252 matches
-
argintii și întunecate. Dascălul, subțire și palid, dădea, alături, răspunsurile, pe alt glas. Stere abia se ținea să nu plângă de bucurie, privindu-și din când în când nevasta, în spatele căreia lăcrimau soacra și dogarul, cu nenea Ghiță Bîlcu și cuscrul Vasile. Ceilalți oftau împrejur, mulțumiți. Prin ferestrele mari răzbea lumina strălucitoare a zăpezii și de afară se auzeau clopoțeii cailor. Mirosea a cozonac șezut la răcoare și a friptură. Preotul a sfințit apa cu crucea lui de argint, a înmuiat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de doliu, Stere a închis prăvălia, s-au dus acasă, -lau văzut întins pe masă între două sfeșnice, luminat de flacăra luminărilor. I-au pupat mâna țeapănă. - Te duseși, tată-socrule! a rostit negustorul trist. Se adunaseră iar rudele: finul Tache, cuscrul Vasile, Ghiță Bîlcu, fina Smaranda, Cristea, tot neamul. Aduseseră coroane de flori, se închinau și plângeau. În odăile dogarului plutea un miros de tămue și de busuioc stătut. Văduva a chemat un preot, acesta a citit slujba, femeile puseseră gura
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ene pleca în ceată, și ălui mic, lui Beghe, i se făcu de-un Ajun să meargă cu uratul. Mă-sa a scos din dulap o căciulă jupuită și o nuia. 125 - Vezi de dați pe la alde cumătră, și pe la cuscrul! Să le pupați mâna și să le ziceți sănătate de la tat-tău! Băiatul a luat nuiaua, și-a înnodat mai bine traista după gât, și-a dat buzna afară. Zăpada scârțâia sub ghete. Se înțelesese de cu ziuă cu ai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
văzură locomotivele negre, învăluite în aburi fierbinți. - Ia te uită ce de trenuri! spuse țâncul vecinului. Li se făcuse frig, mai mușcară din covrigii strânși în fețele de pernă și o luară la fugă, sunând nucile puține. Plecară pe la alde cuscri. Trecură șina Constanței înapoi. La casa rudei ardeau lămpile, iar înăuntru se auzeau glasuri vesele, a petrecere. Intrară toți în curte. Câinele stăpânului se smuci în lanț, latră, ar fi mușcat. Ieși un bărbat, numa-n cămașă, nădușit. - Care ești
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ieși un bărbat, numa-n cămașă, nădușit. - Care ești, mă? - Beghe, al lui Spiridon! Am venit să colindăm! 126 - Intră, muceo! făcu omul, potolind dulăul. Haide, că vine gerul de afară... În casă, masă mare, ca la sărbători. Împrejur, neamurile cuscrului, muieri cu bărbații lor. Petreceau cu vinul dinainte. Copiii se dezmorțiră, priviră ciolanele din farfurii. Începură să cînte: Lerui, Ier, Raza soarelui, Raza soarelui, Pe casa săracului... Când terminară, gazda, nevasta rudei, îi puse la masă. Bărbații scoaseră câte zece
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le furaseră covrigii, că erau mai mulți. La ei ardea încă o lampă. Spiridon dormea. Copiii se dădură lângă sobă. Ăl mai mare îl căută pe Beghe în traistă și mâncară colindețele. - Pe unde-ai fost? îl întrebă. - Pe la alde cuscri. Petreceau cu lăutari și aveau curcan pe masă și cozonac! - Da? făcu Ene, și mai mâncă un covrig. Îi era somn. Beghe îi arătă și banii. Partea lui. Îi împărțiseră pe drum. - Tot cuscrul ni i-a dat, și la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-ai fost? îl întrebă. - Pe la alde cuscri. Petreceau cu lăutari și aveau curcan pe masă și cozonac! - Da? făcu Ene, și mai mâncă un covrig. Îi era somn. Beghe îi arătă și banii. Partea lui. Îi împărțiseră pe drum. - Tot cuscrul ni i-a dat, și la cârciumar... Mama lor trebăluia încă. - Haideți la culcare, le spuse. E târziu. Cel mic o întrebă: 127 - Mamă, adică moșul ăla care dă pe la alții, de are barbă de câlți, e adevărat? -Care? - Moș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zestre plapuma grea de lână, pernele brodate și două cămăși ale răposatului, albe și țepene. Pica Gheorghe. Înăuntru era răcoare și se auzea greierul casei. Se uita la fotografiile de pe pereți. Întreba: - Asta cine e? Muierea ce să mai zică? - Cuscrul. -Și ăsta? - Nașul de ne-a cununat. Uite colea pe Dumitru al meu când era la rigiment, c-a fost reangajat și el! Oh, când mă gândesc