256 matches
-
telson. Segmentele opistosomei acarienilor sunt contopite. Corpul arahnidelor este acoperit cu o cuticulă chitinoasă. Cuticula apără animalul de dușmani și previne deshidratarea, de aceea arahnidele pot supraviețui în zonele aride. Duritatea cuticulei este oferită de proteinele incrustate cu chitină. De cuticulă sunt atașați mușchii. Sistemul nervos este constituit din creier, masă ganglionară și lanțul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inervează ochii și tritocerebron - situat posterior - care inervează chelicerele. În prosoma arahnidelor este prezentă și
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
mai dezvoltat și important simț al arahnidelor este cel tactil. Corpul lor - mai ales pedipalpii și picioarele - este acoperit cu perișori senzitivi numiți trihobotrii, ei recepționează temperatura aerului, vibrațiile, presiunea aerului. Organele oflactive sunt reprezentate de organele filiforme - orificii în cuticulă de 50 - 160 mcm, la capătul cărora se află celule senzitive. Organele liriforme sunt răspândite pe toată suprafața corpului. Vederea este asigurată de ochi simpli (oceli), în număr de 2 - 12, situați dorsal pe prosomă. Păianjenii au ochii dispuși în
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
și vasele laterale, care se ramifică în arterii. La păianjenii aorta posterioară lipsește. Hemolimfa (sângele) ca pigment respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru. Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
sunt artropode terestre, populând diverse habitate terestre - deșerturi, păduri, tundră, pajiști, munți, solul, peșteri etc. Însă se întâlnesc specii de păianjeni care trăiesc în apele dulcicole ("Argyroneta aquatica"), unii acarieni au un mod de viață acvatic dulcicol sau marin. Datorită cuticulei impermiabile ele pot să trăiască chiar și în deșerturile aride. Majoritatea arahnidelor sunt animale solitare, se întâlnesc în perioada de împerechere. Dar sunt și forme sociale, păianjeni care țes pânze comune, unii amblipigi, scorpioni. Toate ordinele de arahnide sunt carnivore
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
impresia că fiecare segment are un număr dublu de membre. Membrele pirmului segment este foarte scurt, la chilopode numindu-se maxilipede (folosite la prinderea și omorârea prăzii). Celelalte membrele sunt implicate în locomoție, copulare. Corpul miriapodelor este acoperit cu o cuticulă chitinizată, uneori încrustată cu săruri de calciu. Cavitatea internă a corpului miriapodelor se numește mixocel. Sitemul nervos este alcătuit din creier slab dezvoltat, conective perifaringiene și lanțul nervos ventral. Lanțul este compus din câte unul sau doi ganglioni în fiecare
Myriapoda () [Corola-website/Science/319634_a_320963]
-
Asia — „păianjen-mâncător-de-păsări”, iar în Australia — „păianjeni-șuierător”. Numele tarantula este aplicat din greșeală și altor păianjeni din familiile Atypidae, Dipluridae, Hexathelidae și Sparassidae. Cu toate acestea nicio familie menționată nu are nicio legătură cu Lycosidae. Tarantulele au corpul acoperit cu o cuticulă chitinoasă, cu rol protector. Corpul este format din prosomă (cefalotorace) și opstosomă (abdomen). Ele sunt unite printr-un pedicel și permite opistosomei să îndeplinească unele mișcări. De prosomă sunt atașate 4 perechi de picioare, una de chelicer și una de
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
pot produce de mătase, cele își construiesc corturi în formă de tub, iar cele terestre acoperi pereții vizuinii. De obicei, tarantulele sunt animale pasive. Manifestă activism doar când sunt înfometați sau în perioada împerecherii. Corpul păianjenului este acoperit cu o cuticulă dură care nu-i permite să crescă. De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche și să o înlocuiască cu una nouă mai spațioasă, proces numit năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
pereții vizuinii. De obicei, tarantulele sunt animale pasive. Manifestă activism doar când sunt înfometați sau în perioada împerecherii. Corpul păianjenului este acoperit cu o cuticulă dură care nu-i permite să crescă. De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche și să o înlocuiască cu una nouă mai spațioasă, proces numit năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
De aceea, este nevoie ca el să desprindă cuticulă veche și să o înlocuiască cu una nouă mai spațioasă, proces numit năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula opistosomei este slab chitinizată). Tarantulele tinere năpârlesc mai des, pe când la adulți peroada dintr enăpârliri este mai mare. Femelele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
