KorAP: Find »[drukola/base=culi & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...10 >

240 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425

se desprinse numaidecât din locul ei, înfășură pruncul în sarică, potrivindu-l în golul pe care-l lăsase ea. Veni la cal, ca să vadă de aproape nenorocirea. Își apucă în palme tâmplele și începu să bocească. Ce faci? ce faci, Culi? răcni ea apoi, deodată, cu o spaimă nouă. Culi apucase hulubele și trăgea sania la vale. Unde te duci, omule? ai nebunit? — Am nebunit și mă duc la Sebeș! răspunse gâfâind Culi. Ochii lui crescuseră fioroși sub sprâncene, ațintindu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
sarică, potrivindu-l în golul pe care-l lăsase ea. Veni la cal, ca să vadă de aproape nenorocirea. Își apucă în palme tâmplele și începu să bocească. Ce faci? ce faci, Culi? răcni ea apoi, deodată, cu o spaimă nouă. Culi apucase hulubele și trăgea sania la vale. Unde te duci, omule? ai nebunit? — Am nebunit și mă duc la Sebeș! răspunse gâfâind Culi. Ochii lui crescuseră fioroși sub sprâncene, ațintindu-se la bolnavă. Ana se lăsase domol într-o parte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
și începu să bocească. Ce faci? ce faci, Culi? răcni ea apoi, deodată, cu o spaimă nouă. Culi apucase hulubele și trăgea sania la vale. Unde te duci, omule? ai nebunit? — Am nebunit și mă duc la Sebeș! răspunse gâfâind Culi. Ochii lui crescuseră fioroși sub sprâncene, ațintindu-se la bolnavă. Ana se lăsase domol într-o parte. Era și acesta unul din sfârșiturile prevăzute, care nălucise în ființa tulburată a paznicului. Se învierșuna de câtva timp asupra lui o putere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Precistă! Uitați-vă, lume, cât de urât face! —Hah! se îngrețoșează el, desfăcând blana Anei. Ana nu mai suferea, nici nu mai zâmbea. Și-a pus urechea la inima ei. Inima aceea, care bătuse pentru dânsul, a contenit. O clipă Culi închide ochii. Rânjește strâmb. Își smuncește din cap pălăria și o aruncă. C-o atenție prefăcută și cu mișcări înfiorate, caută sub fân și sub moartă, în fundul săniei. A tras securicea pe care o poartă de obicei acolo. Nana Floarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Nu mi-l lăsați să se prăpădească, oamenilor și creștinilor! vai și iar vai, amar de mine! Badea Toma și Traian pricepuseră de la Onu Bezarbarză că cei de la Prelunci stau sub mare cumpăt. Acuma vedeau cu ochii lor rătăcirea lui Culi. Își puseră caii în goană. Mai aveau până la sanie două sute de pași. Culi nu se grăbi prea tare. Trase carabina de la bourii săniei și se duse la Murgu, ca să-i mântuie cel puțin suferințile. Îi puse împușcătura în ureche; îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
vai, amar de mine! Badea Toma și Traian pricepuseră de la Onu Bezarbarză că cei de la Prelunci stau sub mare cumpăt. Acuma vedeau cu ochii lor rătăcirea lui Culi. Își puseră caii în goană. Mai aveau până la sanie două sute de pași. Culi nu se grăbi prea tare. Trase carabina de la bourii săniei și se duse la Murgu, ca să-i mântuie cel puțin suferințile. Îi puse împușcătura în ureche; îl privi o clipă țintă și-și șterse fruntea de sudoare rece. Se întoarse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
să-și dea samă, Traian, cel mai tânăr, chiui după el. Badea Toma clăti din cap cu mirare. Iepure în aceste locuri, și încă iepure alb, nicicând nu s-a mai văzut. Într-o clipită descălecară și se repeziră la Culi, cuprinzându-l din două părți. Paznicul se încordă și-i respinse în dreapta și în stânga. Ei îl apucară iarăși. Ce-veți cu mine? strigă Ursake, pălindu-i. —Vai, dragul mamei, cum te prăpădești tu! se bocea împrejur nana Floarea. Puneți-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-i respinse în dreapta și în stânga. Ei îl apucară iarăși. Ce-veți cu mine? strigă Ursake, pălindu-i. —Vai, dragul mamei, cum te prăpădești tu! se bocea împrejur nana Floarea. Puneți-l jos și legați-l, creștini dragi și oameni buni! Culi stătu deodată, ca izbit dinlăuntru de ceva. Se întoarse de cătră maică-sa și de cătră oameni, făcându-se cârcel, ca să verse din el veninul. Lasă-l, Trăiane, dă-i pace, zise Badea Toma. Acuma se răcorește; mai nainte a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
