345 matches
-
parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală re o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME Oasele cuneiforme sunt în număr de 3, numite din interior spre exterior: primul, al doilea și al treilea cuneiform. Primul cuneiform (marele cuneiform) are forma unui cui, cu baza situată inferior și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
situată inferior și vârful superior. Prin fața lui posterioară se articulează cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marginii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu fațeta internă de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marginii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de pe fața anterioară a scafoidului. Prin fața anterioară se articulează cu primul metatarsian. Fața externă prezintă două suprafețe articulare pentru al doilea metatarsian și cel de al doilea cuneiform. Fața internă corespunde marginii interne a piciorului. Al doilea cuneiform sau micul cuneiform are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
are forma unui cub, cu baza în sus și vârful în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în jos. Fața posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
posterioară se articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articulează cu fațeta mijlocie a feței anterioare a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al doilea metatarsian. Fața internă se articulează cu primul cuneiform. Fața externă se articulează cu cel de al treilea cuneiform. Al treilea cuneiform sau cuneiformul mijlociu are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
are aceeași formă și direcție ca și precedentul. Fața posterioară se articulează cu fațeta externă a scafoidului. Fața anterioară se articulează cu cel de al treilea metatarsian. Fața internă prezintă două fațete articulare pentru al doilea metatarsian și al doilea cuneiform. Fața externă se articulează cu cuboidul și cu cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL Oasele metatarsiene sunt oase lungi în număr de 5, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articulează cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V.
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Inserția de origine este pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: * la nivelul primului os cuneiform, * pe baza primul metatarsian. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, 3. prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL PERONIER LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare * baza primului metatarsian, * la nivelul primului cuneiform. Pile, staturile profunde ale lojei lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
plantar medial. Slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza metatarsienelor III și IV, ligamentul plantar lung. Fasciculul transvers pornește de la nivelul capsulelor ultimelor trei sau patru articulații metatarso-falangiene. Se realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Din nervul plantar lateral. 1
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se uite în paginile „populare“, de altfel, din ziare, pe marginea acestui domeniu și vom constata că foarte greu pot fi înțelese două propoziții una după alta. Mai mult, limbajul la care s-a ajuns aduce cu scrierea prin pictograme, cuneiforme, hieroglife, iconițe... De ce a fost ales un artist să se ocupe de manageriatul unui post de radio? Artist poți să fii și punând potcoave la cai. Nu despre asta este vorba. Nu s-a ales un artist, ci a ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene etc." Rămîn cu toate acestea la ideea că mai degrabă negustoria l-a făcut pe om scriitor, nu arta. Probabil schema, semnul au precedat imaginea amplă și pretențioasă, afirmîndu-se apoi independent, cînd s-a dorit claritate și concizie. Ca
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
IX-lea și al IV-lea î.e.n. Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene, apoi mesopotamiene, hieroglifele egiptene, creto-minosiene, hitite, caracterele chinezești; este stadiul ideogramelor, în care reprezentările nu sugerează numai obiecte, ci și idei abstracte. Într-o etapă posterioară, scrierea se armonizează treptat cu limbajul, pentru a ajunge la semnele fonetice care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al cărții, argila, este folosit în Mesopotamia, chiar din mileniul al III-lea î.e.n.; se trasau caractere în tăblițele de argilă încă moi și umede, cu ajutorul unui instrument triunghiular; de aceea, scrierea sumerienilor și a asirienilor împrumută forma cuielor (scriere cuneiformă); apoi aceste tăblițe se coceau în cuptor pentru a le întări. S-au păstrat mai multe documente din argilă decît din lemn. S-au regăsit la Nippur, în regiunea Sumerului, tăblițe provenind din mileniul al III-lea î.e.n.; 22 000
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
descifrata în 1916; caracter indo-european arhaic, de mare importanță în studiul comparat al limbilor indo-europene; reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene (mii de tăblițe din secolele XIX-XIV i.C., cu texte juridico-administrative și religioase); au folosit inscripții cuneiforme, hieroglife și alfabete primitive. Unii lingviști vorbesc de indo-hitită că despre divizarea cea mai timpurie pe care a suferit-o proto-indo-europeană. - toharice: toharica A (agneană, limba scrisă, liturgica), toharica B (kucheană, limba vorbită). Vorbite în Bazinul Tărîm (Chină de astăzi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unul occidental, cu două subramuri: nordică (cananeeana și arameica) și sudică (arabă, sud-arabica, limbile etiopiene). Deosebirea oriental/occidental are la bază opoziția de aspect între aorist și prezent vs. opoziția nerealizat/rezultat.268 Cele mai vechi texte akkadiene, cu scriere cuneiforma, datează din a doua jumătate a mileniului III i.C. Clasificările mai recente au în vedere, mai frecvent, trei ramuri principale: - ramură de nord-est: akkadiana, l. m. (cu variantele asiriana și babiloniana), eblaită, l. m. și sureth (neo-arameică orientala) - ramură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
internațională, scrisă în întregul Orient-Apropiat, din Anatolia în Iranul occidental, din Egipt pînă în Golful Persic familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul oriental; spre deosebire de celelalte limbi semitice, cu o topica SVO, akkadiana are o sintaxa în SOV, urmare a influenței sumeriene cuneiforma de origine sumeriana; cca 600 de semne cu referință semantica și uneori silabica și care notează și vocalele 11. albaneză O Albania, Kosovo (republică recunoscută doar de o parte a comunității internaționale), Macedonia / N Grecia, Turcia, Italia, Șerbia, Muntenegru, România
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]