca rezultat, în anul 1905 pe vremea când se pregătea pentru deschiderea Expoziției Jubiliare din 1906, i s-a încredințat proiectul pentru decorarea cu motive istorice a Culei românești. Cu această ocazie, pictorul și-a dat seama că nici varul românesc și nici diferențele de temperatură specifice climatului din România nu sunt elemente favorabile frescei propriu-zise, cu toate că el a executat lucrarea pe tencuială udă proaspăt aplicată. Deși la
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
acest lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof.
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]