191 matches
-
copac care căzuse pe jumătate în apă. La numai câțiva metri de el, râul se prăbușea în cazanul în fierbere al barajului. Zeul părinților intervenise în favoarea lui. Sau poate fusese zeul ursuleților. Pentru că acum, în timp ce-și trăgea sufletul cutremurat și cu ochii plini de lacrimi, Hugo a văzut că arborele nu-i salvase viața numai lui. Chiar și așa, cu vederea compromisă, Hugo a întrezărit, prinsă între niște crengi din apropiere, o formă fleșcăită, care aducea cu un urs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
între cer și pământ. Doar, la câte o inmormântare oamenii își aduc aminte de cimitir. Unii uită, mulți uită că el este acolo, gata...și, îi așteaptă pe fiecare. Doar, când trec prin apropriere, atunci își amintesc de el, și, cutremurați fac semnul crucii. Uitarea...uitarea este un miracol; cu această teribilă putere de a uita, omul își trăiește viața. În genunchi lângă mormânt, Iorgu...cât de mult ar fi vrut să-și spuie niște dorințe niciodată spuse...gânduri de spovedire
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
așteptările ei, eu mă dovedisem un om de neincredere. Eu m-am simțit înșelat în așteptările mele, în speranțele de a avea un copil. Împlinisem 35 de ani, era timpul să am unul... Nu a fost să fie. Dar strigatul cutremurat al unei femei necunoscute, care iubea copilul nenăscut mai mult decat îl iubeau părinții lui, îmi răsună și acum în urechi. Să fi fost blestemul copilului? Să fi fost pedeapsă lui Dumnezeu? O întreb: - Te-ai uitat pe mirc? - O
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
cineva trebuie să plătească pentru această enormă aberație și strivitoare nedreptate sub semnul cărora se derulează toate poveștile de dragoste. Și cine va trebui să plătească ? eu. — Domnișoară ri, vă jur că îmi pasă foarte mult și sunt și eu cutremurat, deși fac eforturi să nu arăt, din cauza acestei catastrofe metafizice. sunt efectiv înmărmurit și nu știu ce să fac. — sunteți cu adevărat înmărmurit ? — Da, sunt înmărmurit. Cînd aude că sunt înmărmurit, Domnișoara ri nu se poate abține și mă răsplătește cu un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ale turnului ajungea acum vuietul valurilor tot mai mari la picioarele falezei, iar pictorul de război privea vulcanul de pe perete. Alcoolul băut, penumbra ori un efect al luminii răspândite de felinarul cu gaz i-a trecut o umbră prin fața ochilor. Cutremurat, a căutat locul de pe vasta frescă murală unde se ascunsese umbra. După altă clipă, a dat din cap. „E beznă, a murmurat amintindu-și, În casa unde viețuiești acum.” 6. De dimineață, l-a deșteptat apa rece din golful mic
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
din ciment cenușiu, atât de sumbră și pustie, că nici păsările nu zburau pe deasupra ei. Și, când trecuseră pe sub arcada de la intrare și ajunseseră pe terenul de fotbal fără gazon, cu pământul răscolit și mirosul acela ciudat, Olvido se oprise, cutremurată. Sunt aici, spusese În șoaptă. Toți. Atunci li se alăturase copilul. Mersese În urma lor, apoi se așezase pe-aproape, pe o gradenă a stadionului. Să fi tot avut vreo opt, zece ani, era slab, blond, cu ochi foarte deschiși la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ureche (2); zgomot (2); -; absurd; aer; aglomerație; aiureli; ajutor; alb; anunță; apăsător; atenție; aude; auzire; auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp,/ fă-ți din ele inel, prinde-l de gol,/ fă-ți din ele frânghie/ încleștează-te strâns..." Retrăiește cu aceeași pasiune de-odinioară identitatea cu natura: "am pierdut lungimea de undă a pădurii/ întâia, frageda identitate, când erau frunze cutremurate/ și țipam cu țipătul rupt al nervurii... În elemente și cântec, li-s aproape,/ și totuși străină și surdă chemării". Volumul " Oricine și ceva" încearcă, la nivelul sugestiei, să creeze sau să ascundă probleme: Am văzut împreună ceva/ Smuls anotimpului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și anii/ Țipând pe sus/ Ca triunghiul cocoarelor toamna/ În luptă cu vântul/ Cum ați putea uita,/ Bătrânii mei țărani/ C-a fost roșu pământul." Ion Brad îl invocă pe Iancu, al cărui cântec este aprins ca o dacică vatră", cutremurată/ "Nemuritoare": "Măria-ta, Iancule, tată,/ Cântec, tragic, visare,/ Ziua