ce viată am dus și cum mă mai chinuiesc acum... 156 Călifarul îi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nevestele și să nu-și aleagă părinții fetei ginerele”. Conform tradiției, flăcăul, însoțit de rude sau de părinți, mergea „în pețit” pentru a cere consimțământul de la părinții fetei. În duminica următoare, dacă înțelegerea era făcută, părinții fetei veneau la viitorii cuscri pentru a stabili zestrea și data logodnei. Până la logodnă tinerii își făceau reciproc daruri care constau în mărgele, batiste ș.a. Logodna se făcea de obicei la casa fetei, iar nunta la casa băiatului. Cu ocazia logodnei, în farfuria cu boabe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dat privit de pe calul statuie din comuna Suvorov, raionul Focșani, regiunea Bârlad. Alta este și țara rusească în raport cu România și Basarabia, fapt care l-a făcut pe Ion Iachim să-și zică „Ion fără de țară.ʺ Ivan al III lea, cuscru cu Ștefan cel Mare, se an gajează să-i dea ajutor contra turcilor dar își uită cuvân tul. Ce îl interesa pe el crucea creștinătății, când preocuparea lui de bază era cucerirea de teritorii străine? Nici Ivan cel Gro aznic
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
împreună, își împrumută haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de așezare În noua locuință. Luni, la prînz, vor merge În cuscrii cei de la casa ginerelui, la părinții miresei unde se Încinge o nouă petrecere. După terminarea petrecerii, pentru tinerii căsătoriți Începe o viață nouă. Am parcurs firul vieții omului prin botez, am trecut prin căsătorie și ajungem la moarte. Această creează
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și de aici o serie de abuzuri, fiind „ridicați uneori la gros“ chiar și oameni nevinovați, băgați în închisorile isprav nicilor sau ale protopopilor și siliți să plătească gloabă. Un asemenea caz are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a părinților, discuțiile fierbinți din jurul mesei, nemulțumirile ginerilor și socrilor, umilința fetelor. Foa ia de zestre se discută în preziua logodnei, la cârciumă în tre bărbați sau acasă cu vinul și bucatele pe masă pentru a muia pretențiile ginerilor și cuscri lor, sau numai pentru că așa „se cade“. Momentul poartă numele de „învoiala“ sau „tocmea la de la logodnă“. Părinții propun, socrii ridică suma, mamele și fiicele toarnă în pahare și ascultă cu atenție vorbele schimbate cu îndârjire întrecele două părți. Nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îndoială, asupra ținerii promisiunilor schimbate, ele se risipesc încet, încet cu ajutorul Ilincăi Bucșăneasca. Ea începe deja să folosească limbajul specific acestui tip de re la ție și într-o scrisoare din 23 aprilie 1799 îi dă lui Rusin titlul de cuscru, iar fetei pe cel de noră. În temein du-se pe toate aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făcute. Nunta apare, în această situație, ca o afacere de femei: de o parte se află Safta Oteteleșanu care ține în mână întreaga afacere și supraveghează de aproape nu numai pregătirile din propria casă, ci și pe cele din casa „cuscrilor“ săi. Fiul, Constantin Oteteleșanu, se implică și el, dar parcă nu cu atâta forță ca mama. De partea cealaltă, se află Zoița păhărniceasa, mătușa Zmarandei Cocorăscu, care preia întreaga afacere întrucât mireasa este orfană și se află sub tutela fratelui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și în scris prin virgulă): Însă ca tovarăș, era părtaș la toate, și la pagubă, și la câștig. V.2 Propoziția dublu subordonată simultan „Propoziția dublu subordonată simultan este subordonata echivalentă cu un dublu subordonat simultan ( Și m-au văzut cuscrii cum dormeam / Au văzut-o cuscrii dormind așa lăfăită.)”. Ea are aceeași termeni regenți (Să te simți neliber, mic, să vezi marile aspirați că-s reduse la nimic). Altfel spus, propoziția dublu subordonată simultan exprimă o acțiune simultană cu acțiunea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca tovarăș, era părtaș la toate, și la pagubă, și la câștig. V.2 Propoziția dublu subordonată simultan „Propoziția dublu subordonată simultan este subordonata echivalentă cu un dublu subordonat simultan ( Și m-au văzut cuscrii cum dormeam / Au văzut-o cuscrii dormind așa lăfăită.)”. Ea are aceeași termeni regenți (Să te simți neliber, mic, să vezi marile aspirați că-s reduse la nimic). Altfel spus, propoziția dublu subordonată simultan exprimă o acțiune simultană cu acțiunea regentei, referitoare în același timp la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
