10,969 matches
-
ascunse. Și ambii autori contribuie la o miscare mai largă ce se petrece în ultimii ani în Occident, de redefinire și reconceptualizare a esteticii, care în postmodernitate nu mai este strict domeniul frumosului, ci devine mai curînd o știință a cultivării privirii, a domesticirii și ascuțirii văzului. Estetică se transformă într-o retorica, ea caută să exploreze potențialul de seducție al imaginii. Neil Leach este un arhitect britanic (care de curînd a și vizitat România), foarte preocupat de poziția arhitecturii în
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
criticii, spre critică aplicată decât spre teorie. Frapează, într-adevăr, în scrisul sau, tăietura rece a bisturiului critic, sondarea minuțioasa a adâncimilor operei, efort ce nu conduce spre o formă finală rigidă, academică, ci mai degrabă spre una născută din cultivarea paradoxurilor, a asociațiilor insolite, din căutarea orgolioasa a ineditului. Astfel, Cornel Regman descoperă în Alecu Russo unul din pionerii eseului românesc. În Cântarea României, criticul identifica premisele "eseului poematic", în vreme ce Studie moldovană, Cugetări și Amintiri fac din Russo "descoperitorul, multă
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
redundanțe și confuzii lexicale. Rescrierea pentru publicare a unor asemenea texte e normală, în măsura în care reproducerea exactă ar risca să-i pună pe expeditori într-o lumină ridicolă, deplasînd interesul rubricii de la dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
altă parte, tușa groasă a unui tablou de Villon (de felul celor în care sunt zugrăvite trupurile goale exhibându-și indecența macabră, agățate în furcile spânzurătorilor): "Umblu peste morminte și văd/ Drumurile înconjurate de cranii/ Asemenea unor lăncii" (Sfârșit). Prin cultivarea acestui gust necrofil al barocului, Miron Kiropol se regăsește în versurile poeților baroci, ale unui Quevédo, Saint-Amant, Gaston d'Orleans, Agrippa d'Aubigné, sau ale celor care aveau să formeze vestita "Accademia degli Incogniti" din Veneția celei de-a doua
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
de secole. Dincolo poate de valoarea în sine a fiecărui actor, el poartă amprenta istoriei celor 3000 de piese montate, a perucilor și costumelor, a vocilor de regizori și a șoaptelor de spectatori importanți, a rostirii divine, a prețuirii și cultivării cuvîntului. De fapt, ăsta este Comedia Franceză. Ce înseamna vorba "cutare actor a jucat că la Comedia Franceză"? Un amestec de prețuire pentru rigoarea și știința rostirii cuvîntului, a plasării accentului în frază, pentru valoarea acordată textului cu o amendare
Comedia franceză, la Bucuresti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18088_a_19413]
-
S. S., sub numele de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, fiind supusă unui cumplit proces de deznaționalizare, de rusificare forțată. Generația resurecției din Basarabia nu își pune prea multe „probleme moderniste” înainte de 1990, aici problema fundamentală constituind-o lupta pentru salvarea și cultivarea limbii române, pentru păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru; în această luptă, în această rezistență antisovietică, dusă de intelectualitatea românească din Basarabia, reperul / idealul, simbolul „arderii totale” pentru cauza națională se înrăzărește prin
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
prin care trece țară - deci iată și istoria predată "pe viu")! Și mai sînt cîteva lucruri demne de-a fi știute, puse în practică: a nu se confundă tinerețea cu agresivitatea, confuzie curentă și contraproductiva. Antidotul agresivității se inoculează prin cultivarea bunului-simț, a educației, a deprinderii bunelor maniere. Din nefericire, astăzi s-a ajuns pînă acolo încît... e interzis să interzici! Educația permisiva din ultimele decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
importanță în activitatea de educare a tinerei generații și anume: dezvoltarea și întărirea sănătății elevilor, precum și dezvoltarea fizică armonioasă, intelectuală și morală, sarcini ce reprezintă trăsături definitorii ale activității noastre. Educația fizică vizează dezvoltarea armonioasă a organismului, întărirea sănătății și cultivarea unor calități fizice (Crețu, 1999; Jinga & Istrate, 1998). În sistemul valorilor unei societăți, sănătatea biologică este una din valorile vitale care se intersectează cu sănătatea naturii și sănătatea mintală a omului. Prin această dubla necesitate, educația fizică și sportivă este
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
din conținutul jocului; 2. Consolidarea elementelor din tehnica fundamentală și însușirea specializării pe linii de posturi (portari, jucătoare de semicerc și jucătoare de la 9 metri); 3. Consolidarea tacticii individuale și colective din conținutul modelului de joc al junioarelor III; 4. Cultivarea inițiativei și a creativității, a spiritului de echipă, a comportării corecte față de coechipiere și de adversare. 6.2. Conținutul instruirii: 1. Constituirea grupelor de junioare III. 2. Deprinderi și priceperi motrice: Consolidarea tehnicii de execuție a alergării, săriturii, aruncării și