însuși. Știu eu ce și cum om face? Să zicem că dau iapa. Dar rămâne pădurea fără mine. Cel de jos, bolnavul, rânji mormăind: —Las’ să rămâie, că-i cel mai mare dușman. Badea Toma îl privi cu mirare pe Culi, auzindu-l că grăiește. Culi urmă a șopti: —Lui Murgu să-i puneți otravă și să-l dați lupilor... Badea Toma clătină cu îngrijorare din cap. În vremea asta nana Floarea, ca o minte puțină de muiere ce se afla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
cum om face? Să zicem că dau iapa. Dar rămâne pădurea fără mine. Cel de jos, bolnavul, rânji mormăind: —Las’ să rămâie, că-i cel mai mare dușman. Badea Toma îl privi cu mirare pe Culi, auzindu-l că grăiește. Culi urmă a șopti: —Lui Murgu să-i puneți otravă și să-l dați lupilor... Badea Toma clătină cu îngrijorare din cap. În vremea asta nana Floarea, ca o minte puțină de muiere ce se afla, rânduia sania, și paznicul cel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
și paznicul cel tânăr îi ajuta să scoată hamurile de pe calul căzut. Toate s-au făcut întocmai, după legea nevoii acelui ceas. Bătrâna, moarta și pruncul au coborât cu badea Toma la drumul deschis al văii. Traian a ajutat lui Culi să se aburce în spatele iepei. Să caut și securicea... și-a adus aminte Traian. Culi Ursake s-a prins cu ghiarele de el. C-un fel de taină: — Ba tu s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
făcut întocmai, după legea nevoii acelui ceas. Bătrâna, moarta și pruncul au coborât cu badea Toma la drumul deschis al văii. Traian a ajutat lui Culi să se aburce în spatele iepei. Să caut și securicea... și-a adus aminte Traian. Culi Ursake s-a prins cu ghiarele de el. C-un fel de taină: — Ba tu s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici trebuie căutată. Paznicul cel tânăr a tăcut și s-a supus. Îi era puțintel frică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Onu Bezarbarză. S-a dus el la căsuță tropăind cu bocancii, iar nana Floarea s-a întors la bolnav. Badea Toma și Traian stăteau în preajma lui pe două scăunașe. Păreau că schimbaseră câteva cuvinte și primiseră un răspuns mulțămitor de la Culi. Acuma tăceau. Femeia a pășit în vârful degetelor. S-a dus la icoane, cercetând luminița candelei. A rânduit sarica și blănița, aduse până la vatră de badea Toma. Apoi a venit mai aproape, așa ca să poată observa și ea pe fiu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
și ca să nu se înlăture nimic din rânduiala slujbelor! Trudită și nedormită se întorsese; dar se ținea tare, cu buzele strânse și cu ochii cercetători pe obrazul veșted. Cum trecu ea spre sobă, lumina de la ferestre înflori spre cotlonul lui Culi. El o cunoscuse și o privea fără să zâmbească. —Culi, zise ea blând, am făcut toate bine. Atuncea el șopti ceva. Numai ea înțelese acel cuvânt- cel dintăi pe care-l murmurase el când începuse a cunoaște lumea și viața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
și nedormită se întorsese; dar se ținea tare, cu buzele strânse și cu ochii cercetători pe obrazul veșted. Cum trecu ea spre sobă, lumina de la ferestre înflori spre cotlonul lui Culi. El o cunoscuse și o privea fără să zâmbească. —Culi, zise ea blând, am făcut toate bine. Atuncea el șopti ceva. Numai ea înțelese acel cuvânt- cel dintăi pe care-l murmurase el când începuse a cunoaște lumea și viața. De când îl rostise el întăi, douăzeci și opt de ani trecuseră. Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Ea s-a dus la el și i-a pus palma ei încă rece între acele degete fierbinți care tremurau ușor. Când el i-a sărutat mâna, nana Floarea s-a zguduit de un spasm. Numai pe tine te am, Culi, a grăit ea cu mare stăpânire, aplecându-se asupra lui. Atunci pe fața lui Culi a nălucit un zâmbet. În acel puțin zâmbet era pentru dânsa singura nădejde pe care o mai avea pe lumea asta. S-a retras în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
acele degete fierbinți care tremurau ușor. Când el i-a sărutat mâna, nana Floarea s-a zguduit de un spasm. Numai pe tine te am, Culi, a grăit ea cu mare stăpânire, aplecându-se asupra lui. Atunci pe fața lui Culi a nălucit un zâmbet. În acel puțin zâmbet era pentru dânsa singura nădejde pe care o mai avea pe lumea asta. S-a retras în partea cealaltă a colțului sobei, unde Culi n-o putea vedea. Acolo s-a rezemat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
