168 matches
-
sinonim cu act motric, element (tehnic), exercițiu (fizic). Traiectoria mișcării este reprezentată de drumul parcurs de corp cu segmentele sale între poziția inițială și cea finală. Ea se exprimă prin formă, amplitudine și direcție. Forma mișcării poate fi rectilinie sau curbilinie Amplitudinea mișcării este reprezentată de mărimea deplasării corpului sau segmentelor sale între anumite repere alese arbitrar, Se exprimă în grade și unități de măsură liniare. Direcția reprezintă sensul de deplasare a corpului sau segmentalor sale. Direcțiile principale sunt: înainte, înapoi
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate mixte. De pildă, atât Brodzinsky 233, cât și Kyle234 au arătat prin studiile lor că, relația dintre recunoașterea diferențelor și adaptarea copilului este mai degrabă curbilinie decât liniară, prin urmare cele două extreme rejectarea totală a diferențelor, respectiv puternica insistare pe diferențe conduc deopotrivă la rezultate adaptative negative pentru copil. Brodzinsky și Jackiewicz sugerează analiza eficienței strategiilor de coping în contextul solicitărilor impuse de diferite cicluri
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
socotit, au râcâit, au cercetat, luând pe rizurile anvelopelor cele mai tainice fire de praf ale Bucureștilor: talazurile nesfârșite de clădiri electrice, însiropate sub glazura unor decorațiuni infinit de variate. Cu ornamentele și vitraliile stângace. Cu anii fondării (și monogramele curbilinii) încrustați cu ipsos pe pridvoarele înalte. Clădite din cărămizi, urcate în cârcă cu samarul sau urnite pe planuri înclinate cu bobul. Umbrite de starurile tufelor de liliac, ale ulmilor, teilor, castanilor și plutelor seculare. Pișcate de harul unor bucătărioare de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de a face față stresului și a-și dezvolta modele interne mai flexibile ale sinelui și lumii, prin care să asimileze mai ușor traumele viitoare. Această ipoteză a fost argumentată de Ruch și Leon (1983), care au descoperit o relație curbilinie între stresul anterior și adaptarea la trauma violului. Supraviețuitorii traumelor cu un nivel foarte ridicat sau foarte scăzut al stresului anterior au avut de suferit cel mai mult, iar cei care fuseseră expuși la niveluri moderate de stres au făcut
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se aplică sub forma unei presiuni exercitate dinapoi înainte, de jos în sus; - mâna care exercită forța este așezată înapoia și dedesubtul obiectului de aruncare. Aruncarea tip lansare - forța se aplică sub forma unei tracțiuni dinapoi înainte, pe o traiectorie curbilinie; - articulația cotului este blocată pe tot timpul mișcării. ARUNCAREA TIP AZVÂRLIRE În funcție de numărul membrelor superioare care participă la efortul final, aruncările tip azvârlire pot fi: aruncări azvârlite cu două mâini aruncări azvârlite cu o mână. Dintre aruncările azvârlite cu o
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
trebuie făcută având în vedere caracteristicile individuale ale atletului. În funcție de viteza sa, se va stabili lungimea elanului, iar în funcție de tehnică și de gradul de coordonare, unghiul de alergare. Conform literaturii, traiectoria elanului este rectilinie prima parte după care ea devine curbilinie pe partea a două (chinograma 16). Elanul constă, de regulă, din 7 - 12 pași de alergare accelerată, dar el trebuie să fie suficient de lung pentru a permite dezvoltarea unui ritm adecvat pentru „bătaia” care se pregătește. În urma cercetărilor, s-
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se va efectua și întoarcerea 90 o spre partea piciorului de bătaie; Însușirea săriturii globale cu elan complet: - din mers apoi din alergare ușoară desprinderi la saltele peste un elastic. Accent pe efectuarea rectilinie a primei părți a elanului și curbilinie la cea de a doua parte a elanului; - din alergare, cu elan de 4 pași în linie dreaptă și apoi 4-5 pași în arc de cerc, desprindere activă pe lângă saltele cu ducerea brațelor sus; - alergare în cerc sau în arc
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
sau de respingere) apte să transforme comunicarea în comuniune intersubiectivă (Greimas-Courtčs, 1979: 165). Parametrii gestuali sînt: durata, intensitatea, amplitudinea (etalarea gestului în spațiu, independent de durată) și "forma"-Gestalt (gesturile rectilinii sînt mai brutale un ordin imperios de pildă, cele curbilinii mai atenuate un ordin politicos). În istoria teatrului gesturile s-au situat pe două coordonate: gesturile ca expresie (exterioară) a unui conținut psihic interior (emoție, sentiment, reacție psihică) și gesturile ca producere (Grotowski, de pildă, refuză separarea netă între gîndire
