446 matches
-
Îi dilată conturul și Îi sporește valoarea. Iar această discursivitate Însoțitoare poate fi oferită și prin intermediul suporturilor electronice (vezi efectul formativ al comentariilor sau dezbaterilor cu subiect religios). Nu mai vorbim despre activitățile misionare, informarea instrumentală, desfășurările social-caritabile sau implicațiile cultural-educative ce vor fi potențate astfel. Pentru faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
scoate la lumină din arhiva Radiodifuziunii Române, mai ales din fonoteca ei de aur, pagini literare inedite, „unele de o importanță capitală, totdeauna interesante” (Al. Piru). În Manuscrise și voci editează opiniile multor scriitori și oameni de cultură despre menirea cultural-educativă a radioului, despre rolul lui civilizator. În Confesiuni sonore, care se dorește „o istorie a literaturii române la microfon”, evocă sistematic prezența pe calea undelor a literaturii române, de la cea veche până la cea din deceniul al optulea, accentul principal fiind
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
să sporească importanța și diversitatea „metodelor operaționale” care facilitează transferul de cunoștințe din planul teoretic În cel practic, acelora care conferă disponibilitate și operaționalitate cunoștințelor; În Împrejurările În care Învățământul tinde să intensifice contactul tineretului cu lumea faptelor socio-economice și cultural-educative este necesar să capete o pondere Însemnată metodele participative, care permit o valorificare creatoare a cunoștințelor dobândite la rezolvarea diferitelor probleme teoretice și practice cu care acesta se vede confruntat, să asigure o mare mobilitate asociației și combinației de cunoștințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al acestora. Alte criterii de care suntem obligați să ținem seama ori de câte ori se are în vedere întemeierea unui cuplu familial sunt: atracția reciprocă dintre parteneri; interesele materiale comune; nivelul social și profesional; aspectul moral și religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în care, pe lângă membrii mai sus numiți, apar copii adoptați, rude sau prieteni; familia dezorganizată prin decesul unui membru al cuplului conjugal, divorț sau separație; concubinajul. Grupul familial îndeplinește o serie de funcții, și anume: biologică, de procreare; socială; economico-materială; cultural-educativă și morală. Atmosfera vieții de familie implică, la rândul ei, mai multe aspecte: - latura psihologică, legată de înțelegere, acord, concesiuni reciproce sau, dimpotrivă, conflicte, separații, divorț, gelozie, ură, agresivitate între parteneri; - latura biologică, legată în principal de viața sexuală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Debutează cu versuri și proză în 1928, la revista „Înfrățirea”. Înainte de al doilea război mondial, publică două cărți: Figurine (teatru școlar, 1935) și Strămoșii (proză istorică, 1936). Colaborează la „Satul”, „Universul literar”, „Colocvii”, „Presa” etc. și desfășoară o largă activitate cultural-educativă, inclusiv ca instructor artistic (1936). Se numără printre cei care au pus bazele cenaclului literar Lectura (1944) sau ale revistelor „Miorița” (1931), „Școala Prahovei” (1934-1944) și „Opinia liberă” (1944). După război, lucrează câțiva ani ca inspector școlar de Prahova, apoi
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
repovestitor de imens succes literar al hasidismului (cunoscut în această calitate și la noi), pedagog, publicist și fondator de publicații (cum ar fi Der Jude, 1916-1924), activist civic și politic. Buber este fără îndoială cea mai importantă personalitate a sionismului cultural-educativ, alternativă polemică la sionismul politic inițiat de Theodor Herzl (acesta din urmă era mult mai apropiat de utopismele seculare și de naționalismele clasice ale secolului al XIX-lea). Ca artizan al relansării unei identități iudaice moderne prin „redescoperirea” tradițiilor aproape
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
P sau proletcult provine din abrevierea sintagmei rusești „proletarskaia cultura”, care definea o grupare literară și artistică radicală, de stânga, menită să promoveze o nouă cultură, exclusiv despre proletariat și destinată acestuia, cu scopul Înlocuirii culturii burgheze anterioare. Mișcarea „muncitorească cultural-educativă cu caracter de masă”, adică P (sau organismele cu același nume) a apărut În februarie 1917 În Rusia, ca replică la cultura și propaganda de dreapta, antibolșevică, susținută de guvernul provizoriu de dreapta al Rusiei, În frunte cu Kerenski. Principalii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este Valeriu Braniște. Revista este importantă în epocă deoarece continuă programul altei publicații culturale bănățene, la care Valeriu Braniște fusese redactor responsabil, „Foaia de duminecă” (1894-1897), (supliment al ziarului „Dreptatea”), având un mai accentuat profil literar. Programul este tot unul cultural-educativ, cu scopul de „a răspândi lumina minței și căldura inimei”, prin „învățături și sfaturi, pentru ca poporul nostru să aibă ce ceti și anume să aibă lucruri bune și folositoare”. Sumarul revistei confirmă acest program, în paginile ei republicându-se literatura
