261 matches
-
ca să se întărească. În acest moment, când cuticula încă nu s-a întărit, are loc creșterea în dimensiuni a corpului. Unele artropode pompează apă sau aer, pentru ca la întărire cuticula să capete un aspect mai voluminos. Multe artropode consum vechea cuticulă pentru a readuce în organism substanțele necesare. Deoarece în timpul năpârlirii cuticula nouă este moale, artropodele sunt practic neprotejate și aproape imobilizate până la întărirea ei. Din numărul total de omoruri a artropodelor de către alți prădători, perioadei de năpârlire îi revine 80-90
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
a întărit, are loc creșterea în dimensiuni a corpului. Unele artropode pompează apă sau aer, pentru ca la întărire cuticula să capete un aspect mai voluminos. Multe artropode consum vechea cuticulă pentru a readuce în organism substanțele necesare. Deoarece în timpul năpârlirii cuticula nouă este moale, artropodele sunt practic neprotejate și aproape imobilizate până la întărirea ei. Din numărul total de omoruri a artropodelor de către alți prădători, perioadei de năpârlire îi revine 80-90%. Organele interne ale artropodelor, la fel, prezintă o anumită metamerie (dispunere
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
la diverse artropode este diferit. Aparatul circulator al artropodelor este de tip deschis. Inima tubulară este situată în partea dorsală a abdomenului și opistosomei. Contracția inimii se realizează din posterior spre anterior, împingând hemolimfa spre cap. Inima se sprijină pe cuticulă cu ajutorul unor mușchi mici. De la inimă pleacă una sau două ?aorte? ce se ramifică spre toate organele și țesuturile. Lichidul intern care circulă prin vase se numește hemolimfă. La chelicerate și unele crustacee oxigenul e transportat prin pigmenți, iar la
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
și se deschid la granița dintre intestinul mediu și posterior. Majoritatea artropodelor terestre și marine au glande coxale, de asemenea niște tuburi. Pe lângă acestea, mai sunt și nefrocite, celule specializate în colectarea produselor excretoare. La unele, metaboliții se acumulează în cuticulă și sunt eliminați la năpârlire, împreună cu cuticula veche. Artropodele se clasifică în: Artropode cu chelicere Reprezentanți: paianjeni; scorpioni; căpușe; Artropode cu antene Reprezentanți: crustacee; miriapode; insecte;
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
mediu și posterior. Majoritatea artropodelor terestre și marine au glande coxale, de asemenea niște tuburi. Pe lângă acestea, mai sunt și nefrocite, celule specializate în colectarea produselor excretoare. La unele, metaboliții se acumulează în cuticulă și sunt eliminați la năpârlire, împreună cu cuticula veche. Artropodele se clasifică în: Artropode cu chelicere Reprezentanți: paianjeni; scorpioni; căpușe; Artropode cu antene Reprezentanți: crustacee; miriapode; insecte;
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
poate fi continuat și după explozie iar victoria poate fi obținută prin pinfall spectrul politic este asemănător unei axe imaginare care se extinde la stânga și la dreapta unui centru politic unele dintre aceste substanțe au proprietăți caustice și poate dozolva cuticula furnicilor prădători și a altor insecte reprezintă unu din locurile cele mai frecventate de turiști recoltarea spicelor de orz se face când acestea ajung să se coloreze în galben intens la final în loc de aplauze filmul a primit doar fluierături confirmarea-
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
preabdomen) și metasomă (postabdomen). Metasoma, numită uneori și coadă, este îngustată și se termină cu un telson. Prosoma poartă 6 perechi de apendice (membre), pe când la opistosomă pot fi menționați doar pieptenii. Segmentele corpului sunt acoperite cu sclerite - plăci ale cuticulei. Plăcile dorsale a corpului se numesc tergite, cele ventrale sternite. Tergitele se acordă cu sternite prin pleurite membranoase laterale. Ele sunt moi în comparație cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind impregnată cu fier și zinc. Această oferă o protecție împotriva
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
opistosomă pot fi menționați doar pieptenii. Segmentele corpului sunt acoperite cu sclerite - plăci ale cuticulei. Plăcile dorsale a corpului se numesc tergite, cele ventrale sternite. Tergitele se acordă cu sternite prin pleurite membranoase laterale. Ele sunt moi în comparație cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind impregnată cu fier și zinc. Această oferă o protecție împotriva dușmanilor și costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice și periodic scorpionul năpârlește. Prosoma reprezintă 6 segmente dorsale
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
se acordă cu sternite prin pleurite membranoase laterale. Ele sunt moi în comparație cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind impregnată cu fier și zinc. Această oferă o protecție împotriva dușmanilor și costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice și periodic scorpionul năpârlește. Prosoma reprezintă 6 segmente dorsale contopite formând carapacea nesegmentată și puternic scleritizată. Ea poartă 2 ochi mediani și 5 laterali, câte o pereche de pedipalpi și chelicere, și 4 membre locomotoare