năpârlire (caracteristic pentru toate artropodele). În timpul năpârlirii, tarantula se așază pe spate și extrag, în primul rând membrele din cuticula veche, apoi și restul corpului. După năpârlire, dimensiunele păianjenului se măresc de 1,5 ori, cu excepția opistosomei, care după năpârlire (cuticula opistosomei este slab chitinizată). Tarantulele tinere năpârlesc mai des, pe când la adulți peroada dintr enăpârliri este mai mare. Femelele adulte năpârlesc aproximativ odată pe an. Semnele apropierii năpârlirii sunt: culoarea păianjenul devine mai închisă, abținerea de la hrană. Datorită năpârlirii, păianjenii
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
și o aduce în centrul pânzei. Consum diferite insecte zburătoare: albine, fluturi, molii, lăcuste, viespe. Regiunile tropicale și subtropicale în care habitează acestă specie sunt caracterizate de temperaturi înalte. De acea Nephila clavipes posedă unele adoptări pentru a evita supraîncălzirea. Cuticula de culori deschise, galbe și alb, reflectă lumina soarelui, iar forma cilindrică și lungimea reduce suprafața corpului expusă la soare. Când temperatura atinge 35 °C chelicerele sunt capabile să elimine o substanță cu efect răcirător. <br> În general, cei mai mulți indivizi
Nephila clavipes () [Corola-website/Science/319317_a_320646]
-
acestea este modelată unghia tehnică din gel sau acryl. Forma este mai apoi eliminată și în mod corespunzător unghia artificială se pilește și i se dă strălucire. Foarte important, în procesul de realizare a unghiilor tehnice, este pregătirea unghiei naturale. Cuticula trebuie dezlipită de pe unghie, împinsă cu grijă spre rădăcină și în cazul în care este trea mare se poate tăia. Luciul unghiei trebuie pilit cu o pilă mai fină. După ce praful este îndepărtat, unghia trebuie tratată cu cele trei soluții
Unghii tehnice () [Corola-website/Science/325039_a_326368]
-
cele ascuțite la vârf) au apărut prima dată în Ucraina unde și astăzi sunt foarte populare. Unghiile artificiale pot ascunde ușor anumite defecte și imperfecțiuni ale unghiilor naturale ajutând la repararea unghiilor rupte, deteriorate sau scurte. Ajută la prevenirea roaderii cuticulelor, a unghiilor naturale sau chiar pot ajuta purtătoarea să renunțe la acest tic. Sunt folosite adesea de către persoanele care nu sunt capabile să își crească propriile unghii așa cum își doresc din diferite motive. În cazul în care o persoană este
Unghii tehnice () [Corola-website/Science/325039_a_326368]
-
("Fasciola hepatică") este un vierme parazit. Are 2 gazde: melcul de apă (limnea) și rumegătoarele, în special oaia, în ficatul cărora crește. Este bine adaptat condițiilor de viață; este acoperit cu un tegument care formează o cuticula cu rol de apărare împotriva sucurilor digestive(chitina). Tegumentul și pătură musculară de sub el formează împreună "teaca musculo-cutanee". După formă corpului el se clasifică în grupă "platelminți" (viermi cu corpul plat). face parte din clasa viermii. Boală parazitara a ficatului
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
matrice (rădăcina unghiei), din locul din care încep să crească.După, se arată semiluna (lunula) unghiei, baza ei cea tare.Treptat se face și lama cornoasă, sau patul unghiei, pe care va veni un înveliș subțire și puțin aspru numit cuticulă.După ce degetul este acoperit, margina exterioară a unghiei este moartă, fiind albă. Rosul unghiilor este o activitate prin care, unii oameni, își mănâncă unghia. Acest fapt este negativ, putând duce la infecții serioase sau umflături urâte. Unghiile oamenilor s-au
Unghie () [Corola-website/Science/316890_a_318219]
-
în formă de panglică, excepție făcând Eucestodele la care este împărțit în proglote, în care se repetă aparatul genital, care asigură hiperfecunditatea (legată de viață parazitară). La formele libere tegumentul este ciliat. La cele mai multe specii tegumentul este acoperit cu o cuticulă, care împreună cu musculatura formează teaca musculo-cutanată. Speciile parazite au formațiuni cuticulare pentru fixare, constând în cârlige, spini, țepi. La formele libere spinii, țepii, dinții reprezintă armături cuticulare ale aparatului copulator. În general sunt hermafrodiți și paraziți (ex. gălbeaza, teniile), dar
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
limfei. Corpul poate fi unitar sau împărțit în proglote (clasa Eucestoda). În fiecare dintre acestea aparatul genital se repetă, asigurând hiperfecunditatea. Tegumentul poate fi infranucleat, sincițial sau celular, fiind prevăzut cu cili la formele libere (Clasa Turbellaria) sau cu o cuticulă (la formele parazite din celelalte clase)și care împreună cu musculatura derivată din mezoderm formează ""teaca" musculo-cutană" În general, la formele libere, tegumentul prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
