336 matches
-
ale lui C. Stere (Socialiștii și mișcarea națională, Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru un „socialism țărănesc”, realizat prin reforme, culturalizare, răspândirea cunoștințelor practice, utile în lumea satului, împroprietărire, desființarea marilor latifundii și sprijinirea micilor proprietari, vot universal, egalitate în fața legilor etc. Pe plan literar p. argumentează teoria specificului național. Ideea esențială este „întoarcerea la popor”, având ca modele vechea școală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
În deceniul următor numele îi apare intermitent în „Ramuri”, „Poezia”, „Societatea de mâine”, „Presa”. Entuziasmat de programul Serviciului Social, organizat de D. Gusti, T. devine, cu ajutorul generalului N.M. Condiescu, inspector regional al Fundațiilor Regale (1937-1945), cu atribuții în acțiunea de culturalizare a satelor. E redactor al periodicului „Vatra” și organizează în 1943 „Săptămâna Olteniei”, prilej cu care editează volumul Oltenia, o enciclopedie sui-generis a regiunii. Promovată de antecesori și contemporani iluștri, credința privitoare la cultura trebuitoare poporului într-un anume moment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
tradiția, să o promoveze, dar știu să fie buni executanți, fără răspundere față de mâinele nostru. Unii au primit fonduri europene. În loc să se ocupe de drumurile satelor, de asigurarea apei potabile, de igiena satelor, de școală, dispensar, spital ori biserică, de culturalizare, cheltuiesc banii investindu-i în construcții de parcuri, distrugând pădurile din preajmă defrișându-le, sădind arbori și plante ornamentale în vegetația tradițională, distrugând-o pentru că „avem păduri destule". Dar plângem după apă și aer nepoluate! Când avem experiența nefastă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de interesul manifestat, elevul are posibilitatea, prin opționalul CITIRE DE PARTITURI, să cunoască un număr cât mai mare de lucrări aparținând unui mare număr de compozitori din epoci și stiluri cât mai variate, urmărind totodată și închegarea unui proces de culturalizare tangent istoriei și esteticii muzicale. CITIREA DE PARTITURI rămâne o disciplină absolut necesară elevilor de la liceele vocaționale, specializarea muzică instrumentală, elevi care vor deveni dirijorii, compozitorii, muzicologii și profesorii de mâine. NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind elaborarea programului școlar pentru clasa
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
activități didactice și extradidactice, acțiuni de muncă, creație, sport etc. Astfel funcțiile profesorului diriginte conturează sarcina, rolul și destinația acțiunilor acestuia, accentuând raporturile existente în interiorul actului educativ. Funcțiile dirigintelui sunt desfășurate gradual: 1. Funcția de comunicare/informare; 2. Funcția de culturalizare; 3. Funcția de consiliere/asistență psihopedagogică. Această funcție vizează realizarea eficientă de către diriginte a următoarelor acțiuni de: a) motivare; b) animare, stimulare; c) securizare afectivă; d) susținere morală; e) tutore, ajutor; f) entuziasmare; g) încurajare; h) orientare a copilului spre
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă la posedarea unui limbaj adecvat, coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei școlare. Funcția de consiliere impune: a) acordarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ingredientul) absolut al Îmbunătățirii statutului profesional. Explicația rezidă În importanța pe care o dobândește cultura În comunism ca vehicul al inoculării ideologiei. Imperativele diseminării propagandistice a liniei Partidului și continuele schimbări sociale provocate chiar de aplicarea pe scară largă a „culturalizării” obligă la redefinirea În permanență a unui aparat care, lucrând cu informația (capilarizată până la nivel sătesc), are nevoie de filtre eficiente, dar și de emițători specializați. În consecință, cenzura Își ocultează și Își dublează proprietățile strict restrictive prin virtuțile productive
