805 matches
-
scrii orice. Dar aici, cenzura se manifestă astăzi sub forma gloanțelor, care ucid ziariști. Este cenzura așa-zișilor oameni onești, care sunt în legătură cu gangsterii. Eu nu sunt ziarist, dar am scris un poem - „Onorariu letal" - închinat jurnaliștilor uciși pentru că au cutezat să spună adevărul. Eu îi acuz pe acei poeți care afirmă că nu-i interesează politica. Asta înseamnă că nu-i interesează oamenii. Poporul este trădat, manipulat, înșelat prin politică, și asta nu-ți poate fi indiferent. Nu spun că
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
bulgări de noroi. Zi și noapte, iarnă și vară, râul acela nu avea nici o clipă de răgaz. Uneori tăietorii de lemne curajoși, precum și Danir Țiglarul cu tinerii săi prieteni se încumetau să meargă până la poalele pădurii, dar nici măcar ei nu cutezau să pătrundă în pădure singuri, ci doar câte trei sau patru, și întotdeauna la lumina zilei. Să nu care cumva, orice-ar fi, le spuneau părinții copiilor, să nu care cumva să ieșiți din casă după ce se înnoptează. Dacă un
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Trăgeam din țigară și mă întrebam cam ce s-ar putea scrie cu furnicile dacă s-ar face din ele un alfabet. Toate acestea mi se învălmășeau în minte în vreme ce lăsam în urmă casa bătrânului artilerist Avdo Babaramo, singura care cutezase să reziste la picioarele cetățuiei, și coboram pe drumul bolovănos și îngust care-și schimbase din nou traseul. Frânturi de amintiri, de fraze sau de cuvinte, ecouri ale unor întâmplări banale se întretăiau, se urmăreau, se prindeau de urechi sau
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
când l-am văzut prima oară, dar povestitorul nu îndrăznea să se apropie și să-l întrebe de unde venea, de teama mâniei reci cu care chiar el ar fi întâmpinat o astfel de interpelare. Ciudat e că nici eu nu cutezasem să mă apropii de Cortázar în seara aceea la Old Navy, și din aceeași teamă. L-am văzut scriind preț de mai bine de un ceas, fără o clipă de răgaz să stea pe gânduri, fără să bea nimic, doar
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
prin secole aprige, ducînd, cu ele, nădejdea unor pozitive eforturi de comprehensiune. Îmi place să relev, sub arcul acestui elan, rîvna lipsită de prejudecăți, înalt echitabilă, de care a fost în stare un notoriu literat italian, Pietro Citati, în pagini cutezînd să trateze despre Biblia vazuta din Islam. Aparțin unei cărți de riguroasă forță analitică, dar și de nobile perspective contemplative, - o apariție princiară în zona eseului contemporan. Citati își așază în franceză explorările sub vocabulul Lumiere de la nuit, dar zăbava
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
periculos. Când vehiculul straniu se apropiase la o distanță de două sute de stânjeni, Isac văzu că e o motoretă. Pentru prima oară în viața sa, lui Isac i se întâmpla ceva „cu adevărat straniu”. Ceea ce el vedea acum n-ar cuteza sau n-ar putea să-și imagineze altcineva, nici în cele mai îndrăznețe vise. Inițial, Isac se temu dar în cele din urmă refuză să accepte că un nou profet, un Mesia, ar cutreiera lumea în acest mod, deși creștinii
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
dintr-o doctrină într-alta, ajunge la ideea arborelui binar din Gnozele dualiste ale Occidentului. Clasificare și transmitere prin secvențe de natură binară, cam aceasta e logica lui Culianu. Mai departe de clasificare Culianu nu merge, de pildă spre a cuteza explicații de tip genetic. Pur și simplu descrie mituri și le compară, fără a avea pretenția unor soluții metafizice. E în Culianu stofa sobră a unui cercetător arătînd cumințenie metodologică: are bun-simț și o luciditate care îl împiedică să alunece
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
să fiu în preajma domniei voastre, aș putea înțelege în ce fel credeți în forța revistei, ce urmăriți prin scoaterea ei. Nu mă dumiresc însă de ce unii elevi ai domniei voastre (Piru, Marino) nu au colaborat pân[a] acum. Bineînțeles, am cutezat să vă arăt nedumerirea nu pentru a vă provoca răspuns, ci numai pentru motivul foarte simplu că abstineța 8 (dacă este) a celor de mai sus, nu mi-o pot explica. Dacă-mi permiteți să vă dau relații asupra activității
