196 matches
-
pune, arogant și ignar, între paranteze? Liberi cugetători Tehnic vorbind, „liber-cugetător“ înseamnă „ateu“. Adică cineva - spun dicționarele - care nu crede decât în rațiune și, în consecință, respinge autoritatea oricărei dogme. De curând, am văzut la televizor un tânăr foarte simpatic, curățel și cuviincios, președinte al unei organizații care protejează libertatea de conștiință și luptă pentru înlăturarea simbolurilor religioase din locurile publice. Tânărul se declara „liber-cugetător“. Ceea ce părea să-l salveze era o anu mită candoare. Ajuns, prematur, la limpezimi boreale (am
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fine (de fapt, în primul rând) sare în ochi atitudinea consecvent verticală în apărarea valorilor autentice ale literaturii române (ceea ce nu prea se mai poartă...) și vestejirea improvizațiilor de scandal. Cu o prezentare grafică modestă (dar, cum ar spune Caragiale, "curățică"), cu un regim de apariție aleatoriu ("revistă cu volum și periodicitate variabile") și cu un preț de-a dreptul prohibitiv, publicația pășcăneană dovedește, număr de număr, că are ceva de spus, nu se sfiește s-o facă răspicat, fără urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de șarpe. Apoi, după ce ne ștergea, mai ales ochii, ne dădea cămășuțe curate țesute la război cu fel de fel de vărguțe și ne așeza pe cei mici frumos pe un țol, și cinstit, nu mă laud, eram frumoasă foc, curățică, cu fundulețele goale, că nu se știa de chiloți, trebuia s-aducă industria ușoară, că industria casnică nu reușea, că eram mulți, și apoi, nici nu era moda! Nu era moda, dar nici industrie nu era, exact ca acum! Biata
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu că o cântărește atent din priviri și o cataloghează ca fiind acceptabilă. În schița CFR, mușteriul vesel ce intră În berărie le stârnește curiozitatea celor doi amici, Niță și Ghiță, printr-un detaliu aparent picant: „Am lăsat-o să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Cum, adică? Era să las așa mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mândrețe de femeie... noaptea... cu așa frumusețe de bărbat?... În cupeu de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct fix În amărâta
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct fix În amărâta de gară
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
4. Vașcău COMUNE 1. Budureasa 14. Lazuri de Beiuș 2. Buntești 15. Lunca 3. Căbești 16. Pietroasa 4. Căpîlna 17. Pocola 5. Cărpinet 18. Pomezeu 6. Cîmpani 19. Răbăgani 7. Ceica 20. Remetea 8. Criștioru de Jos 21. Rieni 9. Curățele 22. Roșia 10. Dobrești 23. Sîmbăta 11. Drăgănești 24. Șoimi 12. Finiș 25. Tărcaia 13. Holod 26. Uileacu de Beiuș 3. JUDECĂTORIA MARGHITA cu sediul în orașul Marghita ORAȘE 1. Marghita 2. Valea lui Mihai COMUNE 1. Abram 10. Popești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Iarna aveam bocancii aceia care au ajuns În al treilea an de iarnă de mers cu săniuța, că nu mai aveau tocuri - ajunsese la piele, că mai puneam frâna. Deci copii fiind, era mai simplu, ne mai jucam, eram drăguțele, curățele și se jucau cu noi. Țin minte... asta tot de atunci mi-a rămas - Îmi place să umblu cu picioarele goale, și acum Îmi place. Primăvara pământul era moale. Și umblam desculț și mai săpam acolo pe lângă casă, straturi. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
moștenitorii prezenți și majori din momentul morții, pentru moștenitorii minori sau declarați de incapabili din orice altă cauză, sau pentru cazul cînd moștenirea va fi vacanță, termenul va curge din ziua în care se va numi o tutela sau o curățel, sau un administrator provizoriu. Recursul în casațiune, în orice caz, nu se socotește o faptă de primirea moștenirii. Articolul 35 Cererea în casație va fi însoțită de copia hotărîrii atacate, comunicată părții, cum și de taxele prevăzute de legea timbrului
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
mai ales la unele adverbe, intensitatea se exprimă și prin sufixe: -ior, -ișor, -el; în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și alții... avorturi... da... Că aveau doctor care-i cunoștea. - E adevărat că frații Arnăuțoiu omorau copiii născuți în pădure? - Nu... Au omorât un băiat mic... Nu i-a mai dat piept să sugă... Toma Arnăuțoiu era un băiat înalt, curățel, cosea, aduna prune cu noi. I-a dat afară din serviciu că erau țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor, adusă din Basarabia la 12 ani. O
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
studenți, profesori, medici, în Piața Universității nu glumeau, scandând sinistra lozincă. Toată lumea a văzut lucrători de la spații verzi aruncând frunze și crengi cu lopata într-un camion deschis, care pleacă apoi în trombă, împrăștiind frunzele și crengile pe străzile altminteri curățele; toată lumea a văzut aceleași străzi scormonite în fiecare vară, pentru turnarea unui asfalt care vara viitoare trebuie jupuit din nou; șantiere abandonate cu săptămânile și pline brusc de muncitori aferați ca niște furnicuțe harnice mai ales în zilele când plouă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
rămăsese decât lucrătoarele bătrâne, cele cu totul urâte și oarecare ucenice prea copile; toate celelalte ereau în brațele ofițerilor ruși. Același deficit în lumea servitoarelor. În fiecare zi, gospodinele se plângeau că le-a dispărut servitoarea, când era tânără și curățică; peste câteva zile o vedeau la Șosea, răsturnată într-un muscal, alături de un ofițer rus. Un advocat de pe vremuri, prieten al meu, care era secretar al marelui advocat Petre Grădișteanu, mi-a povestit următoarea întâmplare: Fusese angajat de către una din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