din celelalte clase)și care împreună cu musculatura derivată din mezoderm formează ""teaca" musculo-cutană" În general, la formele libere, tegumentul prezintă o rețea bogată de glande și care apar pe tot corpul acestora.La formele parazite există diverse formațiuni derivate din cuticulă și care servesc pentru fixarea parazitului de gazda sa (spini, cârlige, solzi etc.). În cazul formelor libere formațiunile cuticulare reprezintă armături ale aparatului copulator. Sistemul nervos-este prezent sub teaca musculo-cutană. Formele de tip primitiv (Acoela)prezintă un sistem nervos alcătuit
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
schimb de gazde). Clasa Turbellaria (cu foarte puține excepții)prezintă forme adaptate la viața liberă.Celelalte clase cuprind în exclusivitate forme parazite. De obicei, gazda definitivă este un vertebrat, gazda intermediară poate fi atât un nevertebrat cât și un vertebrat. Cuticula formelor parazite prezintă o rezistență crescută la enzimele digestive ale gazdei dar dacă în ea apar fisuri, parazitul nu se mai poate apăra împotriva atacului enzimatic al gazdei. Încrengătura Platelminte cuprinde peste 20 000 de specii de viermi, dintre care
Platelminți () [Corola-website/Science/300023_a_301352]
-
ci, de asemenea, cu mai multe alte specii din familia "Boletaceae", cum ar fi: "(Rubro)boletus dupainii" (suspect, pori roșii), "Boletus erythropus" sin. "Boletus luridiformis" (foarte gustos, pori roșiori), "Boletus junquilleus" (gustos, mai deschis gălbui, spori roșii-gălbui), "Boletus legaliae" (suspect, cuticulă roză, miros de cicoare), "rubro(boletus) lupinus" sin. "Boletus splendidus" (suspect, pori roșii), "Boletus luridus" (crud neprielnic, preparat foarte gustos, pori roșiatici), "Boletus pulverulentus" (de calitate mediocră, porii tind spre roșu), "Boletus purpureus" (necomestibil, pori roșii, gust tare neplăcut). "Boletus
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
șisturile de la Burgess, paleontologul Simon Conway Morris a plasat "Pikaia gracilens" în încrengătura Chordata, deoarece părea să aibă un notocord foarte primitiv; totuși, nu toți savanții sunt de-acord cu poziția "Pikaiei" în Chordata, deoarece pare să fi avut o cuticulă, însușire necaracteristică vertebratelor (dar comună cefalocordatelor). De asemenea, tentaculele sale nu sunt întâlnite la alte vertebrate. Dar prezența unor cordate mai vechi printre fosilele de la Chengijang, cum sunt "Haikouichthys" sau "Myllokunmingia", arată că nu este neapărat necesară cuticula pentru conservare
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
avut o cuticulă, însușire necaracteristică vertebratelor (dar comună cefalocordatelor). De asemenea, tentaculele sale nu sunt întâlnite la alte vertebrate. Dar prezența unor cordate mai vechi printre fosilele de la Chengijang, cum sunt "Haikouichthys" sau "Myllokunmingia", arată că nu este neapărat necesară cuticula pentru conservare, întrecând acest argument. Dar prezența tentaculelor rămâne intrigantă, iar animalul nu poate fi plasat altundeva decât în Cephalocordata. Anatomia se aseamănă strâns cu cea a genului modern "Branchiostoma". "Pikaia gracilens" avea aproximativ 3,8 cm în lungime. Înota
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
formă de pară, acoperit de solzi mărunți și ascuțiți, picior rudimentar, moale), "Lycoperdon pyriforme" (tânăr comestibil, mai deschis, în formă de pară, crește în grupuri cu multe exemplare, solzi mai mici, gleba rămâne lung timp albă, picioruș), "Scleroderma areolatum" (otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici, galben-maronie la roșu-brună, glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut), "Scleroderma bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș), "Scleroderma cepa" (tânăr comestibil, cuticulă mai
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
cu multe exemplare, solzi mai mici, gleba rămâne lung timp albă, picioruș), "Scleroderma areolatum" (otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici, galben-maronie la roșu-brună, glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut), "Scleroderma bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș), "Scleroderma cepa" (tânăr comestibil, cuticulă mai netedă, are picior deseori acoperit de frunziș), "Scleroderma citrinum" (otrăvitore, mai deschisă, mai deschis, nu are picior, miros de usturoi), "Scleroderma meridionale" (tânăr comestibil, mai
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
otrăvitor, cuticula rupe repede în câmpuri mici, galben-maronie la roșu-brună, glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut), "Scleroderma bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș), "Scleroderma cepa" (tânăr comestibil, cuticulă mai netedă, are picior deseori acoperit de frunziș), "Scleroderma citrinum" (otrăvitore, mai deschisă, mai deschis, nu are picior, miros de usturoi), "Scleroderma meridionale" (tânăr comestibil, mai deschis, are picior deseori acoperit de frunziș), sau "Tuber aestivum", (foarte gustos, cuticulă negricioasă
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]