aplecându-se asupra lui. Atunci pe fața lui Culi a nălucit un zâmbet. În acel puțin zâmbet era pentru dânsa singura nădejde pe care o mai avea pe lumea asta. S-a retras în partea cealaltă a colțului sobei, unde Culi n-o putea vedea. Acolo s-a rezemat de părete și a lăsat să-i curgă lacrimile, în tăcere. Le-a cules de trei ori cu vârfurile degetelor și le-a lepădat. Și-a trecut dosul palmelor și apoi colțul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Badea Toma, om mai vechi, era de părere că asemenea năluciri de friguri trec. Încuviința părerea asta și nana Floarea, numaicât ea socotea că să aducă un preot bătrân, cetitor cu har. Ea vedea în suferința aceea năprasnică a lui Culi un ochi de urs. Îi zicea așa, ochi de urs, ca să nu-i spuie altfel - cruce de aur în casă! La urmă, nana Floarea s-a bucurat de o vorbă a lui Traian. Ieri dimineață, spunea paznicul cel tânăr, badea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
un ochi de urs. Îi zicea așa, ochi de urs, ca să nu-i spuie altfel - cruce de aur în casă! La urmă, nana Floarea s-a bucurat de o vorbă a lui Traian. Ieri dimineață, spunea paznicul cel tânăr, badea Culi a poruncit lui Onu să pornească ceasornicul de părete; să-i tragă lanțurile și să-l potrivească. — Te rog, Trăiane: poruncitu-i-a cu vorbe înțelese? Da, nană Floare. Cu puține vorbe, dar bune. Bezarbarză s-a dus numaidecât să potrivească lanțugurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
potrivească lanțugurile, așezând săgețile la ceasul opt. Zicea el că, la acel ceas tocmai, vine o gheunoaie verde și ciocănește într-un molid bătrân, în laturea casei. Onu zicea c-o aude. Am rămas tăcând - și am auzit-o. —Dar Culi? A auzit-o și el. Să bagi de samă dumneata, nană Floare, mâni dimineață. Când ajunge ornicul la opt, badea Culi stă cu luare-aminte și așteaptă să bată gheunoaia. Dar ea bate de opt ori câte opt, și mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
un molid bătrân, în laturea casei. Onu zicea c-o aude. Am rămas tăcând - și am auzit-o. —Dar Culi? A auzit-o și el. Să bagi de samă dumneata, nană Floare, mâni dimineață. Când ajunge ornicul la opt, badea Culi stă cu luare-aminte și așteaptă să bată gheunoaia. Dar ea bate de opt ori câte opt, și mai mult. A făcut o gaură în molid, căutând viermele cel mare, de poți vârî de două ori pumnul. Au și brazii viermii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
Au și brazii viermii lor, care-i rod la inimă, suspină nană Floarea. Trăiane dragă, are să ne trebuiască și nouă o gheunoaie. Pentru vorba asta Traian s-a veselit; dar nana Floarea n-avea nici o urmă de zâmbet. Suferința lui Culi Ursake s-a prelungit în cursul iernii, fără să se înrăutățească. Era slab; se deșertase din el puterea. Febră avea puțină, numai în unele după-amiezi. La ianuarie în 4, îndată după anul nou 1926, au venit domnii. Venirea stăpânilor se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
s-a petrecut o dramă, fie între oameni, fie între sălbătăciuni. Iată transcripția răvașului, după varianta celor trei vânători: prea onorate domnule doctor ieronim dragu avocat în sibiu țara româniei aflați vă rog că al nostru camerad ursake nicula zis culi a avut o întâmplare cum pe lume nu sa pomenit nici încarteluia licsan drumachi donuses crie asemenea întâmplare cum a fos întâmplarea lui ursake nicula zis culi slujitorul domniilor voastre și cameradu nost care noi am fost în bătălia cu batalionu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
sibiu țara româniei aflați vă rog că al nostru camerad ursake nicula zis culi a avut o întâmplare cum pe lume nu sa pomenit nici încarteluia licsan drumachi donuses crie asemenea întâmplare cum a fos întâmplarea lui ursake nicula zis culi slujitorul domniilor voastre și cameradu nost care noi am fost în bătălia cu batalionu 8 iegheri ștairmac și am luptat în carpați la țara galiției și am trecut prin gloanțe ghiulele și sârme și pe urmă încă am luptat în războiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]