336 matches
-
la Iași de la 9 mai 1853 până la 1 mai 1854. Subintitulată „foaie sătească” și subvenționată de Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice, gazeta apărea, probabil, în continuarea mai vechiului periodic „Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de Costache Negruzzi, în calitate de redactor, prevede tipărirea de scrieri cu caracter moral și educativ, potrivit cu nivelul de înțelegere al sătenilor, de articole referitoare la economia rurală și casnică și chiar de
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
În deceniul următor numele îi apare intermitent în „Ramuri”, „Poezia”, „Societatea de mâine”, „Presa”. Entuziasmat de programul Serviciului Social, organizat de D. Gusti, T. devine, cu ajutorul generalului N.M. Condiescu, inspector regional al Fundațiilor Regale (1937-1945), cu atribuții în acțiunea de culturalizare a satelor. E redactor al periodicului „Vatra” și organizează în 1943 „Săptămâna Olteniei”, prilej cu care editează volumul Oltenia, o enciclopedie sui-generis a regiunii. Promovată de antecesori și contemporani iluștri, credința privitoare la cultura trebuitoare poporului într-un anume moment
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
și cu o versiune în rusește. T. are și alte proiecte ziaristice, dintre care unele se vor realiza. Între 1917 și 1932 conduce, în calitate de director, „Soldatul moldovan”, „gazetă politică pentru soldați și țărani”. Se adaugă, în aceeași intenție lăudabilă de culturalizare și de acțiune politică democratică, „Basarabia” (1929-1930) și „Cuvânt moldovenesc” (1926-1939), serie nouă a gazetei cu același titlu scoasă între 1913 și 1921 de Pan Halippa, pe care o conduce împreună cu Onisifor Ghibu, sub egida filialei basarabene Astra și a
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
de corespondenți în toate localitățile mai importante din Transilvania și din celelalte teritorii locuite de români, precum și un sistem de comunicare directă cu cititorii, prin intermediul scrisorilor adresate redacției. S-a editat, urmărindu-se în primul rând acțiunea propagandistică și de culturalizare, dar fără să se piardă din vedere aspectul financiar, și o „Bibliotecă poporală”, alcătuită din broșuri (patruzeci și șase în 1884-1887 și în 1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T. a mai scos
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
specific al activității este firesc, căci în Basarabia societățile, cenaclurile, uniunile de creație și revistele au avut menirea nu doar de a stimula viața literară și de a proteja interesele profesionale ale scriitorilor, ci și de a promova procesul de culturalizare a cititorilor, de susținere a românismului etnic și cultural și a integrării în contextul general românesc. În secolul al XIX-lea, în condiții istorice potrivnice, literații basarabeni au făcut parte din Societatea de Istorie și Antichități din Odessa (1839-1890), din
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
la București, își va exercita profesia până în 1940, când se pensionează. Lucrează mai întâi la Administrația Domeniilor Coroanei, din 1921 este director adjunct, iar din 1922 director la Fundația Culturală „Principele Carol”, unde împreună cu Gh. D. Mugur întreprinde acțiuni de culturalizare, inițiind și colecția enciclopedică „Cartea vieții”, care cuprinde, pe lângă scrieri literare, o culegere de colinde și una de proverbe, lucrări de uz practic, precum Chestionar folcloristic, Îndreptar pentru conducătorii culturali la sate, Chestionar de anchetă socială pentru monografii, reunite în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mult mai simple. Motivația lor poate să fie un câștig personal sau o răzbunare. Mai grav este cazul când o terță persoană din sistem, investită cu autorizarea unor operațiuni, în mod involuntar, contribuie la înfăptuirea atacului. Trecerea spre PC-uri, culturalizarea informatică a utilizatorilor constituie reale amenințări pentru sistemele informaționale. Cu banii plătiți de firmă, întrucât efectuează atacul în timpul programului de lucru din birou, angajații devin dușmanii cei mai periculoși ai unității. Tot în această categorie intră și greviștii. 3. Vandalii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
clasă socială cu interese opuse altora (G. Ibrăileanu, sub pseudonimul Cezar Vraja, Înrâurirea artei, „Evenimentul literar”, 1894), ca și de funcțiile destinate, teoretic, artei și literaturii: de a lumina și organiza „masele muncitoare și producătoare”, de a le scoate, prin culturalizare, din inerție și nepăsare și de a le ajuta să devină un factor politic conștient, transformator (C. Stere, sub pseudonimul C. Șărcăleanu, Poporanismul, „Evenimentul literar”, 1894). În formularea lui C. Stere p. era „mai mult un sentiment general, o atmosferă
