189,959 matches
-
unite, aici acasă. 5. PDM va îmbunătăți locul și rolul femeii în comunitățile noastre. Femeia a avut un rol central în strategia de comunicare a Partidului Democrat. Partidul a explorat, în acest sens, și imaginea charismatica a doamnei ministru a Culturii, Monica Babuc. Pe parcursul anului au fost organizate mai multe expoziții-târguri a obiectelor populare, cum ar fi Festivalul Iei, alte evenimente organizate sub egida Ministerului Culturii și mediatizate intens de mai multe televiziuni din țară. Un alt eveniment organizat în contextul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Partidului Democrat. Partidul a explorat, în acest sens, și imaginea charismatica a doamnei ministru a Culturii, Monica Babuc. Pe parcursul anului au fost organizate mai multe expoziții-târguri a obiectelor populare, cum ar fi Festivalul Iei, alte evenimente organizate sub egida Ministerului Culturii și mediatizate intens de mai multe televiziuni din țară. Un alt eveniment organizat în contextul comunicării electorale a fost ședința Clubului tinerilor antreprenori democrați, la care a fost prezent și prim-vicepreședintele PDM, Vladimir Plahotniuc, câțiva miniștri democrați,care le-
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
maternității Institutul Mamei și Copilului. Campania a dat startul în aprilie 2014, la ea alăturându-se un număr mare de cetățeni, precum și personalități din Moldova și din străinătate, printre care președintele Nicolae Timofti, Guvernul României, oameni de afaceri și de cultură. Campania afost finalizată la sfarsitul campaniei electorale cu un telemaraton care a durat 12 ore. Vedeta de televiziune, românca Andreea Marin, a fost cea care a găzduit Telemaratonul Renaștem Moldova. La final, în aceeași seară, vedeta de televiziune și Vlad
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
provin dintr-un domeniu unde funcționează alte reguli de joc decât cele ale jocului democratic - supravietțurea makiavellică în afaceri. În Republică Moldova criză de moralitate în politică a atins dimensiuni uriașe, punând în dificultate evoluția proceselor democratice, dar și consolidarea culturii politice în țară. Note 1 http://www.europalibera.org/content/ article/27181572.html 2 http://www.realitatea.md/chiril-gaburici-cere-demisia-conducerii-bnm--a-procuraturii-generale-si-a-cnpf--in-caz-contrar-pleaca-el 21850.html, 6 iunie 2015 3 B. McNar, Introducere în comunicarea politică, Iași, Polirom, 2007, p.133 4 K.Robins, F.Wester
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
which can be studied în more details (including access to databases of measurements taken and all research reports) at the http://www.infopolitic.ro site, we can observe the level of participatory culture în România, through aggregated scores of this culture (measured on a scale of 1-100, where 100 is a maximum / optimum participation). Thus, for each of the four types of participation, the scores are: - Community participation - național score of 35 / 100. More common în the în NE and NW
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vision on the modernization of Romanian. Without having a clear basis of support, modernization becomes only an element of discourse. And those most able to sustain this discourse are those who dictate în society. "Modernity is not lived aș a culture of experience, founded on the dynamics of economy and on social foresight, but aș a culture of discourse în which the present is based on historical values and is subjected to irradiation from the European democratic model". Modernization is a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
an element of discourse. And those most able to sustain this discourse are those who dictate în society. "Modernity is not lived aș a culture of experience, founded on the dynamics of economy and on social foresight, but aș a culture of discourse în which the present is based on historical values and is subjected to irradiation from the European democratic model". Modernization is a form of conversion of the prerogatives of power, exercised through political discourse. Politics therefore does not
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Polirom, Iași, 2015. 7 Daniel Barbu, Byzantium against Byzantium. Exploring the Romanian political culture, Bucharest, Nemira, 2001 (p. 264). Bibliography ALMOND, Gabriel, VERBA, Sidney, The Civic Culture, Princeton NJ, Princeton University Press, 1963. BARBU, Daniel, Bizanț contra Bizanț. Explorări în cultura politică românească, București, Ed. Nemira, 2001. CASTELLS, Manuel, Communication Power, New York, Oxford University Press, 2009. De WAELE, Jean-Michel, Partide politice și democrație în Europa Centrală și de Est, București, Ed. Humanitas, 2003. DIACONESCU, Ion, După Revoluție, București, Ed. Nemira, 2003
