285 matches
-
fel ca în cazul lui Israel: Yhwh din Ierusalim locuia, de fapt, în templu, așezat pe un tron de cherubini (2Rg 19,15), după o iconografie regală cunoscută, nu numai din tronurile feniciene, ci și din descoperirile israelite, precum postamentul cultual din secolul al X-lea î.C. găsit la Ta’anah (Hestrin, 1987; cf. Fig. 9), și iudaice ca, de exemplu, fragmentul din fildeș din secolul al IX-lea î.C. provenit de la Tel Rehov care reprezintă un rege așezat
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
4 Cultul După cum ne informează Biblia și arheologia, vechii evrei ofereau sacrificii Dumnezeului lor în sanctuarele din Iuda și Israel. Pentru a avea o imagine directă despre cult în perioada regatelor lui Israel și Iuda, nu e suficientă mărturia legislației cultuale din cărțile biblice ale Pentateuhului, întrucât ea este produsul uneia sau mai multor acțiuni de redactare realizate în epoca postexilică. Prin urmare, studiul cultului practicat de vechii evrei va trebui să pornească, în special, de la datele, prin natura lor ocazionale
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o cameră mică: pe trei laturi avea băncuțe de depozitare; cele din fața intrării aveau o adâncitură, ca și cum ar forma un fel de nișă în fața căreia a fost găsit un altar cu patru coarne, asemănător celor de la Hazor și Meghido. Caracterul cultual al încăperii este confirmat de mai multe obiecte de cult: cădelnițe, potire, lămpi și multe oase de caprine și ovine, ce pot fi considerate resturi ale activității de cult. Prezența și a altor obiecte precum: urcioare, cupe, oale, a dus
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
cupe, oale, a dus la presupunerea că aici s-ar fi pregătit și mese sacrificiale. Un mic spațiu găsit la Kuntillet ‘Ajrud, caravanserai izolat în Sinai pe drumul care ducea la Marea Roșie, a provocat lungi dezbateri cu privire la presupusele sale însușiri cultuale (Hadley, 2000). Lângă intrarea fortăreței a fost găsit un compartiment complet tencuit și decorat, de formă strâmtă și alungită, cu băncuțe de depozitare pe toate laturile excluzând intrarea. În acest loc, ce nu permitea șederea îndelungată a persoanelor, au fost
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
arheologice obișnuite, ci din comerțul cu anticariat. Mobilier și obiecte de cult Atât terminologia biblică, cât și arheologia atestă existența mai multor obiecte și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația cultuală a obiectelor nu este întotdeauna clară - existând și produse de manufactură cultuale care erau utilizate și în mediul domestic -, fie pentru că vocabularul cultual biblic este de factură tehnică și, în ciuda multor studii, adesea continuă să fie neclar până și specialiștilor
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Atât terminologia biblică, cât și arheologia atestă existența mai multor obiecte și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația cultuală a obiectelor nu este întotdeauna clară - existând și produse de manufactură cultuale care erau utilizate și în mediul domestic -, fie pentru că vocabularul cultual biblic este de factură tehnică și, în ciuda multor studii, adesea continuă să fie neclar până și specialiștilor. Pentru că dorim să ne limităm atenția noastră doar la dovezile cu privire la cult
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și produse de manufactură destinate cultului. În ciuda cantității mari a izvoarelor, argumentul rămâne complex fie pentru că destinația cultuală a obiectelor nu este întotdeauna clară - existând și produse de manufactură cultuale care erau utilizate și în mediul domestic -, fie pentru că vocabularul cultual biblic este de factură tehnică și, în ciuda multor studii, adesea continuă să fie neclar până și specialiștilor. Pentru că dorim să ne limităm atenția noastră doar la dovezile cu privire la cult ce se referă cu probabilitate mai mare la epoca antică, va
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în ciuda multor studii, adesea continuă să fie neclar până și specialiștilor. Pentru că dorim să ne limităm atenția noastră doar la dovezile cu privire la cult ce se referă cu probabilitate mai mare la epoca antică, va trebui, înainte de toate, să excludem legislația cultuală din perioada postexilică și, ca atare, toate referințele cultuale din Pentateuh. Cele mai relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
și specialiștilor. Pentru că dorim să ne limităm atenția noastră doar la dovezile cu privire la cult ce se referă cu probabilitate mai mare la epoca antică, va trebui, înainte de toate, să excludem legislația cultuală din perioada postexilică și, ca atare, toate referințele cultuale din Pentateuh. Cele mai relevante obiecte utilizate în actul de cult atestate și de arheologie, și de Biblie, sunt desigur altarele (mizbēaḥ), deasupra cărora credincioșii prezentau divinității ofertele lor, în cele mai multe cazuri arzându-le (cf. infra, pp. 74-75). Arheologia a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
să avanseze ipoteza că ele o reprezintă pe zeița Așera, dar trebuie să subliniem că aceste figurine au însușiri foarte generice, astfel că ele ar putea reprezenta orice divinitate feminină protectoare; în plus, unii savanți se îndoiesc chiar de funcțiunea cultuală a figurinelor în pilastru iudaice, astfel că întreg fenomenul este încă deschis dezbaterii interpretative. Un obiect de cult împotriva căruia Biblia și-a ridicat glasul de mai multe ori este stela (mașșēbâ, cf. Dt 16,22): un bloc de piatră
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
acestor obiecte de cult în poporul lui Israel și Iuda (cf. Gen 31,13; 2Rg 18,4; Os 3,4; 10,1). Arheologia, de partea sa, a notat că stelele aveau diferite finalități (celebrative, comemorative etc.), între care și cea cultuală, stela putând fi semnul sau reprezentarea unei divinități (stelă de cult) sau darul dedicat unei divinități (stelă votivă). Au fost descoperite mai multe stele cultuale în siturile israelitice, precum, de exemplu, în templul din Tel Arad (cf. mai sus, pp.