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
ale lui C. Stere (Socialiștii și mișcarea națională, Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru un „socialism țărănesc”, realizat prin reforme, culturalizare, răspândirea cunoștințelor practice, utile în lumea satului, împroprietărire, desființarea marilor latifundii și sprijinirea micilor proprietari, vot universal, egalitate în fața legilor etc. Pe plan literar p. argumentează teoria specificului național. Ideea esențială este „întoarcerea la popor”, având ca modele vechea școală
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
și vieții românești de azi și din trecut; urmează înfățișări de oameni și locuri”. Predomină abordările filosofice și etnografice privitoare la spiritualitatea românească: D.C. Amzăr, Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești, Vasile Băncilă, Sensul culturii și „culturalizarea” satelor, Ernest Bernea, Poezia românească contemporană, Avram Iancu, Poezia lui Adrian Maniu, Filosofia la Universitate. Începând din 1937 R. devine declarat legionară, adăpostind semnăturile lui Mihail Polihroniade (Politica externă a României), Victor P. Gărcomeanu (Tudor Arghezi și spiritul iudaic în
RANDUIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289130_a_290459]
-
prezidate de C. Rădulescu-Motru, cu teza Modalitatea estetică a teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în care semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Grămătic, Millu&Cam, Cronicar, Radical ș.a.
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Internaționale de Literatură Comparată. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1972, 1976), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), Premiul „Menelaos Ludemis” (Atena, 1980), Premiul revistei „Flacăra” (1987) ș.a. Cartea de debut a lui M., Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor (1962), este o sinteză în ansamblul căreia fenomenul iluminist transilvan se definește prin raportarea la contextul european și la condițiile socio-istorice autohtone. Lucrarea continuă teza de doctorat Aspectele și dimensiunile iluminismului românesc, susținută în 1960 la Universitatea „Karl Marx
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
determinări mai precise în Profiluri literare (1972), Jurnal de cărți (I-VII, 1973-1998), Lecturi și sisteme (1977), La Civilisation des livres. Littérature roumaine, littérature européenne (1986) ș.a., conturând, s-ar putea spune, imaginea criticului total. SCRIERI: Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Bertolt Brecht, București, 1966; Noul Roman francez, București, 1968; Farsa tragică, București, 1970; Literatura europeană în epoca luminilor, București, 1971; Profiluri literare, București, 1972; Jurnal de cărți, I-VII, București, 1973-1998; Noul Roman francez. Preludii la o
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
la Dobrovăț, județul Iași, își continuă aici lucrul, apoi la Odessa și la Focșani. Întors la București, își reîncepe activitatea didactică, colaborează la „Arhiva pentru știința și reforma socială” a lui D. Gusti, în care formulează un întreg program de culturalizare, participă hotărâtor la organizarea Universității din Cluj, printre ai cărei profesori se va număra din 1919, precum și la constituirea, în același an, a Institutului de Antichități și Studii Clasice în capitala Transilvaniei. Solicitat în 1918 să ia președinția Partidului Țărănesc
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
încadrare a poporului român în contextul mai larg al vieții politice din Balcani și din Europa Centrală, prilej de afirmare a unității naționale și culturale a românilor. În continuarea ideologiei culturale pașoptiste, redactorii încearcă să pună bazele unei politici de culturalizare, cultura fiind, în concepția lor, principala condiție a progresului național și social. Ideea directoare e aceea că poporului trebuie să i se dea o literatură științifică și beletristică accesibilă: cărți de popularizare despre agricultură, administrație etc., scrieri de istorie universală
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram Iancu), Ana Hoțopan (Paul Goma), Tiberiu Juhasz, Edda Illjes (La Pécs. Consfătuire pe tema învățământului și a culturalizării minorităților), Gheorghe Petrușan, Kozma Mihaly. Între cercetătorii și oamenii de cultură din România, foarte activi se dovedesc Eugen Gluck (probleme de istorie și relații reciproce), Mircea Popa (legături culturale și literare), Iulian Negrilă, Gheorghe Șora, Geza Kovacs, Gavril Scridon, Vasile
