5,524 matches
-
fie scriind pe limba țării de adopție sau continuând să utilizeze limba maternă în așa fel încât ceea ce scrie el să fie înțeles și primit cu interes de către noii cititori din țara natală. Unii scriitori își schimbă limba și devin cunoscuți, au succese, alții continuă să scrie în limba maternă (arogându-și prin aceasta și apartenența la cultura țării natale) și sunt mai puțin vizibili. O limbă, o viață - două limbi și lumea este de două ori mai mare. Fiecare limbă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93842_a_95134]
-
necunoscută până acum românilor. Succesul celor două lansări, ca și cel al catalogului recent publicat îi aparține incontestabil Doinei Uricariu pentru faptul că are curajul de a dezvălui și de a scoate la lumină artiști români care au fost foarte cunoscuți în străinătate, dar și pentru darul de suflet pe care ni l-a făcut. Prezent la cele două evenimente, Doru Dinu Glăvan, Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a felicitat-o pe autoare. Muguraș Maria Petrescu Membru UZPR
DOINA URICARIU – VLAICU IONESCU The Artist / Pictorul [Corola-blog/BlogPost/93887_a_95179]
-
cu abilitate diverse defaimări la adresa persoanelor care nu le convin... Dar nu aceasta ne interesează, ci faptul cum promovează ei cultura, sau poate o ambalează doar? Rămâne de văzut. Trist că nu a fost lumea, în afară de câteva rude și câțiva cunoscuți. Au avut de pierdut spectatorii care nu au fost prezenți, or concertul a fost bogat, cu piese variate, selectate de solist și de către Filarmonică. Tânărul solist Dumitru Caulea s-a născut într-o familie de cântăreți. Bunelul său cânta în
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
și Mihail Rotenberg, co-fondator al galeriei Rotenberg-Uzunov. Va așteptăm cu vin fiert și bunătăți de iarnă! “O vom reprezenta pe Ada Condeescu pe termen lung și suntem fericiți că putem sprijini, ca întotdeauna, tineri artiști mai mult sau mai putin cunoscuți marelui public. Această expoziție este doar începutul colaborării cu Ada Condeescu, urmând ca în viitor să participăm la târguri și expoziții internaționale de artă”, spune Eduard Uzunov, co-fondator al galeriei de artă Rotenberg-Uzunov. “Compoziția este elementul care ma intrigă cel
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
drumul moșilor mei marcați de trecerea timpului. Mereu găseam elemente comune. Ceva dincolo de om, dincolo de spațiu și timp... Întâlnirea mea cu Artur Silveștri a fost un dar de la Dumnezeu... A « zidit » ceva în noi, a învesmântat în straie ale biruinței”. Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
revistă care totuși nu e reacționară, - igiena, băile zilnice ale modernilor, pasta de dinți, săpunurile, parfumurile, făcînd să dispară mirosul greu al omului, miros natural, au făcut să se piardă și ceva din integritatea firească a omului. De altfel un cunoscut se întreba dacă nu igiena este aceea care l-a făcut să aibă oroare de corp, sudoare, păr, grăsimi. L-a făcut să devină, oarecum, manicheist. Dezgustul lui de corpuri nu e puritate (puritatea iubește corpul, nu se dezgustă), ci
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
Al. Săndulescu Pagini de jurnal de Petru Comarnescu, ce se publică acum în trei volume la Editura Noul Orfeu, însumînd circa 1000 de pagini, reprezintă, se pare, cam jumătate din jurnalul scriitorului și cunoscutului critic de artă, așa cum ne încredințează editorii. Textele, menționează ei, sunt în bună parte fragmentare, cu multe file distruse, deteriorate, incomplete, ceea ce ar denota inconsecvența și spiritul prea puțin organizat al autorului. Dar ceea ce nu ne spun clar editorii - și
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
care noul venit le dăduse la iveală din viitoarele sale studii despre mitologie, ornitologie și botanica populară. Se puneau în proaspătul academician mari speranțe, care au fost confirmate de el cu prisosință, speranțe-certitudini că el - scria Hasdeu - îi va face cunoscuți, “în toate ale lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci pentru că acel sânge n-a degenerat după două mii de ani, astfel că ieri acel țăran a uimit Europa întreagă
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
pe actrița Marietta Sadova, rămân cu amintirea acestei imagini caricaturizate - poate cea mai amuzantă, mai savuroasă din tot Jurnalul. Imaginea singurătății și a durerii Din păcate, un rol pasiv sau unul activ în piesa antisemitismului și-au ales aproape toți cunoscuții lui Sebastian. Nimeni nu l-a apărat de înlănțuirea răului: „pierderea” slujbei de la Revista Fundațiilor Regale, interzicerea dreptului de avocatură, lipsa banilor, legea chiriilor pentru evrei, confiscarea radioului, munca obligatorie, imposibilitatea plecării, interzicerea cărților scriitorilor evrei și, peste toate acestea