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
cu evocarea confesivă, într-o tandră identificare cu obiectul cercetării. După război și după ce, împreună cu Biserica Greco-Catolică, al cărei preot era, Radu Brateș va fi eliminat din spațiul public de regimul comunist, el va continua, totuși, să se ocupe de cultivarea tradiției blăjene. Nu o dată, cu ajutorul lui Ion Brad, elev al lui Radu Brateș, al cărui rol în salvarea a ceea ce s-a mai putut salva din tezaurul cultural al Blajului nu este încă suficient recunoscut. Mai timid după întoarcerea din
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
meci fiind cu renumitul neamț nostru campion, Nicolae Ogrinjia. Destinele lor au fost Bergam, terminat la egalitate. Câștiga bani cu sacul „Gigantul asemănătoare, au cunoscut gloria și au făcut cunoscut de la Mârșani”și îi trimetea familiei lui ce trăia din cultivarea numele țării prin lume, dar au avut amândoi un sfârșit tragic. cartofilor. Poștașul abia putea să numere multele bancnote Cauza? Invidia. 62 Pe la 8-9 ani părinții mei, destul de înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-au dus la Pitești, în Târgul
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
emoția personală și sentimentul artistic, practica poeziei, a criticii (aceasta din urmă prezentă în nu mai puțin de trei dense eseuri) și a dramei teatrale, limbajul dramatic și relația acestuia cu poezia, conceptul de scriitor clasic sau de literatură minoră, cultivarea limbii. Ideile sunt exprimate cu vigoare, probând o intensă atenție la fenomenul literar, iar observațiile critice sunt, cu evidență, cele ale unui devotat practician. Într-o avizată prefață, profesorul Ștefan Stoenescu discută posteritatea acestui modernist de marcă, laureat al Premiului
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
C U ( C A N A D A ) D Lestine iterare scrisoare la Paris, prin care explica regelui adevărata stare de păsările, împotriva numeroaselor animale sălbatice. fapt. Din conținut se înțelegea că va face tot posibilul să Principala ocupație era cultivarea pământului, a viței de vie și înființeze ateliere meșteșugărești și să dezvolte agricultura, comerțul cu arbori, pe care îi transportau de-a lungul râurilor, activitatea forestieră, pescuitul, vânatul, comerțul cu blănuri și legați sub formă de plute. Comercializarea se făcea
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
invizibil cititorului euforic. Autorul pleacă de la conflictul dintre experiența libertății și cea a egalității, amendând modernitatea din perspectiva acestui conflict, oricât de multe nostalgii ale libertăților secolului al XIX-lea ar presăra în carte. Conflictul provine din înțelegerea libertății drept cultivare a sinelui în care „celălalt“ este respectat doar din perspectiva umbrei literale a legii. Libertățile construite pe spaima de lege sunt, astfel, neasumate individual. Or, libertatea începe acolo unde individul asumă legea, o gândește, îi înțelege alternativele și o aplică
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
vesticul s-a tot știut singur, abandonat în mijlocul unui univers ostil. Iată de ce a trebuit să-și ia destinul în propriile sale mîini. Pentru a supraviețui a iesit din ontologicul interconectiv și și-a asumat responsabilitatea propriului său destin prin cultivarea faptei. A iesit din paradigmă lui "a fi" și l-a luat pe verbul "a face" în brațe prin care a supus lumea din jur. Astfel s-a nascut homo economicus, în varianta să capitalista și comunistă (comunismul nu este
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
țărănească. Aceste două clase, una ignorantă, suferind toate mizeriile posibile timp de veacuri, au păstrat obiceiurile vechi, au continuat tradiția, au dat naștere unei literaturi originale, proprie genului lor melancolic și trist; alta, privilegiată, avînd la dispoziție toate mijloacele de cultivare a spiritului, în marginile trebuințelor și împrejurărilor economice ale timpului, au apărat prin viața lor țara, cheltuindu-și avutul pentru susținerea clasei țărănești. Și-a apropiat la vreme o parte din reformele Occidentului, le-au altoit pe pămîntul țării, conservînd
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
este expediată în 19 august 1933 de la Sibiu la Ploiești, unde corespondenta sa era detașată ca profesoară la liceul de fete. Scrisoarea se centrează în jurul unui foarte interesant autoportret al scriitorului având ca trăsături principale pesimismul, orgoliul, luciditatea dar și cultivarea unui fel special de vitalism: "Îți scriu după patru ore de muncă în pădure, unde am spart lemne, nu numai din considerente de utilitate, ci și din pasiunea inutilă a efortului. În aceste locuri, unde în multe privințe am redevenit