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sa, a notat că stelele aveau diferite finalități (celebrative, comemorative etc.), între care și cea cultuală, stela putând fi semnul sau reprezentarea unei divinități (stelă de cult) sau darul dedicat unei divinități (stelă votivă). Au fost descoperite mai multe stele cultuale în siturile israelitice, precum, de exemplu, în templul din Tel Arad (cf. mai sus, pp. 56-57), unde, în nișa din direcția intrării, în spațiul care cu siguranță trebuie să fi fost locul cel mai sacru al sanctuarului, era așezată o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din direcția intrării, în spațiul care cu siguranță trebuie să fi fost locul cel mai sacru al sanctuarului, era așezată o stelă aniconică ce, foarte probabil, avea rolul de a reprezenta divinitatea. O altă categorie relevantă de obiecte cu funcțiune cultuală era cea a postamentelor de cult (cult stands) - cilindre, conice sau cu bază pătrată - care puteau fi foarte simple, dar și splendid decorate cu forme de relief, precum cel găsit la Taanach de către Lapp (Beck, 1994), alcătuit din patru registre
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
un animal deasupra căruia se află un soare înaripat și flancat de volute (Fig. 9). Nu se știe sigur cum se utilizau aceste două postamente; probabil se foloseau ca piedestal pentru cupe, navicele sau, cel mult, ca suporturi pentru reprezentările cultuale. Figurile de sfincși înaripați, soare înaripat, pom sacru, ce ornamentează adesea aceste postamente, amintesc de decorațiunile din repertoriul iconografic al templului (sfincși, coloane cu capiteluri cu volute, soare înaripat) care marchează prezența divinității. Unii cercetători au încercat să identifice divinitățile
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
înaripat, pom sacru, ce ornamentează adesea aceste postamente, amintesc de decorațiunile din repertoriul iconografic al templului (sfincși, coloane cu capiteluri cu volute, soare înaripat) care marchează prezența divinității. Unii cercetători au încercat să identifice divinitățile reprezentate în imaginile de pe postamentul cultual citat mai sus, de la Tell Taanach, dar e dificil să propunem o lectură de ansamblu sigură (Oggiano, 2005, pp. 71-74). Numeroase alte postamente de cult au fost găsite pe teritoriul lui Israel și Iuda (Hazor, Tel Qasile, Bet Șean, Meghido
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
idol” și „imagine”. Din punct de vedere religios trebuie să distingem dacă e vorba de o imagine de cult sau de o imagine în general. În Orientul Apropiat cultul reprezentărilor divinității este un fapt foarte cunoscut. Trebuie să distingem reprezentările cultuale ale divinității de simplele imagini, pentru că numai primele beneficiază de un adevărat cult prin acte de venerație: din punct de vedere ritual ele erau spălate, îmbrăcate, hrănite, adorate, așezate în încăperile sanctuarului; le era asigurat un personal calificat pentru desfășurarea
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
voi sătura de imaginea ta (temûnâ)”, în timp ce, în precedență, BCEI din 1974 traducea temûnâ cu „prezență”, explicitând funcțiunea imaginii. Prin termenii pesel și temûnâ, porunca biblică din Ex 20,4 pare, deci, să se refere în primul rând la reprezentările cultuale, nu la imaginile tout court, nici la simbolurile de cult aniconice, ca de exemplu, stelele (pl. de la „stelă”). Izvoarele biblice utilizează însă un amplu vocabular pentru a indica obiectele de cult: pesel, reprezentare divină cioplită sau sculptată; massekâ, reprezentare executată
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
zei [...] și nu te vei închina lor”, în timp ce prohibiția reprezentărilor se află în mijloc, la singular. Conform acestor studii, Ex 20,5 (și Dt 5,7) ar trebui, prin urmare, alăturat direct de Ex 20,5 (Dt 5,9). Termenii cultuali mai sus menționați apar în cadrul atacurilor polemice împotriva utilizării lor de către popoarele păgâne sau chiar de către poporul lui Israel. Polemică biblică frecventă împotriva imaginilor în cult, unită cu lipsa oricărei mărturii arheologice cu privire la o reprezentare a lui Yhwh, a dus
