327 matches
-
întâi. - Constată. După câte știi și tu, din porunca lui Gheorghiță Mârza s-a pus în capul buzduganului lui Ștefan Vodă, cel din fața Palatului, un bec electric . Cu bis erica asta s-a întâmplat altă blestemăție. I au văruit pictura, Cula i. Chipurile ca să i dea lumină bisericii, că prea era întunecat ă de funinginea lumânărilor... Nu zici nimic, Culai? - Ce-aș mai putea zice? Să-l iei pe cine a făcut-o și să-l pui la zid. ........................................................................... - Acum să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos 8. 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din Nordul Italiei în secolul al XVI‑lea și primul artist care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos 8. 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din Nordul Italiei în secolul al XVI‑lea și primul artist care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cetatea cnejilor români CÎnde) (Hunedoara); Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Prahova); Rășinari, Talmaciu și Turnu Roșu (Sibiu). Atît pentru țara noastră cît și pentru alte areale de pe glob, arta feudală reprezentată prin cetăți (de piatră sau de pământ - țărănești), castele și respectiv culele, reprezintă un real interes turistic, care va crește tot mai mult În viitor, conform unor prognoze În domeniu. O mare parte din acestea sunt renovate și amenajate, pentru a putea fi vizitate de turiști, iar În cele mai numeroase cazuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la ora actuală, peste 28 de astfel de obiective, declarate monumente istorice și de arhitectură, sau numai de arhitectură, după caz. În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești și cule. Din rîndul cetăților din piatră, amintim pe cele de la: CÎlnic, GÎrbova și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), care prin cetatea de la Poienari - acel cuib de vulturi de la altitudinea de 850 m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia și eroismul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul RÎul Bărbat, Comuna Pui, Conacul Rudolf sec. XVIII, apoi Kendefii sec. XIV, toate În județul Hunedoara și respectiv castelul lui Brunkenthal din Avrig (județul Sibiu) construit după planurile palatului Schönbrun din Viena. În mod special, am lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Viena. În mod special, am lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare cum ar fi cele de la: Bumbești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
internet care să ofere răspuns întrebării " Cum ar arăta lumea fără România?". Și cum ar arăta? Păi uite așa: fără Brâncuși, fără mănăstirile pictate din Bucovina, fără cele din lemn din Maramureș, fără bisericile fortificate saxone din Transilvania sau fără culele oltenești. Ce ar mai lipsi? Cimitirul vesel din Săpânța și Dragobetele (obiceiul fugăritului prin pădure al fetei pe care vrei să o ceri de logodnică stârnind frisoane în audiența "sabinelor" septentrionale). Din prezentare nu au lipsit nici imaginile celei mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la casa de la Pietroasa, la dealuri și la păduri. Timpul petrecut la țară, care făcea dintotdeauna farmecul vieții românești, dispăruse, pur și simplu, din existența noastră. Bunica mea după mamă, Eliza Gărdescu, îi lăsase mamei, la moartea sa, în 1942, cula și proprietatea ei din Pietroasa, de pe dealurile Drăgășanilor. Tatăl meu, A. Duiliu Zamfirescu, moștenise de la tatăl lui, Duiliu Zamfirescu, via de pe colinele Odobeștilor. Tatăl lui Vlad poseda la Herești, lângă București, Casa de piatră, palatul istoric al familiei Herescu, dobândit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Înșiruiri de saloane sau camere, oferă un spațiu versatil putând deveni mici camere În legătură cu salonul, continuare a spațiului interior (belvedere, recreere). Acest tip de spațiu se obține prin retragerea față de planul fațadei. Corespondentul din arhitectura românească sunt cerdacurile și foișoarele culelor și caselor din zona de deal a Olteniei și a Munteniei. Așadar și acest model a fost folosit pe scară largă În arhitectura românească, prin nenumăratele interpretări de factură neoromânească la limbajul stilizat al loggiilor moderne. „Pentru plăcerea de a