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
denunțînd social democrația pentru capitulare în raport cu exigențele spiritului universalist denunțat drept excesiv de tolerant. Evident, se vorbește despre decadență, despre pierderea identității, dar și despre prezența copleșitoare și corupătoare a străinilor. Voigt consideră că s-a mers mult prea departe în cultivarea unui sentiment de vinovăție și rușine istorică în rîndurile germanilor pentru ororile celui de-al doilea război mondial. Revizionismul istoric nu este însă subiectul central al retoricii acestui partid. "Străinii sînt principala problemă a Germaniei" afirma Voigt, care vehiculează viziuni
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
tipici", adică..."simpli". A doua problemă menționată mai sus era aceea a relației stabilite între persoanele aflate de cele două părți ale obiectivului camerei de filmat. Notam, în cazul primului film, absența programatică a acesteia. Remarc, în cazul de față, cultivarea spiritului ludic, deschiderea la improvizație, gradele de libertate acordate "personajelor" - fie acestea prestabilite sau descoperite pe parcurs. Dincolo de îmbrățișările, sărutările, entuziasmele, puerilitățile "ghidului" - care trebuie să fie simpatic ș.a.m.d., e "sarcina de scenariu" - oamenii din film, chiar trunchiați
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
alianțe, afară de cea cu produsul - situație în care mizeria încetează să mai renteze. Corelativ, dacă va afla rezolvări culturale nevrozei sale. Din acest punct de vedere, pe lângă capitalul său de autenticitate, subcultura deține rolul pe care îl are snobismul în cultivarea publicului. Când toți golanii urbei se bat cu pumnii în piept că sunt "băieți și fete de cartier", înseamnă atunci că există o receptivitate reală la factori de influență exteriori (mass-media) și o tendință de organizare în jurul acestora. Când în
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
a unor E. Lovinescu și Ștefan Zeletin, a diligențelor de azi ce urmăresc "integrarea" noastră în Europa, adică a unei viziuni apăsat antitradiționaliste, așa cum se relevă în, bunăoară, textele unor Adrian Marino și Alexandru George. Noica opinează că a continua cultivarea valorilor vechii spiritualități indigene ar fi o imposibilitate. Și aceasta din pricina impactului dintre cultura conștientă, personală, formă de individualizare, și creația populară, anonimă, colectivă, dependentă "de o anume spontaneitate creatoare" care o apropie mai mult de natură decît de cultură
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
că o conduită punctual revendicativă a individului constituie, dincolo de rezultatul concret, o sursă de robustețe psihică și de autocunoaștere. Imobilismul lui actual nu face decât să-i întrețină și să-i adâncească angoasa multiformă care transpare în anomia socității, în cultivarea nemulțumirii ca mod de viață, în paradoxala instituționalizare a injustiției și a infracționalității, în boala mentală și fizică, în degradarea biologică a populației și în procentul ridicat de sinucideri. În schimb, angrenarea: (1) în mecanismul social, contactul angajat (2) într-
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
2154, 1997, 14); "Cel mai nou mod de a spune celor dragi "Paște fericit"". Connex - Telefonie mobilă digitală" (ib., 2). Formula nu e acceptată de toată lumea, tocmai din cauza aerului ei de inovație și imitație: un cunoscut comentator al chestiunilor de cultivare a limbii își încheia de pildă un articol cu "vă urez "Sărbători fericite", nu "Paște fericit", jalnică traducere după modele străine" (ș. Iliescu, Aldine, 61, 1997, 1). Impunerea urării mi se pare însă inevitabilă și deloc condamnabilă: pentru că e specifică
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
unde a trăit, cu excepția a doi ani în timpul războiului, între 1909 și 1933); pe Silvio Guarnieri, animatorul italienisticii în Banat în deceniul 1937-1947, răstimp în care a fost și Directorul Institutului de cultură italiană din Timișoara, și căruia îi datorăm cultivarea românisticii la Universitatea din Pisa și pe Bruno Mazzoni, lector în capitala noastră în anii '70, în prezent profesor universitar de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
o preocupare culturală majoră în Republica Moldova, ca și în România. Dar problemele cu care se confruntă limba română literară (în special) dincolo de Prut nu coincid cu cele pe care le cunoaște uzul ei între hotarele României. În România, activitatea de "cultivare a limbii", expresie a grijii pentru buna cunoaștere și întrebuințare a variantei literare, a limbii oficiale, se manifestă azi ca apărare, ca protecție și își găsește expresia în lucrări de precizare și explicitare a normelor, de cele mai multe ori în legătură cu semnalarea
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]