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de rotație - dacă este vorba de corp - toate punctele sale descriu o circumferință pe axa de rotație: spre exemplu, în saltul înainte și înapoi, mișcarea de rotație se face în jurul unui ax orizontal. Forma traiectoriei mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
descriu o circumferință pe axa de rotație: spre exemplu, în saltul înainte și înapoi, mișcarea de rotație se face în jurul unui ax orizontal. Forma traiectoriei mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mișcării Distingem mișcări rectilinii și curbiliniii. Mișcarea rectilinie este cea realizată în linie dreaptă. Mișcarea curbilinie este întâlnită când direcția mișcării se modifică neîntrerupt, traiectoria punctului material fiind reprezentată printr-o linie curbă. Corpul omenesc poate efectua mișcări rectilinii și curbilinii, mișcări care corespund direcțiilor respective. Amplitudinea (lungimea) traiectoriei Mărimea traiectoriei este dată de distanța pe care punctul material o parcurge de la începutul drumului până la sfârșitul lui. Termenul de amplitudine se dă pentru mișcarea segmentelor, iar pentru mișcarea întregului corp se
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
le imaginăm din ce în ce mai subțiri și să ne apropiem astfel de limită; într-o oarecare măsură reușim, dar nu vom atinge niciodată această limită. Și atunci este clar că putem întotdeauna să ne reprezentăm aceste două panglici înguste, una rectilinie, cealaltă curbilinie, într-o poziție în care se ating ușor fără să se întretaie. În lipsa unei analize riguroase, ajungem la concluzia că o curbă are întotdeauna o tangentă. Pentru un al doilea exemplu voi lua principiul lui Dirichlet, pe care se sprijină
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cresc efectiv, producând fenomenul ce poartă numele de inflația maselor. Această analogie explică orbitele planetelor; pur și simplu Pământul se rostogolește, în adâncitura făcută de Soare în foaia de cauciuc. Lumina nu se deplasează în linie dreaptă, ci pe traiectorii curbilinii, în jurul stelelor - un efect pentru observarea căruia, în 1919, astronomul britanic Sir Arthur Eddington a plecat într-o expediție. Eddington a măsurat poziția unei stele în timpul unei eclipse solare și a zărit curbura prezisă de Einstein (Figura 51). Ecuațiile lui
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
000 de magneți dispuși de-a lungul unei spire de 87 de kilometri, adică aproximativ de dimensiunile șoselei de centură a orașului Washington, D.C. Și tot nu ar fi fost destul de puternic pentru observarea stringurilor sau măsurarea dimensiunilor unor forme curbilinii - pentru punerea în evidență a stringurilor este nevoie de un accelerator de particule cu lungimea de aproximativ 9 654 000 000 000 000 de kilometri. Chiar și cu viteza luminii, unei particule îi trebuie 1 000 de ani pentru a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
lactatului sanguin (CLS) utilizată pentru a descrie răspunsul acestuia la exercițiu - pragul lactatului - definit ca punct de inflexiune - cel mai mare VO2 care poate fi atins în timpul exercițiului incremental înainte de apariția unei creșteri a lactatului sanguin. Apare chiar înaintea creșterii curbilinii a lactatului sanguin observate când acesta este măsurat față de VO2, în testele de efort în care subiecții efectuează o serie de exerciții cu intensități sporite, timp de cel puțin 3 minute fiecare. Fenomenul a fost supranumit și punct de inflexiune
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
afectat în mai mare măsură de către antrenament. S-a sugerat că în timpul efortului incremental eliberarea acidului lactic în sânge crește direct proporțional cu numărul fibrelor musculare recrutate și cu intensitatea activării lor. Concentrația lactatului sanguin ar trebui așadar să crească curbiliniu pe măsură ce atât travaliu cât și consumul de oxigen cresc. În același timp, eliminarea acidului lactic din sânge ar trebui să crească odată cu creșterea concentrației și activității lactatului sanguin. Ca urmare, în primele stadii ale exercițiului fizic, creșterea lactatului sanguin va
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