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai fi astăzi de prea mare interes pentru mediul de afaceri și companii. De pildă, Kenichi Ohmae 6 anticipa că statul ar trebui să renunțe la obsesia de a proteja industria autohtonă, ba chiar să renunțe la a finanța sănătatea, cultura și alte sectoare tradițional subvenționate, pentru că firmele private vor prelua acest rol, în interesul cetățeanului-consumator, statul continuând a percepe taxe, ce vor fi folosite la finanțarea de sectoare neproductive. Într-o lume a concurenței libere, cetățenii însăși vor face presiuni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în cadrul regiilor autonome și a societăților comerciale la care statul român deține participații majoritare sau integrale. Acest act normativ ar fi trebuit să conducă la rentabilizarea majorității companiilor de stat și transformarea lor sistemică, în sensul creșterii competitivității și implementării culturii organizaționale din sectorul privat în companiile de stat. Din păcate, prevederile acestei norme legale generoase nu a reprezentat decât argumentul major prin care partidele politice au desemnat pseudo-manageri sau chiar membri de partid în conducerea companiilor deținute de stat. Este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
modelatoare" și cea germană "catalizatoare"5 se sprijină pe cercetările unor istorici precum Valeriu Florin Dobrinescu, Dumitru Vitcu, Constantin Ardeleanu sau Paul Cernovodeanu 6, care au avut în vedere o inventariere arhivistica a interacțiunilor economice și diplomatice dintre cele două culturi. Precum dovedește bibliografia de specialitate, o atenție deosebită a fost îndreptată spre relațiile româno-britanice dintre cele două state în jurul celui de-l Doilea Razboi Mondial 7. Totuși, cercetarea influenței culturale a modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se poate transfera formulă political literacy, decantata într-o cultură mare, bazată pe o solidă tradiție democratică, între realitățile socio-economice ale unei țări mici, prinsă între interesele Orientului și Occidentului și abia pornită pe calea democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgita și pusă în afara determinărilor sale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
idei despre convertirea democrației reprezentative în democrație participativa. Ca atare, o persoană "alfabetizata politic" este cineva care poate folosi o terminologie specifică, fiind capabilă să înțeleagă evenimente, gesturi și comportamente cu semnificație politică 10. Observăm, pentru moment, că nu numai culturile tinere, ci și marile tradiții democratice resimt - în diferite paliere sociale și în anumite momente ale evoluției lor - nevoia "alfabetizării politice". Iar aceasta se petrece mai ales în acele momente când formulă chimică a politicului se dezechilibrează ori în favoarea teoriei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oamenilor de pe "uliți". Alții declară explicit că modelele politice din proximitatea lingvistică sau geografică (francez, german, rus) sunt insuficiente pentru în raport cu aspirațiile tânărului stat din sud-estul Europei. * Vom observa deîndată că, în ciuda ideilor despre influență "modelatoare"26 și covârșitoare a culturii franceze, multe referințe vin direct din spațiul anglo-saxon. Alteori, modelată de intermediarul francez, terminologia politică englezeasca ajunge la noi într-o formă deja "negociată" că înțeles. Un clasic precum John Stuart Mill, de pildă, este tradus cu On Liberty abia
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015, pp. 183-218. 5 Lucian Blaga, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994, pp.192-220. 6 Constantin Ardeleanu, Evoluția intereselor economice și politice britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008; Paul Cernovodeanu, Relațiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale a Mării Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare individuală pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe de lectură personalizate și figuri simbolice ale autodeterminării; a treia categorie ar include "alfabetizarea critică", concepție bazată pe gândire critică, pe o cultură a opoziției și pe conștientizarea că orice tip de "inițiere" reprezintă o modalitate de a accede la putere. 12 Carol A. Cassel & Celia Lo, Theories of Political Literacy, în "Political Behaviour", vol. 19, nr. 4, 1997, p. 317-352. 13 Virgil
