1,157 matches
-
la origini. Ca cercetător, trebuie să ai abilitatea și erudiția înțelegerii tainei exprimării cuvântului din literatura populară, să îl sesizezi ca element principal al puterii de întoarcere la tradiții. 3. Caietele eminesciene, controverse și rezolvări Activitatea lui Mihai Eminescu, de culegător și prelucrător sensibil a creațiilor literare populare din fondul autohton, încă din anii adolescenței, s-a putut constata atât din studiul biografiei sale, a declarațiilor celor care l-au cunoscut îndeaproape, cât și din manuscrisele care formează acum celebrele Caiete
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
până la urmă, să rezolve această problemă. Ca un dat al unei experiențe neplăcute, din cauza naivității acelui ”om sărac-sărac”, ca fapt al neputinței maturizării de până atunci, el va parcurge câteva trepte spre chibzuință. În încheierea basmului omul va învinge, iar culegătorul acestei povestiri populare ne va spune: S-o dus împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Caietele eminesciene, care se păstrează la Biblioteca Academiei Române, stau mărtuie multora dintre preocupările etnologice(12) ale marelui ”luceafăr al poeziei românești”. Răsfoindu-le, vom observa interesul ambițios al tânărului Eminescu de a competiționa cu deja cunoscutul, în vremea aceea, a culegătorului de artă populară, Vasile Alecsandri. Tânăr fiind, a explorat, cu un patriotism și un interes împlinit, acest domeniu, care începuse, datorită reprezentanților curentului literar romantism, să fie pus pe raftul valorilor adevărate ale celor care desăvârșeau, prin creația folclorică, vechile
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
creația folclorică, vechile tradiții strămoșești. Culegeri considerabile, transcrise cu astfel de creații literare populare, sufereau prefaceri, iar multe versificări erau creații în genul popular. Urmărind acest traseu de împlinire a marilor noștri creatori de artă poetică, printre care și neobositul culegător de folclor Vasile Alecsandri, vom regăsi mirajul Zburătorului printre creațiile poetului, republicate în colecția de Doine. Eminescu, supus unei astfel de competiții, va încerca și el structurarea acestei teme constatate în manuscrisul 2260, f.34, 35, 36, 40 și 2276
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
format mare, scris pe două coloane. Sunt culegeri transmise poetului, care în bună parte se află trecute, cu prefaceri, în manuscrisele 2276 I, 2277, 2284, 2285, 2306. Caietul anonim prezintă particularități fonetice moldovenești; greșelile de ortografie arată cultura redusă a culegătorului. Avem a face, probabil, cu o achiziție făcută de Eminescu în epoca de lucru pentru Societatea literară Orientul. 4 Eleváție, 1. Înălțime morală, spirituală, grandoare, măreție morală. 2. Reprezentare grafică la scară a fețelor verticale exterioare ale unei construcții, ale
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
veți putea urmări proiecțiile: KRUGOVI/CERCURI, o coproducție Șerbia, Germania, Franța, Slovenia, Croația, în regia lui Srdan Golubovic, KAD SVANE DAN/PÂNĂ ÎN ZORI, coproducție Șerbia, Franța, Macedonia, în regia lui Goran Paskaljevic și EPIZODA U ZIVOTU BERACA ZALJEZA/ VIAȚA UNUI CULEGĂTOR DE FIER VECHI, coproducție Bosnia și Herțegovina, Franța, Slovenia, Italia, în regia lui Danis Tanovic. CERCURI/CIRCLES de Srdan Golubovic 2012, dramă, 112 min Bosnia, 1993. În mijlocul conflictului din Bosnia, soldatul sârb Marko este martorul agresiunii lui Haris, un bărbat
Minifestivalul Filmului Balcanic la Cityplex Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/5831/minifestivalul-filmului-balcanic-la-cityplex-brasov [Corola-blog/BlogPost/98041_a_99333]
-