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
văd clar în acest paragraf reafirmate prerogativele speciale ale Rusiei în Principate. Referitor la “tulburările” provocate de evenimentele de la 1821, Convenția încearcă să restabilească legalitatea precizând că “Tot ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahiei înspre partea Brăilei, Giurgiului și Culei (Turnului) și dincolo de Olt va fi restituit proprietarilor și se va fixa pentru numita restituire un termen în firmanele referitoare la aceasta, care vor fi adresate cui se cade. Aceia dintre boierii moldoveni care numai în urma ultimelor tulburări s-au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai cu seamă în primele luni de activitate, cân d plutesc în necunoscut, copilul, cum făcusem și noi, încrezător în indicațiile șefului său direct, se duce acolo, unde l-a trimis șeful său, și-i cere celui cu piesele, s cula „Ia-mă de păr!” Solicitatul, îl și înșfacă de păr, dar doar în glumă, că și el era proaspăt promovat dintre foștii ucenici care mâncase atâtea și atâtea păcăleli. —Spune-i șefului tău că piesa cerută am dat-o altuia
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de zile, în modul cel mai eficient și onest, sfîrșit tragic și nemeritat. A murit sărac, modestia vieții sale te impresiona. Locuia într-un mic apartament cu trei camere, pe strada Cometei, ca locatar, și avea o mică casă, o culă, la Măldărești, în județul Vîlcea, ca singură avere care rămînea pe urma sa. 38 Moartea năprasnică a lui Ion Duca a deschis problema succesiunii la partid și la guvern. A fost proclamat șef al partidului Dinu Brătianu, care, în afară de nume
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu toate că de tristă memorie pentru un prinț suedez. După cîteva alte vizite prin Transilvania, la Sarmizegetusa, ne-am oprit la Măldărești, în Vîlcea, unde prințul își exprimase dorința să viziteze pe doamna Nadia Duca, văduva fostului prim-ministru, asasinat. Modesta culă de la Măldărești l-a decepționat pe prinț, căci se aștepta la ceva mai impozant. Doamna Duca ne-a reținut la un prînz simplu, dar care s-a prelungit peste ora fixată. Taciturnul prinț, căruia eu îi scoteam cuvintele cu cleștele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
datoriilor agricole și partidele politice - o sesiune parlamentară agitată, o lege buclucașă și o opoziție dezorientată”; „Bugetul municipiului Cernăuți și soarta funcționarilor săi” etc. În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomșa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar și nume ca acestea: Țepeș, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O., M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și iarăși despre cei de la Luptătorul cărora Sandu Vârtej le închina o schiță în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
6) i se întăresc lui Moica, vornic de gloată, și fratelui său, patru sate și trei locuri în pustie și alte două locuri. La 12 iulie 1437, i se dăruia lui Hodco al lui Crețu două locuri în pustiu, pe Cula “între Broșciari și între Deteleu”. La 5 octombrie 1437, îi este dăruită Pobratei un loc în pustiu. La 20 iulie 1438, îi este reînoit privilegiul din 1435, fiind menționate și alte trei locuri în pustie, ceea ce înseamnă că, în trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că a fost ridicată de oameni. Împreună cu însoțitorii săi, secretarul soliei s-a apropiat de movilă, pe care a măsurat-o cu pasul: "are la bază șapte sute optzeci de pași - nota solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform tradiției, "un anume vizir a stat acolo cu o oaste mare și ca amintire a trufiei lui a poruncit să o ridice, ca fiecare să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zâmbitoare. Erau culese în câteva ore și seara i se înapoiau sub formă de șpalturi, pentru a mai face unele intervenții, scurtări sau adăugiri, după cum i se semnala din tipografie că era nevoie. Avea o mare experiență de gazetar, cal cula bine dimensiunile, dar se mai întâmpla, la așezarea în pagini, să fie nevoie de unele ajustări. M-am dus prima dată la Stancu încercat de oarecari emoții, căci îi mersese faima de om cu toane, irascibil și capabil de violențe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]