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lor mai bine pregătiți sau cu posibilități materiale mai bune; folosind informația copiii câștigă încredere în forțele proprii, fiind capabili să analizeze, să pună întrebări, să cerceteze lumea înconjurătoare, să comunice; prin susținerea, și mai ales prin aplicarea proiectelor de culturalizare, biblioteca școlară contribuie la formarea capacităților de lectură și studiu individual, la formarea personalității, orientând, de la un anumit nivel, elevii, dincolo de instruirea de bază, oferindu-le informații suplimentare, putând să dezvolte aceste abilități și să corijeze în cazul celor care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Asachi mai tipărea și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii”, distribuită gratuit știutorilor de carte de la țară. Pe plan politic, Asachi este un adept al stărilor de lucruri stabile, al reformelor de sus în jos, al luminării poporului prin învățătură și culturalizare. El privește orice îndemn la schimbare cu reținere, acțiunile sale sunt prudente. A.r. ilustrează, în bună măsură, această poziție politică. Pe tărâmul culturii și al literaturii, redactorul gazetei este un eclectic. Admirator al clasicismului, dar nu indiferent la armoniile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
ale lui Duiliu Zamfirescu, Radu D. Rosetti, I. C. Bacalbașa, Al. Vlahuță ș.a. Tot el recenzează, sub titlul Artă pentru popor, o lucrare a lui Emil Reich, subliniind necesitatea de a face artă accesibilă celor mulți printr-o susținută activitate de culturalizare, sau rezumă teoriile la modă referitoare la falimentul științei (Bancruta științei și budhismul). Sub titlul „Mișcarea literară”, Eugen Vaian se ocupă periodic de aspecte ale vieții intelectuale (polemicile între scriitori, situația presei literare etc.). Tot Eugen Vaian (sub pseudonimul St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
și abilităților necesare pentru a supraviețui și a concura pe piața muncii. E2. Contribuie la dezvoltarea potențialului psihologic individual. E3. Contribuie la dezvoltarea relațiilor sociale interumane. E4. Contribuie la dezvoltarea atitudinilor și aptitudinilor civice. E5. Asigură transmiterea valorilor culturale dominante (culturalizarea). E6. Dezvoltă creativitatea și realizează o educație estetică relevantă. E7. Asigură învățarea modului de a studia autonom și de autodezvoltare. I N S T I T U Ț I O N A L I1. Oferă servicii de calitate pentru beneficiari
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
celor care au păstrat acest document, în mod special profesorului Luca Dumitru, cel care mi-a pus la dispoziție „Cartea de aur” a Căminului Cultural Dodești. Acest document a demonstrat implicarea totală a scriitorului Victor Ion Popa în dezvoltarea și culturalizarea localității Dodești. Oamenii acestor locuri, dar mai ales ai acelor timpuri, ne obligă să ducem mai departe identitatea acestor meleaguri dragi. “Viața în Dodeștiul bunicilor era mai plină de bucurii, de hore săptămînale cu scrînciob, cîntece și port de sărbătoare
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
Frontul Democrat Social, iar de la Partidul liberal -Gheorghe Baban. PERIOADA 1945 -1989 Aparatul administrativ a slujit comuna în spiritul politicii Patidului Comunist, care viza desființarea moșierimii, persecuția celor avuți (chiaburii) și a foștilor lideri politici, cooperativizarea și dezvoltarea agriculturii socialiste, culturalizarea maselor, dezvoltarea învățământului, a comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune importantă se impune pentru participarea cadrelor didactice la toate formațiile artistice, ca interpreți și instructori: Ion Perju, Viorel Pintilescu, Georgeta Carp, Anișoara Nastase, Elena Pintilescu, Nelia și Octavian Iftimie,. Un rol important în culturalizarea sătenilor l-a avut și caravana cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multă trudă să nu se risipească, tinerii se căsătoreau în cadrul aceluiași sat. Nunta constituia un ceremonial complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului de culturalizare, cât și schimbărilor social- economice petrecute în satul românesc. De obicei, tinerii se cunoșteau la hora satului, la clăcile de la muncile agricole, cu ocazia sărbătorilor de peste an sau la nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru profesiunile sociale, procesele de grup, negocierea contractelor, planificarea ambianței și protecția mediului. Profesia de psiholog s-a dovedit ca fiind extraordinar de flexibilă și capabilă de adaptare, specialiștii din aceste domenii implicându-se în îmbunătățirea vastă a protecției muncii, culturalizarea consumatorului, pretenția pentru condiții de muncă umane și ambianță corespunzătoare cu progresul tehnic mai ales în privința noilor media și a sistemului de prelucrare a datelor. Acceptarea serviciilor psihologice în domeniul sănătății a constat din sarcini profesionale preventive și de reabilitare