de către tatăl său? Premii și festivaluri Palm Sping IFF 2013 - premiul special al juriului Vancouver IFF 2013 - în selecția oficială Bratislava IFF 2013 - în selecția oficală AN EPISODE ÎN THE LIFE OF AN IRON PICKER/ UN EPISOD DIN VIAȚA UNUI CULEGĂTOR DE FIER VECHI de Danis Tanovic 2013, Dramă, 78 minute O familie de rromi trăiește departe de centrele urbane din Bosnia-Herțegovina. Tatăl - Nazif adună metalul din mașinile scoase din uz și îl vinde la fier vechi. Mama - Senada face curat
Minifestivalul Filmului Balcanic la Cityplex Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/5831/minifestivalul-filmului-balcanic-la-cityplex-brasov [Corola-blog/BlogPost/98041_a_99333]
-
răsturnam băncile vindem ruginita flotă dar adu-mi-te pe tine!. Sunt nehotărâtul soldat de partea cui să fiu la Troia dimineață la cafea ne-am trezit din cărțile lui Homer! Nisipul nostru adus de valuri neștiute, doi șchiopi nelegimiti culegători de melci unde e pădurea mândră de cedri din care ne făceam corăbii! Ascunși petrani ai Petrei veți muri de aceeasi lance nu-mi distrugeți corăbiile Ei, mă va găsi întins pe nisip îmi va da sărutul de Adio sarazin
CORĂBIILE EI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1444385434.html [Corola-blog/BlogPost/343206_a_344535]
-
prezent cu duiosul său cântec la multe din manifestările sportive care au dus faima județului, a țării, pe meridianele lumii.” ( Ion P. Pop ); „Nicolae Sabău este nu numai cunoscutul și apreciatul artist vocal de muzică populară ci și un pasionat culegător de folclor, de melodii și texte în prelungirea cărora își așează propriul suflet.” ( Ion Burnar ); „Laudă ție, Nicolae Sabău, că te-ai aplecat și asupra spiritualității unor oameni ce se zbat cu întunericul subpământean creând ei înșiși una din cele
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
neființă mireasa.// Spre seară, mama se făcu atât de ușoară/ Că n-a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_sensului_pierdut_cuvant_eugen_dorcescu_1333376369.html [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
mama se făcu atât de ușoară/ Că n-a mai fost pentru nimeni povară...” (Visul mamei). Căutătorul sensului colindă, așadar, în realitate, ori în gând, ori în vis, spații intens, dar difuz, semnificante, el este un “culegător de flori” (“drumul culegătorilor de flori”), un căutător de semne, un semiotician sui-generis, un smerit hermenut al abisului. În această încordare, în acest elan frânt, în aceste “amintiri uitate”, în această victorie asupra biruinței indiscutabile a asemantismului (“Cuvinte multe-s fără de cuvânt”) stă puterea
ÎN CĂUTAREA SENSULUI PIERDUT. CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI GEORGE DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_cautarea_sensului_pierdut_cuvant_eugen_dorcescu_1333376369.html [Corola-blog/BlogPost/346313_a_347642]
-
în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului așează-mă în sufletul tău în așa fel să pot avea întotdeauna în minte un camp cu lanuri de grau în care maci înfloriți însângerează cu petalele lor mâna culegătorului sunt făcută pentru dragoste i-a zis prin mine umblă nopțile înveșmântate în măngâieri reinventând dorințele primordiale de vrei să exist fă-mă stăpâna furtunilor deslănțuite în nopțile cu sânziene în ferestre și dacă vezi că ard prea profund stinge
MEMORIA SENZAŢIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1424157175.html [Corola-blog/BlogPost/382422_a_383751]
-
vieți m-a tot purtat Către tainicul tărâm Al bucuriilor și durerilor omenești. Te-am regăsit, suflet-pereche, În labirintul lumii Din care se înalță cântec de harpă Ce vibrează magic în inima mea. Mă scufund în abisul mării Cu bucuria culegătorului De a răpi adâncului Desăvârșita perlă pură Precum lacrima cerului. Ție să ți-o aduc ofrandă Cu prețul vieții - Nimfă a mărilor Și fata morgana a inimii mele! (Pictură-Mihai Cătrună) Referință Bibliografică: Fata Morgana / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FATA MORGANA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Fata_morgana_floarea_carbune_1360259702.html [Corola-blog/BlogPost/341356_a_342685]