studiu biblic, în alte biserici predică deși slujirea lui i-a fost limitată la conducerea lucrării muzicale din cauza problemelor de familie pe care le avea în acea perioadă. “Scandalul când a venit fratele Cornel Miculiț. Scandalul din partea diaconului Gaga Gheorghe, cuscrul fratelui Leric. Erau deja mulți membrii la biserica, iar comuniștii au dat o reglementare ca între orele 9-13 pentru întâlnirile la biserică. Erau mulți și tineri, cor și orchestră și doreau să se întâlnească și după-masa dar Gaga Gheorghe s-
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
este total, cel puțin în latura angajării artelor: cîntec, joc (dans), compuneri literare, mimică, schimburi de replici, discursuri șablonizate. Totodată, punerea în scenă este încredințată unor actori cu grade diferite de implicație și de profesionalitate. Pe de o parte: părinți (cuscri, cumetri), neamuri, prieteni, consăteni. Pe de alta: nuni, conăcari, bucătari, moașe. Spațiul scenic asigură și el condițiile spectacolului total: reprezentările au loc în „lumea văzutelor”, dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și balastru de la râu, că-i pe gratis, ca să facă drumurile care ies la șosea. Zicea că a primit de la județ bani pentru motorină și utilaje. Da' oamenii au dat din umeri: "Păi dacă nu iese cumătru Aurel, și nici cuscru Petrache, dacă nu vine nici vecinul, că are doi cai mai zdraveni ca ai mei și nici a' lui Axinte, eu de ce să ies, să mă ia de fraier?! - Am aflat și eu, Și treaba a rămas ca-n tren
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
răposatului. L-au pus pe un fel de năsălie și la rugăciunile ieromonahului, spuse românește, răspundeau monahii greci, grecește. Boierii se închinau, doar jupâneasa Stanca bocea încetișor. Doamna nu era de văzut. Unii spuneau că în spătăria mică sfătuia cu cuscrii ei din neamul Bălenilor cum să-l aducă pe beizadea Gheorghe la domnie. Au ridicat mortul pe umeri niște dorobanți și l-au dus în odaia în care în urmă cu trei zile stătuse la sfat cu mitropolitul. Theodosie era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că le făcu zugravul lui Mareș Băjescu, ăl cu zugrăveala de la mânăstirea Cornetu. La măria ta or sta mai bine și o să-ți aducă aminte de noi cei ot Brâncoveni”. Din una în alta, tușa Anca se plângea că Bălăcenii, cuscrii ei, sunt plini de grijă pentru aga Constantin, care este în drum spre împăratul nemților, fiindcă doamna Maria a trimis olăcari să-i ajungă pe drum pe aga Constantin și pe Iordache Coconul și să le poruncească să nu schimbe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ostașilor. — Asta pentru că atunci când și-a măritat fata muftiul mi-a cerut ca dar de nuntă cincizeci de pungi de aur, iar noi la început i am dat mai puțin. — Cincizeci de pungi? se miră beizadea Constantin. — Mai este și cuscrul măriei tale, marele dragoman care, spune mitropolitul, pus de capuchehaia francilor Ferriol s-a înțeles cu Duculeț, fostul nostru cumnat, să-i dea dreptate lui Feiz Ullah Efendi. Mai scrie sfinția sa că se pare că prințul Golovin, vrând să asigure
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
au stat alături, el spunea că la ctitorii, dar de fapt voia să spună că au stat alături la toate și, dacă va cădea capul domnului, vor cădea și capetele lor, al lui neica Dinu, al lui și chiar al cuscrului Diicu Rudeanu. Mihai se înfioră ca scuturat de friguri și băgă de seamă că rădvanul se oprise în fața conacului domnesc. Ajunseseră. Era 28 mai 1703, seara; plecaseră din București după liturghie în ziua de 3 mai; un drum pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]