de ieri mi-e-nfășurată/ viță de vie fremătătoare." Alături de Iancu apare Horia, în "Gorunul lui Horia", poem mai puțin realizat. Poetul este descriptiv, nu emoționează, evocarea rămâne exterioară: "Să spui durerea veacurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un drum cu pete de lumină și întuneric, cu sublim și suferință: "Pustia, ah, Pustia mormântul meu curat/ Sărutul de pe urmă în care-am înghețat." Poetul se definește ca un căutător, el face parte dintre cei aleși: Cine sunteți voi cutremurați/ Pe vârfurile limită sub corturile-nchipuite/ Iubitorul tunetului și adormitul/ Și fratele deosebit de față/ la dezvelirea necuprinsului". Străbătând nămolul Pustiei, trebuie să știi să prețuiești răbdarea și dorul, prietenia și mai ales cu ceea ce rămâi, după ce uiți. În câteva poeme
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lume de portrete și descrieri dimensionate cosmic, cu un anumit echilibru și măsură: toate proporțiile date de dinainte. Poetul atinge arta, nu fără a beneficia de experiența artistică a lui Tudor Arghezi: Pe când ceapa încordată ca un bolovan de minereu/ cutremurată se cuprinde de veghe/ cracii cărnoși ai rădăcinilor ei de animal marin/ umblă prin pământ, înoată și sapă/ Câtă vreme carnea albă ca floarea de crin/ se îndestulează lacom de apă." Sub semnul zodiacului "Cavalerul Trac", apărut în anul 1969
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
feței nevăzute a lunii. Montând la Cluj povestea unei Păsări dintr-o altă zi, s-a putut convinge, prin numeroasele vizionări ale piesei, de realitatea dintr-o altă zi a păsării de pe fața nevăzută a lunii. Spre finalul reprezentației, actorii, cutremurați și angoasați de aerul pe care-l respirau pe scenă, au ieșit au descins, au năvălit! printre spectatori, indignați, cântând, chemându-se la o luptă neîntârziată pentru aducerea în lumina concretă a reflectoarelor a părții invizibile din lună! Dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
departe în întreg organismul social. Vidul sufletesc al unor mamei în activitatea mea de duhovnic am mărturisit multe femei care aveau un avort sau mai multe. Le-am întrebat dacă au făcut bine ce au făcut. Toate mi-au răspuns, cutremurate, că au făcut rău, căci avortul ce este? Ucidere! Nu omul este stăpân al vieții, ci Dumnezeu, fiindcă El este Creatorul omului, deci omul nu are dreptul să dispună de viața sa sau a aproapelui. Trebuie să știm cu toții că
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași duioasă scenă în care fiul își mângâie mama aflată pe o dună de nisip mișFător, nependulând întrun ritm liniștitor, un suflet răvășit, „cutremurat” de inevitabila dezvăluire (pe care și-ar fi dorit-o unica ei mare taină). O particularitate a acestui roman o reprezintă infiltrarea în contextual, ca o explicitare a stărilor psihologice ale eroinei, a paginilor ei de jurnal, de un farmec
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
că avea toate astea ascunse de decenii, spuse Elstan consternat ― Așteaptă! replică Marin lugubru. Nu e decât începutul. Se anunța a treia fază a atacului Începu să plouă. O ploaie colorată: roz, albastră, galbenă, verde, pe care Marin, palid și cutremurat, o urmărea pe ecranul TV. O asemenea ploaie nu mai căzuse pe un oraș al Terrei de șaptezeci și cinci de ani, de la al doilea război atomic. În timpul celui de-al treilea război atomic, oricât de oribil ar fi fost, beligeranții fură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, și asta etern, fără milă, fără speranță, fără sfârșit. Acolo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea bestială, colcăitoare. Și deodată, fără tranziție, cutremurat încă de vis, incapabil să-mi dau seama dacă m-am trezit sau am pătruns 111 în altă încăpere a minții mele, am simțit căldura și moliciunea aștenuturilor și am perceput ceea ce, la început, am luat drept țipetele sfâșietoare ale
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