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
chiar de către poporul lui Israel. Polemică biblică frecventă împotriva imaginilor în cult, unită cu lipsa oricărei mărturii arheologice cu privire la o reprezentare a lui Yhwh, a dus la răspândita teză că religia yahwistă ar fi deținut, chiar de la început, un caracter cultual aniconic. Acest aniconism originar ar trebui pus în relație cu caracterul nomadic originar al religiei lui Israel și, prin urmare, datat înainte de apariția regatelor lui Israel și Iuda (așa consideră Dohmen, 1985; Albertz, 2005, p. 106). Alții au susținut chiar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
puțin până la sfârșitul secolului al VI-lea î.C., deoarece se regăsește în textele profetice (post)exilice precum Ez 16,17 ș.u. și Ier 10,9 (cf. și Ez 8,10-11). O astfel de polemică dovedește indirect existența reprezentărilor cultuale. Mai mult, unele pasaje biblice par să conțină referințe la prezența statuilor sau reprezentărilor în sanctuare. De exemplu, vițeii de aur din sanctuarele lui Israel de la Betel și, poate, Dan sunt indicii în favoarea cultului iconic în timpul epocii monarhice (1Rg 12
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
epocă mai târzie. Personalul responsabil de cult Din personalul responsabil de cult fac parte toți cei care sunt angajați în săvârșirea acțiunilor rituale de venerare a unei divinități, sacrificiale sau nu. În sensibilitatea religioasă actuală, atribuția de a celebra acțiunile cultuale îi revine prevalent, dacă nu exclusiv, preotului, adică celui care administrează cele sfinte sau celebrează riturile sacre. În modul nostru obișnuit de a înțelege, preotul este perceput și ca intermediar între divinitate și credincioși, fiind reprezentatul divinității în fața credincioșilor și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
pe altarul pe care îl zidise lui Yhwh și ardea tămâie pe cel care era înaintea lui Yhwh”), în timp ce preoții erau responsabili în restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite ale preoților din timpuri străvechi putem aminti tămâierea (Lev 24,7; 1Sam 2,28), oferirea libațiilor (Os 9,4) și ofranda pâinilor (Lev 24,7). Legislația biblică conferă preotului și îndatorirea de a suna din șofar (Lev 25,9
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
deduce că și sacrificiul „ispășitor” a dobândit o importanță deosebită în epoca preexilică. În ciuda faptului că atestarea rădăcinii *ḥț’ în alte limbi semitice antice susține sensurile de „a comite greșeli”, „a păcătui”, „a încălca”, ele nu au niciodată accepțiunea tehnică cultuală de „sacrificiu de ispășire” (Cardellini, 2001, p. 88), confirmând astfel dubiile cu privire la existența unei astfel de tipologii a sacrificiului în religia ebraică în timpul perioadei regale. În afară de așa-zisele sacrificii de sânge nu trebuie să uităm ofrandele din produse vegetale (minḥâ
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
texte biblice, atât în cele ale istoriografiei deuteronomiste (1Rg 12,33; 2Rg 17,11) cât și în cele din perioada exilică sau postexilică (Ier 11,12 ș.u.; Ez 8,10 ș.u.; Mal 1,11), semn că această activitate cultuală a persistat pentru mai multe secole în ciuda faptului că era judecată negativ în multe texte biblice (de exemplu Is 1,13: „Încetați să mai aduceți ofrande inutile, tămâia este pentru mine un abominiu”). Sacrificiile și acțiunile de cult descrise mai
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în Ez 4,1-3 (a desena pe o tăbliță de argilă asediul Ierusalimului), Ier 19,1-11 (a sparge ulciorul de lut) sau în Is 8,1-4 (cuvântul omen scris pe o tăbliță) este o operație îndoielnică din punct de vedere cultual, întrucât ele ar putea fi confundate cu felul de a acționa tipic magiei preventive, ajungând astfel la un rezultat contrar. La fel și în cazul învierii fiului sunamitei de către Elizeu prin suprapunerea trupului său peste trupul copilului (2Rg 4,33-35
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]