concentrației lactatului sanguin (în unele cazuri concentrația poate scădea în timpul efortului de intensitate mică pe măsura utilizării lactatului ca substrat energetic). Pe măsură ce intensitatea exercițiului crește, este atinsă o viteză sau o putere dincolo de care răspunsul lactatului la intensitate crescătoare este curbiliniu. Pentru inflexiunea lactatului sanguin observată la creșterea intensității efortului, au fost sugerate mai multe mecanisme posibile. Sistemul b - adrenergic, în particular A, este un stimulator puternic al glicogenolizei musculare (Ahlborg - 1985; Spriet - 1988; Stainsby și Brooks - 1990; Stainsby - 1984). La
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul curbiliniu și gestul triunghiular), după viteza de execuție (gestul rapid și gestul lent), după direcția de execuție (gestul centrifug și gestul centripet), după intensitate (gestul expresiv și gestul inexpresiv), după întinderea temporală (gestul care durează mai mult și gestul care durează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune/gesturi agresive și de batjocură). De cele mai multe ori însă, sintagma
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
persoanele cu care interacționăm: melancolicii și colericii cu un nivel înalt de nevrozism sau instabilitate pot utiliza gesturi accentuate, agresive și rectilinii, iar flegmaticii și sangvinicii cu un nivel scăzut de nevrozism și stabilitate pot manifesta gesturi nesigure, calme și curbilinii. Și în viziunea lui Joseph Messinger ,,anumite tipuri temperamentale au mai mare probabilitate să afișeze un anumit pattern gestual comparativ cu altele"36. Astfel, din perspectiva psihologului de origine belgiană, tipul ciclotim, picnic (gr. pyknos, gras), jovial, vorbăreț, bun povestitor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin patosul figurilor și energia gesturilor (vezi picturile menționate în cartea Rembrandt 68). Corpul uman în mișcare este spectaculos redat în picturile lui Henri Matisse, cea mai reprezentativă lucrare fiind ,,Dansul" (1912), cu tema hora dansatorilor, în care predomină gesturile curbilinii, accentuate și ample realizate cu brațele și cu picioarele. Motivul horei dansatorilor conferă dinamism, strălucire și natură sculpturală întregului tablou. Eleganța naturală a gesturilor o regăsim la pictorul impresionist Edgard Degas în operele ,,Călcătoresele", ,,Ligheanul", ,,Femeia pieptănată de cameristă" (vezi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unde ilustrează posturi acrobatice din dansul modern sau în ,,l'Homme qui marche", în care pasul personajului creează impresia atemporală a mișcării; • gesturi melodramatice, în ,,Des Bourgeois de Calais", care au rolul de a accentua caracterul dramatic al personajelor; • gesturi curbilinii, în ,,La porte de l'Enfer", unde formele umane sunt curbate, deformate, contribuind la crearea efectului de uniune în suferință a personajelor (sculpturile menționate merită a fi contemplate în muzeul dedicat sculptorului François Auguste René Rodin din Paris). În multe
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele și fenomenele, acompaniază și completează mesajul verbal, captează atenția elevilor și facilitează înțelegerea cunoștințelor, accentuează cuvintele cheie, exprimă sentimente și atitudini, reflectă natura relației profesor-elev. 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică Demersul exemplificării tipurilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ridicate etc.). Gesturile realizate cu mâinile sunt cele mai frecvente, vizibile și mai nuanțate în comunicarea didactică în vederea reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese sau a unor fenomene (baterea vântului, ploaia, răsăritul soarelui etc.); • de orientare sau de dirijare a elevilor; • de atingere a elevilor cu scopul de a-i recompensa
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accelerația și decelerația este nulă; mișcare variată act motric în care corpul sau/și segmentele sale se deplasează cu viteză variabilă; mișcare rectilinie act motric desfășurat pe o traiectorie dreaptă (pe o linie dreaptă, între două puncte de referință); mișcare curbilinie act motric desfășurat pe o traiectorie curbă, supusă efectelor anumitor forțelor; mișcare circulară act motric desfășurat, global sau segmentar, în jurul unei axe; mișcare concentrică „act motric rezultat din contracția musculară în care punctele de inserție ale mușchiului se apropie (mușchiul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]