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
N-a existat spectacol artistic sau serbare câmpenească ori școlară în care să nu-mi fi bătut la poarta părinților mei, cu o poezie sau un monolog, de el pregătit pe care trebuia să-l prezint publicului la prima manifestare cultural-educativă, organizată de dânsul. Conferințele lui ținute la căminul cultural sau la școala din Priponești, despre eclipsa de soare, de exemplu, cu material didactic ajutător, pregătit de el, pentru a fi cât mai deplin înțeles, erau o vrăjitorie intelectuală asupra celor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
a vieții de fiecare zi, s-a făcut posibilă depășirea paradoxului și prin asta s-a pus bazele acelui umanism creștin care este fundamentul civilizației noastre. Alianța dintre gândirea clasică și creștinism a primit, apoi, încă o confirmare pe plan cultural-educativ în timpul Contrareformei. Însă dincolo de aceste considerații, rămâne faptul de care s-a amintit înainte, și anume dificultatea destul de mare întâlnită astăzi de a vorbi despre intelect, rațiune, voință urmând modelele clasice, și mai ales de aprehensiune noetică. Logicile se înmulțesc
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
discotecii. Situația devine alarmantă în mediul rural: situația economică precară, starea financiară degradantă ce caracterizează majoritatea populației din aceste zone, lipsa investițiilor în domeniul cultural, schimbarea destinației unor clădiri spațiile culturale devin discoteci sau săli cu internet marchează minimul disponibilității cultural-educative, determină lipsa aspirațiilor personale, demonstrază deficitul de responsabilitate din partea autorităților locale. Mai mult, rezultatele cercetării în privința relației școală muzeu sînt relevante 16: "muzeele își păstrează structura de intra-comunicare tradițională, avînd "ieșiri" nesemnificative în social și în școală; activitățile nonformale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
imaginii de sine prin satisfacția produsă de posibilitatea de a se descurca autonom În cât mai multe situații profesionale, sociale, educaționale. Tot În categoria integrării fizice trebuie inclusă și preocuparea pentru participarea persoanelor cu cerințe speciale la acțiuni și programe cultural-educative, sportive, sociale atât prin crearea posibilității de a fi prezente fizic, cât și prin asigurarea unor facilități compensative (de exemplu, titrarea unor emisiuni și programe televizate sau dublarea lor În limbajul mimico-gestual). - Integrarea funcțională are În vedere posibilitatea accesului persoanelor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
condiții diferențiate de pensionare pentru salariatele mame; 6. avantaje în acordarea asistenței medicale și de medicamente pentru persoanele nesalariate care întrețin cel puțin doi copii; 7. creșterea vârstei până la care se acordă alocația de stat pentru copii; 8. îmbunătățirea activității cultural-educative; 9. creșterea producției de mijloace anticoncepționale; 10. coordonarea și studierea problemelor demografice și, în sfârșit; 11. îmbunătățirea legislației în vigoare în scopul redresării natalității. Modificarea legislației în sensul limitării posibilității femeilor de a cere și de a obține un avort
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Lui Isus și Mariei celor dragi Prefața editorului Prin Creștinismul în armata romană în secolele I-IV, deschidem seria Biblioteca de istorie, în care vor fi publicate cu precădere opere istorice, teologice și spirituale de înaltă ținută cultural-educativă. Prin această operă, autorul ne introduce în istoria creștinismului antic, invitându-ne să luăm în considerație toate aspectele cu care acesta s-a confruntat în primele patru secole. Elasticitatea dezbaterii discursului ne deschide perspectiva unei abordări unice și profunde, plină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
maximă importanță, de înaltă responsabilitate și maturitate. Toți diriginții înscriu în planurile de activitate educativă cu clasele, acțiuni menite să contribuie la o pregătire cât mai completă a absolvenților pentru viață, în general, și implicit pentru viața de familie. Manifestările cultural-educative organizate la sfârșit de săptămână în internat oferă largi posibilități elevilor (băieți și fete) să se distreze împreună, să se cunoască mai bine, să se împrietenească, să învețe să se comporte manierat în asemenea împrejurări etc. Concluzii: * Investigația noastră în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
i-a format pe ei. Deși nu dispunem de date statistice complete, informațiile pe care le avem despre absolvenți ne-au condus la concluzia că sunt destul de rare cazurile de desfacere a căsătoriilor în rândul acestora. * Viața de internat, ambianța cultural-educativă din școală, activitățile de autogospodărire în cămin, cantină, școală, muncile de utilitate socială etc. îi pregătesc pe viitorii învățători pentru a duce o viață de familie ordonată, frumoasă. EDUCATORUL MIRAJUL PROFESIEI DE ÎNVĂȚĂTOR O componentă de bază a aptitudinii didactice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ci și al științelor sociale (sociologie, economie, psihologie socială), impunându-se o „alianță”, o colaborare între perspectivele (inclusiv metodologice) ale acestor domenii. Viața social-psihologică a colectivităților educaționale (clasa de elevi, grupa de studenți), familia (ca obiect de investigație socioeducațională), activitățile cultural-educative, formarea și perfecționarea agenților socioeducaționali au devenit domeniul unei discipline care-și reînnoiește și lărgește continuu unghiul de abordare și metodologia de investigație. Aceasta este pedagogia socială. În tradiția cercetării fenomenului educațional în România, pedagogia socială a ocupat totdeauna o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