narațiile lui Unamuno, romane, rimane sau nuvele, fac parte din necuprinsa oglindă nemișcată în ubicvitatea ei, oglindă multiformă, regăsibilă în ochii semenului, în ochii devotați ai lui Rosario sau în cei perfizi ai lui Mauricio în care Augusto se vede cutremurat și deznădăjduit. Imaginea oglinzii îl obsedează pe Unamuno, și ea își găsește cea de pe urmă și cea mai pură întrupare în reflexele adânci și înalte ale lacului de munte din vecinătatea satului Sfântului Miguel, Valverde de Lucerna. În ultimul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ieșim din sânul sfâșiat al maicii noastre, fără conștiință, ca să vedem lumina soarelui, cerul și pământul, azurul și verdele, și ce mângâiere mai mare decât aceea de a putea, în clipa noastră de pe urmă, să ne plecăm capul în poala cutremurată a unei fiice și să murim, cu ochii deschiși, sorbind cu ei, ca viatic, verdele etern al patriei! Cassou spune că opera mea nu pălește. Mulțumesc. Și asta pentru că e totdeauna aceeași. Și pentru că o fac în așa fel, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
duc banii la biserică pentru acatist. Spunea că lasă pantalonii în cameră ca să le dau de pomană unui om nevoiaș, împreună cu cele câteva albituri. În dimineața aceea clopotul sună mai des ca de obicei, și de fiecare dată, nenea Mihalache, cutremurat, își făcea câte o cruce lungă și largă. Paznicul alerga prin coridorul pardosit cu cărămizi, frângându-și mâinile, deznădăjduit. Se făcuse bine ziua, când clopotul se auzi pentru a nu știu câta oară. De astă dată se desprinse din direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rabd, Corola de iubire în patul meu de ASTRE și genuni E o taină arsă-n zile de un APUS prea cald. Când voi muri, nu știu, se pare că mi-e trist, Că am rămas o ploaie de voci cutremurate Și când un vers m alintă e poate un Ochi de CRIST, Ce azi mi se așterne-n suflet de umbre sfâșiate. De ce doresc POETUL, ca un răsărit de soare, Să vină n casa mea de AER și MISTER Să-aprindă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
timpuri Arzând la demoni, lacrimi pe obraz. Ei m-au iubit și m-au urât Și au vrut să fiu pe o altă lume Însângerând doar veacul mohorât, Îngenunchiat pe-o zare de furtună. II Amărăciunea zace peste-un vânt, Cutremurată-i viața în poeme. Văd cerul cum se pleacă într-un gând Cu sufletele albe ucise-ntre blesteme. Am mai lăsat în cimitirul deziluziei un ZEU Să ardă trupurile celor de păcate, Căci veacul nemuriri și-a lui Dumnezeu, E
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
să fie să privesc la televizor la Top of the Pops, iar la vederea cântărețului să zic „Ăsta e băiat sau fată?“. Sau „De ce nu se mai compun cântece melodioase? Ăsta nu e cântec, ăsta nu e decât zgomot “. Destul de cutremurată, am ajuns la raionul cu dulciuri. Cât fusesem însărcinată, mâncasem fursecuri cu ciocolată până mi se făcea rău. Ceea ce-l scotea din sărite pe James. Așa că m-am gândit să-mi cumpăr o cutie de dragul vremurilor de altădată. Dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cei care au murit pe vasul Sheffield. — Erau toți de pe aici, nu? Nu, nicidecum. Dar cadeții de marină locali erau repartizați pe navă și echipajul venea întotdeauna să viziteze centrele de copii și altele de acest gen. Am fost toți cutremurați când s-a scufundat. Oamenii îi spuneau „Strălucitorul Sheff“. La comemorare a fost mare înghesuială, au oprit sute de oameni la ușă. Coada se întindea până în York Street. — Probabil că lumea e furioasă din cauza războiului. — Nu e toată lumea furioasă, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
făcu să tresară și să-și acopere ochii. Și atunci fetele văzură, desigur, cît de murdare și tăiate erau, cît de oribil arăta tatăl lor, cu sînge și bandaje pe față. Începură să plîngă. — Nu-i nimic, le zise mama cutremurată. Încă tremura. Nu-i nimic. Noi sîntem bine, nu-i așa? Phyllis, Întoarce cheia În ușă. Adu ceaiul, Eileen. Și acoperă cutia aia cu carne conservată! Să fie protejată... O, Doamne! Ajunsese la ușa bucătăriei și văzuse haosul de dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se ducea pe apa neagră ca Moartea și noi cu nimic nu mai puteam să-i sărim în ajutor Dus a fost pentru vecie, Dumnezeu să-i ierte păcatele! am mai putut zice în gând fiecare, însă așa eram de cutremurați, de surparea năprasnică, a colegului nostru, în nenorocire și în Moarte, că nu mai reușeam să dăm drumul din gură, nici măcar la un singur cuvânt Fiecare în cugetul său, am înțeles că Viața cu Moartea una sunt, cum îngemănate sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]