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
ale scriitorilor mai vechi și mai noi, cât și studiile ce le-au fost consacrate. Sub titlul Caleidoscop literar, el și-a adunat o parte din aceste articole într-un prim volum, recent apărut. Ceea ce se observă de la început la cunoscutul istoric literar, cu merite ce trebuie subliniate încă o dată, este solida armătură documentară, vizibilă mai în tot locul, pagina lui oferindu-se plină doldora de informații. De obicei, Teodor Vârgolici profesează o critică de semnalare, de „foiletonist”, în sensul dat
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
pasaj Europa (între Calea Victoriei și strada Cîmpineanu, actuala stradă 13 decembrie; la restaurantul dinspre Calea Victoriei a cîntat oarecare vreme minunata Maria Tănase): acolo, în prăvălioara aceea, Cioculescu deschisese un anticariat prea puțin ispitit de cumpărători, prea asiduu cercetat de amici, cunoscuți, curioși. Pompiliu Constantinescu se retrăsese, încă din 1946, în moarte. Comarnescu în greu incriminabila îndeletnicire de cronicar de artă plastică. Eu unul am început o destul de lungă, anostă și des întreruptă carieră de amploaiat în proaste relații cu serviciile de
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
a vorbit Jeaninei Delpech, a avut loc, așadar, în urma "demascării" din "Luptătorul". {i dacă efectele n-au fost mai drastice și imediate, faptul se datorează probabil "relațiilor" pe care scriitoarea le avea încă în rîndul celor instalați la putere (unii cunoscuți la Iași, precum Al. Voitinovici, pomenit aluziv în Les Mailles du filet), ca și acelora pe care și le face printre reprezentanții Uniunii Sovietice la București. (Trebuie menționat aici că, datorită acelor relații, ea s-a sustras și "repatrierii", măsură
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
-i de făcut? a lui Cernîșevski, precum și un volum din nuvelele lui Cehov !) Se cuvine însă a preciza că Sorana Gurian nu figurează în lista celor excluși din Sindicatul Ziariștilor în octombrie 194747, unde sînt prezenți, printre alții, cei doi cunoscuți critici. Iar cu o lună mai devreme, prezența ei era remarcată la o ședință a Societății Scriitorilor Români 48. Eliminarea" Soranei Gurian din presă devine totală abia în decembrie 1947 - ianuarie 1948, cînd încetează și colaborarea ei la "Femeia și
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
certuri inocente . Episodul cu statul la coadă la varză, cînd mătușa obține victoria tot cu ajutorul cuvintelor, prin surpriza replicii ei și cel legat de fascinația pentru tot ce ține de solemnitatea morții sînt delicioase: "Mătușa mea, care onora toate înmormîntările cunoscuților, era incapabilă să rostească cuvîntul inevitabil în asemenea împrejurări, condoleanțe. Spunea întotdeauna condoloanțe". Acesta e numai debutul unei secvențe în care Tia Șerbănescu dezvoltă tot ce ține de rîsul negru, de rîsul legat de zonele tabu, între care și moartea
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
se și suspendă, criticul nu mai e asaltat de admiratori, fie ei reali sau de ocazie. Toți au probleme și toți cer ajutor. În plus, boala de care va muri E. Lovinescu la 15 iulie 1943 începe să se manifeste, cunoscuții îi spun, cînd îl întîlnesc, că a slăbit și că e palid, iar sufletește, după divorțul de soție, e implicat în amoruri chinuitoare. Trăiește ciclotimic, așadar epuizant. Viața lui zilnică se consumă între telefoane, scris, citit, discuții literare (de la critică
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
din nedreptul surghiun. În căutarea sănătății, fiindcă era bolnav de ftizie, s-a retras periodic la Palermo, în Sicilia, unde i se agravează boala-i necruțătoare și moare în toamna anului 1852 la 29 noiembrie. A murit singur - scria un cunoscut al său - la 600 leghe depărtare de țară și de familie; fără să fi revăzut o singură dată cerul patriei, fără să fi îmbrățișat o singură dată pe mama sa. Aceasta mi se părea înspăimântător, oribil. E cea mai crudă
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