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
aur romane (solidus) emise începând sub Constantin. Metaforă de orășeni, lipsiți acum de bani, care nici măcar nu denumesc speciile de pește! Rău - reus-ul era învinuitul justiției romane ale cărei procese se întâmplau numai în orașele (și încă mari ale) imperiului; Cuteza - *cottizare era la romani venit din grecescul , „a juca zaruri” sau arșice, cu mutația semantică actuală de curajos, îndrăzneț; or, timp pentru a risca la zaruri - arșice aveau numai orășenii. Afirmăm că aceste cuvinte au rămas în limba română prin intermediul
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
era ținut în lanț și într-o împrejmuire specială spaima cartierului: uriașul Ursei, un dulău cum altul n-am mai văzut (iar acum îi înțelegeți numele, așa-i?). Stătea culcat, plictisit, cu botul pe labe. Nimeni, cu excepția stăpânei lui, nu cuteza să viziteze ditamai ursul de câine, iar când m-a văzut cred că nu și-a crezut ochilor. La început m-am speriat și eu strașnic, am socotit că dintr-o îmbucătură n-are ce-alege din mine și am
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
al PNL, Tăriceanu, tocmai declară cu mare sfătoșenie și asprime la telejurnale adresându-se dușmanilor politici, în frunte cu PSD-ul: - Cei care își fac iluzii că Alianța se va destrăma se înșeală profund... Vai de noi! Cum de am cutezat să ne îndoim luându-ne după știrile tv? - Uraaaaa!!! Strigă Haralampy între două înghițituri de pălincă. Iar domnul Boc, președintele PD, este și mai categoric la Antena 1: - Alianța este solidă, este consolidată și are capacitatea de a trece peste
"Niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetului" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11105_a_12430]
-
Intrigat, suveranul l-a chemat la sine și l-a întrebat cum s-ar putea explica insolitul său comportament. Pășesc astfel, mărite Doamne, a sunat răspunsul abilului personaj, întrucît sînt șchiop de ambele picioare... Unul dintre scriitorii români care a cutezat să nu șchioapete nici cu un picior nici cu amîndouă a fost, după știința noastră, Bujor Nedelcovici. Semnificativ e că nu e vorba de un militant "născut" ca atare, de un spirit preponderent bătăios, de un rebel incorigibil. Aspirația d-
Oponent nu numai prin cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10682_a_12007]
-
conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin Heidegger (născut 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden decedat 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Martin Heidegger, în celebra lucrare ,,Sein und
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Barierele temporale devin extrem de fragile, sentimentul de ieri dispare în proiecția unui etern, continuu, prezent. De parcă am fi prescriși a repeta, cu fantezii minime, aceiași pași, urcând aceleași și aceleași trepte spre înălțimi la care, oricât ne-am îndârji a cuteza, nu ne este dat să mai ajungem. Iată ce scria un boiernaș moldovean scăpătat, la 1867: ,Mai târziu luând seama mai de aproape i-am găsit că toți mințea. Acei ce striga mai tare și li se topea inima de
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
atunci era directorul ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui strămoșească". Jarnik a rămas foarte legat de Sibiu, pe care l-a vizitat în mai multe rânduri. Acolo îi cunoscuse printre alții, pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
vreme după apariția acestui roman, când Societatea Scriitorilor Români se pierdea în vane discuții de cafenea, Sadoveanu și-a amenințat colegii cu demisia dacă vor uita de Basarabia. Iar când, la începutul anului 1918, un vis în care nu mai cuteza să creadă, unirea Basarabiei cu România, a devenit realitate, a dat glas bucuriei sale într-un articol apărut, la 30.I.1918, în ziarul ieșean România sub titlul: 24 ianuarie la Chișinău în care a arătat: Prutul nu mai este
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
entuziasm cînd ea îi descrisese splendorile iubirii romantice? în mod clar, era îndrăgostită; foarte bine, o înțelegea, deși îl exaspera faptul că trebuia să o înțeleagă; dar avea oare de gînd să se mărite cu ăla, oricine o fi? Nu cutezase să o întrebe. Asemenea posibilitate ar fi fost insuportabilă și reacția lui la acest gînd îl întărîtase în asemenea măsură, încît după nu știu cîte pahare de Martini și nenumărate whiskiuri se simțea dureros de treaz. în ultimele cinci ore