destul de iscusit și ager la minte, dar n-avea cine să-i cumpere cărți și caiete pentru școală. De aceea lipsea zile întregi de la cursuri. Mama văzând că nu mai merge în nici un chip cu el, l-a îmbrăcat mai curățel și l-a dus la Orfelinatul din strada Bogdan Vodă din Rădăuți. Aici, l-au primit și-a urmat Școala Medie Zootehnică, apoi Facultatea de Zootehnie, devenind inginer în domeniu. A funcționat pe la diverse firme, ca Lucina, Iași și apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
intenționam să ajungem era chiar în față, și pentru a ne apropia a trebuit să trecem prin fața unor blocuri (case cu etaj, paralepipedice), cu curți. Într-una dintre ele, împinși de curiozitate am abordat un călugă tânăr, înalt, brunet și curățel care ne privea lung. Observase bicicletele, și aflând de unde veneam s-a oferit să ne conducă la blocurile- dormitoare. La etaj, într-un dormitor cu multe paturi, ca la armată, ne-am ales două fără cearșafuri, dotate cu pături - câte
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Puma după care își încercă tenișii Nike. Televizorul era pe canalul WB și, stând în cadrul ușii, am văzut un film de desene animate cam deșănțat fu întrerupt de una dintre multele reclame pentru copii pe care le uram. Un băiat curățel și arătos, cu mâinile proptite în șoldurile lui zvelte, se uita sfidător în obiectiv emițând următoarele replici cu o voce seacă, subtitrate pe o bandă roșie ca sângele: „De ce nu ești milionar?“ urmată de „Nimic nu e mai important ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
jeluind vreun felah". Marasmul afacerilor dă un pic de culoare tenului saturnienilor. Flaubert va fi mai puțin tributar conjuncturii. Ajunge în 1850 într-un orășel care se trezește la viață, aflat chiar în pragul revirimentului. Găsește aici "străduțe în pantă, curățele și pustii", dar și ceva inospitalier și fals în acest Lourdes oriental deja binișor frecventat. "Spoit, furniruit, lăcuit, pare anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare, pentru atragerea clientelei". Acordurile inițiale de violoncel sunt imediat urmate, după cum se vede, de rânjetul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dă să mânânce un borș cu fasole, după care, bucuros de francul pe care i l-am dat noi, pornește îndărăt peste munte spre chinovia lui singuratecă de la Sihăstrie. Dela arhondaricul Agapiei se poate vedea satul împrăștiat, format din căsuțele curățele ale maicelor. Munții de brad din jur, bolta cerului albastru. De pe bolta aceasta, când se adună nori, se încrucișează fulgere pe deasupra văii înguste. Cu maica arhondăriță Polixenia Caragea vorbim despre multe, despre viața de-acolo din timpul verii, despre distracții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după un drum de peste 4 ceasuri din Botoșani, dăm în Adășeni, moșia d-lui Garabet Ciomac, pe care o cercetez. Găsesc aici o așezare bună, cum nu sunt multe prin partea locului. Satul cu case bunișoare. Slujbașii moșiei în locuinți curățele. Toate acareturile curții bine îngrijite și casa proprietății în mijlocul unei grădini. Aici petrece familia în timpul verii. Spre seară, la Ichimeni, la curte. Aici e proprietar George Morțun, om în puterea tinereții. Satul, peste deal, nu-i de mult așezat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
animalelor gospodăriei. Dicționar țintirim de cuvinte. Tarnov (ora 4). Acelaș pământ sărac, lucrat în răzoare înguste: secară și iar secară. Ogoare rectiline. Stema Lehiei, pajura încoronată. Trupe. Tarnov firmă: Szaja zsilberfewerg Saia! Locuri mlăștinoase plantate cu pini. Doi băieți balani, curățel îmbrăcați și desculți, țipă amenințători la tren ca să nu fugă așa de tare, să nu facă atâta zgomot... Iar păduri de pini în locuri mlăștinoase și aceleași culturi în răzoare bombate la mijloc tot din pricina apei de la subsol. Fazani! Vous
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Washington.” „De la doi la zece ani pentru vînzare În New York.” Un grup de tineri branșați se aduna la mine-n fiecare zi să fumeze iarbă. Era Cash, un muzician care cînta la trompetă. Mai era Pete, un blond Îndesat și curățel, care ar fi putut poza pentru un poster de „American Boy” tipic. Era Johnny White, care avea o soție și trei copii și arăta ca orice tînăr american obișnuit. Era și Martin, un puști chipeș, oacheș, de origine italiană. Fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de la o vreme să-mi mai stâmpăr ardoarea cinegetică și să-mi răresc expedițiunile, căci mă pomenii, fără nici o stăruință din parte-mi, numit membru la tribunalul din Suceava. Pe atunci era mare lipsă de oameni și tinerii, ceva, ceva curăței erau foarte căutați. Ieșise Grigore Ghika din scaunul Domniei și în locu-i Poarta Otomană numise Caimacan pe Theodor Balș. Eram un copilandru cu musteața abia răsărită, așa că n-am îndrăznit să mă duc la Iași spre a mă prezenta ministrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
soi-même), dar și de ochii răi ai lumii prea cumsecade. și-l dibăcisem nu din auzite, ci mirosindu-l, aș zice, din goana trenului, cu acel al șaselea simț necesar În asemenea rare prilejuri, adică după aspectul gării, singuratecă și curățică de orice trafic prea zgomotos, după cupeaua tereziană a hote lului, așteptând zadarnic În gară pe rarii săi pasageri, după linia molatecă a acoperișurilor și după Colina Mistică, cu cetatea, catedrala și cimitirul vechi, pe povârnișul căreia aveam să privim
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]