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Discursuri, antologie, postfața și bibliografie de Constantin Călin, Minerva, București, 1977, pp. 53-67. 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Ed. Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, volumul I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. 24 Titu Maiorescu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politice britanice la gurile Dunării (1829-1914), Istros, Brăila, 2008. BENTHAM, Jeremy, Ăn Introduction to the Principles of Morals and Legislation, Wilson, Londra, 1823. BENTHAM, Jeremy, Théories des peines et des récompenses, Bossange Frères, Paris, 1825-1826. BLAGA, Lucian, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994. BLAREMBERG, Nicolae, Discursul din Ședința Camerei Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Români, București, 1878. CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Philip E. et al. (eds.), The American Voter, Wiley, New York, 1960. CARP, P. P., Ordinea socială (13 martie 1881), în P. P. Carp, Discursuri parlamentare, ediție îngrijita de Marcel Duță, Editura Grâi și suflet - Cultură Națională, București, 2000, pp. 114-117. CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie 1884), în Discursuri, vol. I (1868-1888), Editura Librăriei "Socec", București, 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Opiniunea publică (27 februarie 1885), Haimann, 1885, București, pp. 1-40. CASSEL, Carol A
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
4 Idem. 5 Ibidem. 6 Ibidem. 7 Ibidem. 8 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights. A dynamic and evolving process, Editura Pro Universitaria, București, 2015, pp. 42-43. 9 David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Editura Polirom, Iași, 2004, pp. 51-52. 10 Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All-B, București, 1998, pp. 198-199. 11 Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Pour un nouvel ordre économique inter național. Nouveaux défis au droit internațional, UNESCO. Paris:PUF, 1979. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul. București, Ed. Univers Enciclopedic, 1999. HELD, David, McGREW, Anthony; GOLDBLATT, David, PERRATON, Jonathan, Transformări globale. Politică, economie și cultură, trad. Ramona-Elena Lupașcu, Adriana Ștraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, Iași, Polirom, 2004. IRDO, Principalele instrumente internaționale privind drepturile omului la care România este parte, vol. I, Instrumente universale. București, IRDO, 2002. MIGA-BEȘTELIU, Raluca, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public. București
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
supunerea față de singurul adevărat Dumnezeu și urmărea pașilor ultimului profet"10. Islamizarea generației a doua Sociologul britanic Ronald Dore a descris apariția unui fenomen de "indigenizare a generației a doua", referindu-se la descendenții primei generații modernizatoare (post-independență) din toate culturile non-occidentale care s-au dezvoltat sub o puternică influență europeană 11 (de exemplu, în fostele colonii). La prima generație de intelectuali avusese loc un proces de modernizare prin occidentalizare ("părinții" fuseseră educați adesea în universități străine, studiaseră în limbi occidentale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Aproximativ jumătate erau între 18 și 29 de ani, 62% bărbați și 67% cu studii liceale sau superioare 33. La întrebarea cum ar putea Occidentul să-și îmbunătățească relațiile cu țările musulmane, cele mai multe răspunsuri au indicat: mai mult respect pentru culturile musulmane, evitarea arogantei, o mai mare înțelegere și respect pentru Islam. La întrebarea ce disprețuiesc cel mai mult la Occident, răspunsurile cele mai frecvente au fost: promiscuitatea culturală și sexuală și corupția morală. Într-un fel, așa cum am opinat și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe care citirea cărții mi-a creat-o a fost aceea a unei lucrări serioase, care se sprijină pe analiza unor fonduri de documente arhivate la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Arhiva Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Din acest punct de vedere, surpriză a fost plăcută deoarece o absolventa a studiilor de stiinte ale comunicării și jurnalism a reușit să realizeze o lucrare serioasă, fondată pe o cercetare de tip arhivistic. Una dintre explicații
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pot să mă abțin să adaug și eu un răspuns lui Pazvante... Oamenii aceia erau într-adevăr bogați, și unii din ei au pornit de jos și au reușit să se îmbogățească. Ceea ce nu comentezi tu este nivelul lor de cultură. Dacă în lumea lor nu te ridicai la standardele de educație pe care le avea înaltă societate, erai un proscris. Asta lipsește în zilele noastre, nu banii și bogățiile. Și dacă te-ai fi uitat destul de atent la reportaj, ai
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]