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
cel al coborîrii ad inferos. Bolgiile pe cît de numeroase, pe atît de variate întru iscusință malefică ale acestui Infern modern ne apar profund caracteristice pentru regimul comunist, sfîșiind orice iluzie cu privire la bunele intenții, la idealul pozitiv cu care a cutezat a se orna acesta. "Lagărele, scria Soljenițîn, nu sînt numai fața ascunsă a vieții noastre postrevoluționare, anvergura lor le-a făcut să fie nu numai chipul, nu doar o latură, ci, fără îndoială, inima însăși a evenimentelor. în puține domenii
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
transmită domnului Nicholas Greene din Clifford’s Inn o scrisoare prin care Orlando își exprima admirația pentru operele acestuia (pentru că domnul Nicholas Greene era un scriitor celebru la acea vreme), precum și dorința de a-l cunoaște personal, ceea ce abia de cuteza să-i ceară; întrucât el nu avea nimic de oferit în schimb; dar dacă domnul Nicholas Greene ar fi binevoit să-i facă o vizită, o trăsură cu patru cai l-ar putea aștepta la colț cu Fetter Lane, la
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
de minte, fire și de înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L împreună cu oștile îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
rolul și rostul umanului, în acest univers egal cu nimicnicia. Cercetând, cât am putut de atent, structura și evoluția personajelor, am conchis că nu pot, în niciun chip, să le aplic o definiție pe care, cu toată smerenia mea, am cutezat a i-o da, cândva, făpturii de pământ, ha’adham: „Omul este ființa care și-a ratat șansa”. Nu pot, întrucât omul prozelor Mirelei-Ioana Borchin nu a avut și nu are nicio șansă. În afara acestei iubiri, care este, de fapt
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
face totuși opera atât de prețioasă pentru noi este curajul, ieșit din comun, al acestui spirit polemic și războinic, de a pune în discuție nu numai autoritatea Bisericii, ci și pe cea a teologiei, lucru pe care nu l-au cutezat alții decât abia cu un veac mai târziu.“ Abia întors la Veneția, se va confrunta cu o răsturnare dramatică a echilibrului social, ceea ce-l va determina în cele din urmă chiar să părăsească Italia. În 1026, el se va refugia
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
de la Serviciul Român de Informații, mărturii aparținând în trecut Securității, organul care a instrumentat potrivnic legii și drepturilor elementare ale omului, cauze privind fapte ce nu erau nici pe departe de competența sa. Ele vorbesc despre acei oameni care au cutezat să-și ridice glasul, condeiul sau gândul, împotriva celui mai opresiv regim pe care l-au îndurat românii vreodată în istoria seculară. Pe culoarele instituției au răsunat pașii înlănțuiți ai unor oameni de seamă de pe aceste meleaguri... M-am aflat
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
mai multe ori, alean pentru frământări în videoclipurile postate pe canalul său youtube. Ascultându-i vocea caldă în scurtele fragmente înregistrate, am descoperit balsam pentru inimă și suflet, cum ar spune scriitorul Petruș Andrei. Departe de mine gândul de a cuteza spre a scrie o cronică acestei cărți! Despre cele 28 de volume elaborate din 1986 pâna azi au scris personalități marcante: George Astaloș, Andrei Codrescu, Vladimir Tismăneanu, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga dar și personalități din presa americană. Eu
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
o prințesă atât de frumoasă cum ești tu, pentru a o dărui hanului și astfel ai câștiga favorurile. Ar fi o mare nenorocire să se întâmple una ca aceasta. Am auzit șoptindu-se la palat că hanul Kublai ar fi cutezat, să te ceară de la tatăl domniei tale, pentru a deveni soție a unuia din fii săi. Acestea sunt doar zvonuri, care nu pot crede, că sunt adevărate, dar mai bine să fim cu luare aminte. Regele David părintele tău ar
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]