frecventau amîndoi, se sperie că va fi urmărit de poliție, care nu se putea să nu afle cine era mortul. Frica lui e însă inutilă. Iar, mai tîrziu, cînd ar fi putut afla ce se întîmplase într-adevăr, de la un cunoscut "limbut peste măsură și în felul lui hazliu", căruia îi povestise misterioasa întîmplare ("...a fost dandana 3) mare", p. 52), naratorul refuză, argumentînd: "Împrejurările au făcut să întîlnesc în viață un crîmpei de roman care să-mi împlinească cerința de
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
a gîndit „ce se putea face pentru țară"1) - dar unde putea găsi un rost, cunoștințe și, bineînțeles, familia matrimonială. în plus, Neagu Djuvara nu era un „oarecare" refugiat român: numele Djuvara (ortografie occidentală!) fusese ilustrat în Franța de un cunoscut anatomist, Ernest Djuvara, iar alt Djuvara, bunicul autorului, avea o sumă de bani depusă la o bancă din Marea Britanie cu mulți ani în urmă... Iar noul venit fusese el însuși un valoros diplomat de carieră - după ce făcuse parte din „micul
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
ani teama care paraliza un popor întreg, în România de astăzi s-ar trăi la fel de prost ca în Cuba. În cei zece ani în care am lucrat pentru organizații non-profit, m-am obișnuit să fiu interpelat de diverși prieteni și cunoscuți cuprinși de furie în fața nedreptății, a nepăsării, a incompetenței, a corupției sistemice. I-am îndemnat de fiecare dată să-și canalizeze furia spre o acțiune care să schimbe ceva. “Păi de-aia îți spun ție, nu voi vă ocupați cu
După furie, truda by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82367_a_83692]
-
și din noapte să-i ceri ajutorul, fără cea mai mică teamă că l-ai putea deranja sau că ar putea zice “Nu”. Cred sincer că și-a petrecut jumătate din viață ajutându-i pe ceilalți. Nu știu să existe cunoscuți de-ai lui care să nu-l fi sunat măcar o dată să-i spună “Florine, mi s-a stricat computerul, dacă nu mă ajuți urgent, sunt terminat!”. Și nu știu ca Iaru să fi zis vreodată “Nu pot!” sau “Te
Despre Florin Iaru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21311_a_22636]
-
terminat!”. Și nu știu ca Iaru să fi zis vreodată “Nu pot!” sau “Te rezolv, da’ poimâine!”. Dacă aș aduna nopțile și zilele pe care le-a petrecut suflând în fundul computerelor agonice ale prietenilor, amicilor, colegilor sau pur și simplu cunoscuților, i-aș putea da lui Florin încă o bucată bună de viață, să facă ce vrea el cu ea. Pentru că Florin, dacă a sărit să te ajute, chiar te ajută până-n pânzele albe. Se luptă cu monstrul electronic până-l
Despre Florin Iaru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21311_a_22636]
-
prin a fi volutar la SMURD. Suntem cu toții voluntari SMURD. Suntem cu toții voluntarii sistemului de sănătate din România. Cotizam fără drepturi. Banul nu mai urmează nici elevul nici bolnavul, banul urmează guvernantul și decizia lui având în spate investitori “strategici” cunoscuți la cafea și încrengăturile intereselor celor cărora nici prin cap nu le trece să se gândească la bolnav. Cine are de gând să se trateze (nu mai bine, ci doar să se trateze) să cotizeze în plus față de ce cotizează
Vrei să fii voluntar pentru SMURD? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82517_a_83842]
-
pe ramura locală. Și oricum, de ce să facă Google mai mult pentru Ro, daca Ro nu face mare lucru pentru ea însăși. Iar “french born romanian” se poate explica prin aceea că Ro are puțini sculptori (și artiști în general) cunoscuți la nivel mondial și atunci decât să-i reduci potențialul asociind un artist talentat cu un popor care nu spune prea multe dpdv artistic, mai bine îl pui într-un popor arhicunoscut pentru artă și cultură și precizezi că totuși
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
SMURD se simte fâlfâitul unor aripi. Bună, Dragoș, Am citit rândurile tale scrise “la cald” cu sufletul la gură. Nu-mi vine să cred că deja au trecut 3 luni (parcă...?) de când anunțai demararea acestei inițiative minunate. Toți prietenii și cunoscuții mei știu că am aflat, la un moment dat, că aș fi avut posibilitatea să fac voluntariat pentru SMURD dar că, din cauza serviciului, a trebuit să renunț la idee pentru că nu puteam participa la instruiri... Sper că acest articol să
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
Mihai Zamfir Nu doar eu îi spuneam "", ci și colegii, prietenii, cunoscuții, o lume întreagă. De ce nu "doamna profesoară Dumitrescu"? De ce nu "doamna Directoare" (pentru că a fost și Directoarea Institutului "G. Călinescu")? Există nuanțe spontane în denominația persoanelor, care explică însă esențialul. Cei ce o cunoșteau vedeau imediat că este o doamnă
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]