perioada comunistă, deși se prelua o doctrină care nu se articula acestei ideologii. Iată un exemplu: în volumul Domenii ale pedagogiei (1983), din seria Sinteze de pedagogie contemporană, se înregistrează următoarele direcții de cercetare ale pedagogiei sociale: familia, sociopedagogia activităților cultural-educative de masă, mijloacele de comunicare în masă și de educație, educarea educatorilor, știința conducerii învățământului. Din cele 298 de pagini ale volumului, pedagogiei sociale îi sunt acordate 67 de pagini (celelalte „domenii” sunt: pedagogia muncii și profesiunilor, educația permanentă, pedagogia
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
momente de grație în educația adulților, se reluau concepte, se revigorau practici utilizate în perioada interbelică. Vom ilustra această afirmație prin două exemple: a) în decembrie 1968 a avut loc la București un simpozion cu tema „Cercetarea științifică și acțiunea cultural-educativă pentru adulți”, la care au prezentat comunicări personalități ale vieții culturale și științifice, educatori de prestigiu ai momentului; volumul Educația adulților. Cercetare științifică și acțiune culturală (1968) regrupează comunicările în trei secțiuni: teoria educației adulților și metodologia de cercetare; cercetări
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
prezentat comunicări personalități ale vieții culturale și științifice, educatori de prestigiu ai momentului; volumul Educația adulților. Cercetare științifică și acțiune culturală (1968) regrupează comunicările în trei secțiuni: teoria educației adulților și metodologia de cercetare; cercetări concrete; tradiții românești în activitatea cultural-educativă; b) volumul colectiv Pedagogia socială. Concepte, preocupări și experiențe în România dintre cele două războaie mondiale (1970), editat de Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu, analizează concepții și modele de activități culturale, organizate pentru cultura poporului, autorii restrângând sfera pedagogiei sociale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unei supreme forțe morale”. Educația trebuie adaptată momentului istoric al dezvoltării poporului nostru. Din această cerință, I. Găvănescul deduce „caracterul sociologic” al educației. Educatorul - credea - trebuie să contribuie la propășirea societății. Imperativele ce decurgeau de aici: „consolidarea Unirii” ca acțiune cultural-educativă, prin „intensificarea unității sufletești a neamului”. Sentimentul național „leagă elementele de conștiință în unități mari și permanente... de tăria și durata sentimentului atârnă trăinicia solidarității psihice a elementelor de conștiință care alcătuiesc personalitatea umană”, scria profesorul Ioan Găvănescul. În lucrarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru intervalul 27 mai-30 iunie 1947. Petru Bighiu își prezintă din nou echipa în care apare și un nume nou, respectiv „tov. Constantin Trifan” ce fusese „ridicat” ca responsabil artistic. Cu tot „sângele proaspăt” adus în conducerea organizației UTM, activitatea „cultural-educativă” tot proastă rămăsese, dacă ne luăm după raportul lui Bighiu pe care avem toate motivele să-l credem. Iată ce scria acesta cu mare obidă în sufletu-i de mare „revoluționar al proletariatului”, cu toate că Vasluiul acelor ani era în profundă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Mazilu - președintele uniunii județene a cooperativelor agricole de producție (UJCAP); Alexandru Tăbăcaru - președinte CJEFS (Comitetul jud. pentru educație fizică și sport); Rodica Handrea - secretar, Comitetul județean al UTC; Emil Rășcanu - activist, Consiliul județean al sindicatelor; Viorel Țonea - responsabil cu activitatea cultural-educativă la UJCM (uniunea jud. a coop. meșteșugărești) Vaslui; Aurica Bejan - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Vaslui; Oltea Rășcanu-Gramaticu - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Bârlad; Vasile Munteanu - secretar cu probleme de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
observa tendința de respiritualizare a discursului religios prin intrarea pe făgașul unei normalități a manifestărilor de ansamblu ale clericului. După gratii fiind, preotul Daniel Corogeanu contribuie cu succes la influențarea morală pozitivă a celorlalți deținuți, prin implicarea în diverse activități cultural-educative și sportive 135. Revenind la fragmentul din articolul lui Dan Bucura, expresii ca: ritual barbar, revoltă în comună, armată de preoți, desant, "regizorul" exorcizării fatale fac imaginea de ansamblu a celor întâmplate la Tanacu să ne aducă înainte o biserică
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]