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Internaționale de Literatură Comparată. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1972, 1976), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979), Premiul „Menelaos Ludemis” (Atena, 1980), Premiul revistei „Flacăra” (1987) ș.a. Cartea de debut a lui M., Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor (1962), este o sinteză în ansamblul căreia fenomenul iluminist transilvan se definește prin raportarea la contextul european și la condițiile socio-istorice autohtone. Lucrarea continuă teza de doctorat Aspectele și dimensiunile iluminismului românesc, susținută în 1960 la Universitatea „Karl Marx
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
determinări mai precise în Profiluri literare (1972), Jurnal de cărți (I-VII, 1973-1998), Lecturi și sisteme (1977), La Civilisation des livres. Littérature roumaine, littérature européenne (1986) ș.a., conturând, s-ar putea spune, imaginea criticului total. SCRIERI: Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Bertolt Brecht, București, 1966; Noul Roman francez, București, 1968; Farsa tragică, București, 1970; Literatura europeană în epoca luminilor, București, 1971; Profiluri literare, București, 1972; Jurnal de cărți, I-VII, București, 1973-1998; Noul Roman francez. Preludii la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
caracter de interdicție, ale culturii, moralei și religiei. Conștiința Binelui apare, din punct de vedere istoric, mult mai târziu, ca efect modelator al acestor norme. Conștiința pervertită are Însă o semnificație particulară, fiind mai complexă, atunci când se manifestă după etapa culturalizării persoanei umane. Ea este elaborată și orientată, voluntar sau involuntar, Împotriva barierelor restrictive impuse de normele morale, indicând o anumită stare de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ajunge la Blaj, fiind numit mai întâi profesor de poetică la gimnaziul românesc, apoi director și catihet al Școlii Normale înființate chiar atunci. În 1784 devine director general al școlilor române unite din Transilvania. Adept fervent al politicii iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
tradiției istorice și a etnicului românesc?, Blaj, 1944; Pâine albă, București, 1952; Sfat prețios (în colaborare cu E. Jianu), București, 1952; Matca, București, 1953; Un flăcău pe plac, București, 1953; Examenul, București, 1955; Foloasele muncii unite, București, 1955; Muncim pentru culturalizarea maselor, București, 1955; Povestiri, București, 1955; Întoarcerea lui Nicolae Coșoiu, București, 1956; Oameni și pământuri, București, 1960; Această parte a pământului, București, 1966; Ana lui Manole și alte povestiri, București, 1966; În zilele mari, București, 1969; Mărturii contemporane, Cluj, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
și tot în acea perioadă se construiesc localurile de școală și la Iazu-Nou și în celelalte sate ale comunei. În deceniile 7 și 8 au fost dirijate numeroase fonduri pentru investiții în domeniul învățământului școlar, devenit obligatoriu, cuprinzând acțiunea de, ,culturalizare” a maselor din acea perioadă. S- au construit, astfel, localuri noi cu laboratoare și biblioteci. În anul 1974, Școala de 10 ani din Șipote (Foto nr. 10) devine liceu cu prima treaptă, pe lângă aceasta existând încă trei școli generale de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
însă în continuare, de o bază tehnico - didactică corespunzătoare unui învățământ modern. Dotările culturale comunale sunt strâns legate de cele educaționale. În 1933, înființarea Căminului cultural „Ion Creangă” a constituit un adevărat focar de cultură, având ca scop, pe lângă”culturalizarea” maselor și dezvoltarea mediului rural sub toate aspectele. Aici au fost organizate programe cultural-artistice de înaltă ținută, precum și numeroase activități sportive ale tineretului. Din păcate, ca peste tot de altfel, activitățile Căminului cultural au dispărut. În cadrul Căminului cultural a fost
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Jupiter? (Tot prin ureche) Castor și Pollux din coaja oului pe care l-a ouat (și l-a clocit) Leda?". Iar cum acestea i se par și ele de prisos, își trimite leneșii cititori direct la sursă, prin îndemnul la culturalizare "Citiți Istoria naturală a lui Pliniu (cartea VII, capitolul 3) și nu-mi mai bateți capul!". Cu această secvență debutează una dintre seriile ce se suprapun în roman, numită de Bahtin seria științifică, anatomopatologică. Într-adevăr, corpul uman ale cărui
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aprilie 1923. Redactor: Nicolae Dunăreanu. Publicație independentă scrisă de un grup de intelectuali din Basarabia, S. își propune să își familiarizeze cititorii cu literatura și cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]