-
fiind atât de preocupat de stilurile regionale, de asimilare și înțelegerea lor perfectă încât devenise o adevărată obsesie. Incursiunile făcute în Moldova și Maramureș împreună cu prietenul meu Palcu Gheorghe, un profund cunoscător al folclorului și mare realizator la TVR în calitate de culegător, la începutul anilor 70 m-au dus la dezlegarea multor taine din marele nostru tezaur. A urmat apoi Banatul și alte regiuni care mi-au adus multă lumină și mi-au mărit considerabil puterea de pătrundere în marile mistere ale
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
de verde crud“, roșul de-aici, din această paranteză-discuție-lirică, s-ar putea iți, adică s-ar putea „expune vederii pe furiș“, prin derivare de la numele zeului comerțului, zborului, hoților, Hermes, dar ar fi rezultat roșu hermesian, „greșeala“ fiind și a culegătorului de manuscris-text / cuvânt neapărat pestriț / policrom; în acest sens secund, Crișu Hrisant Achimescu, Eroul Poematic însuși, «ajuns pe pisc», aduce un mesager fără însemne „drept martor“ și, în același timp, „mărturisitor“: «și-atunci când tind spre ne-nțelesuri / prin cuante-corzi ajuns
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1401921972.html [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
spre marea revărsare cosmică. Poemele din volumul de față, adunate cu migală pe parcursul a doi ani și mai bine (primul ei poem datând din 13 martie 2009), sunt firișoarele de aur din mușuroaiele de nisip pe care mâna și ochiul culegătorului, cu răbdare și iscusință le-a descoperit și depozitat în tezaurul de suflet iar acum dorește să ni le împărtășească. Pentru că nu se cuvine, dacă posezi o comoară, s-o îngropi adânc în pământ, să n-o afle nimeni, ci
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
din documentarul oferit de Alejandra Nash și Juliana Peñaranda-Loftus, un documentar menit să atragă atenția lumii asupra valorilor ce se pot pierde și trebuiesc reciclate. În dorința de a oferi copiilor lor o viață mai bună, această comunitate creativă de culegători de gunoi și-a unit forțele și a construit instrumente muzicale din singură materie primă ce o aveau la îndemână din abundența-deșeurile. Rezultatul: un violoncel realizat din cutii de ulei, viorile artizanale realizate din lemn reciclat și cutii de vopsea
ORCHESTRA RECICLATĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 by http://confluente.ro/Orchestra_reciclata_mara_circiu_1373901373.html [Corola-blog/BlogPost/364175_a_365504]
-
pentru Literatură în 1962. Motivația Juriului Nobel „pentru scrierile sale realiste și imaginative, îmbinând un umor afectuos cu o observație socială ascuțită” Evenimente care i-au influiențat viața și opera:în perioada studenției Steinbeck a muncit ca lucrător pe la ferme, culegător de fructe, ca zugrav, ca muncitor pe șantier - experiență ce s-a reflectat în operele sale, cu precădere în Soareci și Oameni. În 1942 a fost corespondent de război pentru New York Herald Tribune, a însoțit trupele de comando în timpul raidurilor
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
doi fiind laitmotivul care se reia, aproape obsesiv, pe toată durata povestirii. Cea care va declanșa lanțul de evenimente ce vor devia ireversibil cursul vieții celor de la fermă, este nevasta lui Curley (fiul patronului fermei la care cei doi lucrează culegători de fructe)- o femeie considerată frumoasă, dar frivolă și ostentativă, care, pentru lipsa ei de delicatețe și de subtilitate în flirturile pe care le întreține cu aproape orice exponent al segementului masculin, nu reușește a obține respectul a aproape nici unuia