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
pe deplin cunoscută. Cel mai probabil, ei sunt receptori tactili sau olfactivi, iar datorită poziției lor alături de orificiile genitale se presupune că ar putea juca un rol excitant în timpul copulării. Receptorii olfative sunt reprezentați de organele lirifome, invaginări înguste în cuticulă la capătul cărora se află celule senzitive. Aparatul circulator este de tip deschis. Inima de fomă tubulară se află în partea dorsală a mezosomei între lobii hepatopancreasului. Ea este împărțită în 8 camere. Fiecare cameră este înzestrată cu câte o
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Pandinus"), juvenilii rămânând cu mama lor pentru o perioadă mai lungă. Numărul de nou-născuți este în jur de 25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
25 - 35 de pui. Tinerii se aseamănă foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de 35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență. Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4-25 ani. Cel mai longeviv scorpion înnregistrat este "Hadrurus arizonensis" care a atins vârsta de 35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră că speciile "Hadrurus" ajung
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
35 ani. Iar, în sălbăticie se consideră că speciile "Hadrurus" ajung chiar și până la 25 - 30 de ani Scorpionii sunt de asemenea cunoscuți pentru fluorescență cand sunt expuși luminii ultraviolete. Fluorescența este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
fluorescență cand sunt expuși luminii ultraviolete. Fluorescența este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, ca beta-carbolin. Lumina UV a fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Scorpionii sunt animale nocturne și săpătoare. În timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau făcute de dânșii: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
stil unic de utilizare a chelicerelor în timpul hrănirii, neîntâlnit la alte artropode chelicerate. Chelicerele, care sunt foarte ascuțite, sunt folosite pentru a fărâmița și a aduce particule de hrană în cavitatea preorală unde are loc lichifierea hranei. Părțile neconsumabile, părul, cuticula, sunt extrase. Scorpionii pot consuma cantități uriașe de alimente la o singură dată. Datorită deverticulelor foarte ramificați, cât și modul pasiv de viață, permit scorpionilor să supraviețuiască mult timp fără hrană. Unii sunt capabil să trăiască timp de 6 - 12
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
din două părți: un scut dorsal (carapacea) și două plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
plăci sternale ventrale. Ea are forma aproximativ ovală, purtând anterior mai multe perechi de oceli (ochi simpli), orificiul bucal, chelicere, pedipalpi și lateral 4 perechi de membre locomotoare. Scutul dorsal reprezintă cuticula puternic chitinizată de aceea în timpul dezvoltării păianjenii năpârlesc. Cuticula îndeplinește rolul de exoschelet și protejează păianjenul de deshidratare. Ventral, placa sternală mică are rol de buză inferioară, iar placa sternală mare este înconjurată de coxele membrelor locomotoare. Ei nu au maxilare, de aceea articolele bazale ale chelicerelor, pedipalpilor și
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
suprafețe vertical și plane, sau chiar pe plafon. Se pare că aderența scopulae provine de la contactul lor cu straturi extrem de subțire de apă de pe suprafețele obiectelor. Păianjenii au numai trei tipuri de pigmenți: ommochrom, bilină și guanină. La unele specii cuticula se formează prin compresare. În rezultat cuticula devine maro, brună sau cafenie. Bilinile dau o nuanță verde ("Micrommata virescens"). Guanina este responsabilă de culoarea albă, ("Păianjenul cu cruce"). Deși este un metabolit (produs al excreției), multe specii au celule specializate
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
plafon. Se pare că aderența scopulae provine de la contactul lor cu straturi extrem de subțire de apă de pe suprafețele obiectelor. Păianjenii au numai trei tipuri de pigmenți: ommochrom, bilină și guanină. La unele specii cuticula se formează prin compresare. În rezultat cuticula devine maro, brună sau cafenie. Bilinile dau o nuanță verde ("Micrommata virescens"). Guanina este responsabilă de culoarea albă, ("Păianjenul cu cruce"). Deși este un metabolit (produs al excreției), multe specii au celule specializate - guanocite - în care se depozitează guanina. Culoarea
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
mai mare pe pedipalpi. Trihobotriile au rolul de organe tactile, recepționând orice vibrație a pânzei, solului sau curenții de aer. De asemenea, păianjenii pot percepe și oscilațiile temperaturii și presiunii aerului. Funcția olfactivă (chemorecepția) îndeplinesc organele liriforme (orificii microscopice în cuticulă), dispuse pe toată suprafața corpului. Pentru a asigura creierul cu informații din exterior, suprafața internă a cuticulei este împânzită de celule senzitive. De aceste rețele nervoase sunt conectați toți receptorii: tactili, olfactivi. Pentru păianjenii ce-și contruiesc plase contează cel
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]