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
redacțional. Potrivit acestui program, O. trebuia să urmărească realizarea unei coordonări a mișcării naționale și culturale, păstrându-și independența în raport cu diversele grupări politice ale românilor transilvăneni. Țelurile gazetei sunt acelea de a sprijini și îndruma învățământul românesc și eforturile de culturalizare a poporului și de a oferi o informare obiectivă și promptă asupra evenimentelor politice din Europa, cu precădere asupra celor din Imperiul Austro-Ungar și din România. În afara rubricilor obișnuite („Conversațiuni literare”, „Revista politică”, „Știri din România și din Imperiul Austro-Ungar
OBSERVATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
tradiției istorice și a etnicului românesc?, Blaj, 1944; Pâine albă, București, 1952; Sfat prețios (în colaborare cu E. Jianu), București, 1952; Matca, București, 1953; Un flăcău pe plac, București, 1953; Examenul, București, 1955; Foloasele muncii unite, București, 1955; Muncim pentru culturalizarea maselor, București, 1955; Povestiri, București, 1955; Întoarcerea lui Nicolae Coșoiu, București, 1956; Oameni și pământuri, București, 1960; Această parte a pământului, București, 1966; Ana lui Manole și alte povestiri, București, 1966; În zilele mari, București, 1969; Mărturii contemporane, Cluj, 1972
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
latin prezintă doar vagi asemănări cu personajul înfățișat de istorie sau de alte scrieri literare. Toate faptele sunt luate în răspăr prin foarte numeroasele trimiteri la realitatea zilelor noastre. Astfel, la Tomis se decide înființarea unei edituri Humanitas în scopul culturalizării cetățenilor barbari, o măcelărie poartă numele Metamorphoses, localnicii se distrează de minune la clubul de noapte Venus și își întrețin condiția fizică la clubul de oină Callatis, încât viața în exil nu e chiar lipsită de plăceri. Ovidiu își descoperă
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
de-a rândul, preferând căruțele și corturile lor tradiționale. Chiar dacă sub regimul Ceaușescu procesul de alfabetizare și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea lor organică în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ana Ghimpeanu, Maria Văduva, Dumitru Vasilescu-Liman, Ion Zăgan, Ștefan Zidăriță; lupta popoarelor pentru pace, Împotriva imperialismului provocator, e arătată de Cezar Drăgoi, Mira Bica, Gica Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei și auto-criticei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1947, această secțiune a editat un buletin rezumativ în limba franceză pentru informarea organizațiilor feminine din străinătate. Unificarea va fi menținută să dea și o mai mare dezvoltare muncii pe terenul cultural, mai cu seamă luptei împotriva analfabetismului, și a culturalizării maselor de femei, obiectivul esențial al activității feminine democratice, pentru care se va mobiliza concursul tuturor capacităților feminine din țara noastră. Secția juridică a fost chemată la o acțiune dacă nu tot atât de vastă, totuși destul de importantă. Juristele, magistratele și deputatele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri stabile, al reformelor de sus în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la schimbare cu reținere, acțiunile sale sunt prudente. A.r. ilustrează, în bună măsură, această poziție politică. Pe tărâmul culturii și al literaturii, redactorul gazetei este un eclectic. Admirator al clasicismului, dar nu indiferent la armoniile
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel ce, la sfârșitul secolului al XVII-lea, pusese bazele confecționării artistice a literei de tipar). Este aici o reflectare importantă a convergențelor de idei și de preocupări, culturalizarea țării depinzând și de felul în care oamenii pot și simt necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând experiența lui homo novus. „În realizarea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fără a mai gândi pe cont propriu. Fenomenul mediatic desconsideră aproape fățiș meditația, reflecția, cultura scrisă, literară, cu efecte perverse considerabile. Astfel, rolul acordat proceselor intelectuale se diminuează (e mai ușor să privești decât să citești sau să gândești!), iar culturalizarea, clădită altădată pe efort, are mai mult o conotație imagistică, hedonică. În același timp, se diminuează perceperea sensului, a esențialului și a globalității, în beneficiul fragmentarului, episodicului și accidentalului. Televiziunea instaurează o cultură mozaicată, a „zappingului”, a mesajului trunchiat, destructurat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]