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
formații de teatru, o formație de dansuri copii și una de tineret și adulți, un cor format din 120 de persoane, un grup vocal feminin, numeroși soliști vocali de muzică populară și ușoară, recitatori artistici, o brigadă artistică de agitație, culegători de folclor local - acest "inventar"numeric și repertorial reieșind din planurile de muncă ale Căminului cultural, climatul social nu mai entuziasmează, cheful și abnegația "artistică"a participanților se diluează, formalismul excesiv tinde să discrediteze și să încetinească inițiativa directă și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxvii_.html [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]
-
amurgul zilelor din mine Scăparătoare, încă, din amnar Să-ți duci la buze mâna ce conține Amrita ultimului meu pahar; Să nu apuci prea treaz de mine nopți, Să-i fiu beției...dulcele mister Că un împătimit de struguri copți, Culegător să-mi fii, să nu-ți mai pier Și nu mai tristă, nici mai aplecata Și... nu mai lacrima și nici mai stea, Ci că fecioara pură, luminată, O stea din Cer să fiu, pe palmă ta... Shanti Nilaya Referință
SEPTEMBRIE, SCRISOAREA CE ȚI-O SCRIU de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/shanti_nilaya_1440566509.html [Corola-blog/BlogPost/362955_a_364284]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > CULEGĂTOR DE STELE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Un vânt primăvăratec, coborât din stele Împrăștie iubirea cu gust amețitor. Alungându-mi iarnă înfrângerilor mele Devin în noapte, al stelelor culegător. Cand
CULEGĂTOR DE STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Culegator_de_stele_doina_theiss_1365265247.html [Corola-blog/BlogPost/346059_a_347388]
-
Tonalități > CULEGĂTOR DE STELE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Un vânt primăvăratec, coborât din stele Împrăștie iubirea cu gust amețitor. Alungându-mi iarnă înfrângerilor mele Devin în noapte, al stelelor culegător. Cand inima îmi umple clepsidrele cu...dor Speranța o hrănesc cu visurile mele. Văzându-te aievea cu chip fermecător Simt flăcări care-n mine, aduc incendii grele... Sufletul îmi simte scânteile din ele Fierbinți sar jucăușe și se sting de
CULEGĂTOR DE STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Culegator_de_stele_doina_theiss_1365265247.html [Corola-blog/BlogPost/346059_a_347388]
-
Simt flăcări care-n mine, aduc incendii grele... Sufletul îmi simte scânteile din ele Fierbinți sar jucăușe și se sting de dor În aer se înalță cu amintiri fidele Coboarând în suflet, zvîcnesc și apoi... mor. © D. Theiss Referință Bibliografica: Culegător de stele / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 827, Anul III, 06 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CULEGĂTOR DE STELE de DOINA THEISS în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Culegator_de_stele_doina_theiss_1365265247.html [Corola-blog/BlogPost/346059_a_347388]
-
amurgului” - adică, în Viața GLORIOASĂ, de Dincolo de Ierarhiile Cerului, oricând amurgitoare!) este un alt simbol para-biblic și ocult, care este utilizat, pentru lucrarea sa alchimică, de N.N. Negulescu: „Au cele țesute/pe văi retrase în rugăciune/ strălucirea smaraldului ceresc” (cf. Culegătorii de seri, p. 12). SMARALDUL:”(...) este piatra luminii verzi, ceea ce îi conferă atât o semnificație esoterică, cât și putere regeneratoare. (...)Chezășie a fertilității(...). Pentru alchimiști, era piatra lui Hermes, crainic al zeilor și Mare Psihopomp. Are proprietatea de a străpunge
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lentila_de_diamant_marian_malciu_1340908668.html [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]