619 matches
-
care îmbină Aduceri aminte cu dor de părinți. Limba română,crîmpei Renăscut de sub ziduri de piatră, Carpații,care,spre ceruri arată Loc de ședere n-au cei mișei. Lupte,victorii,morminte ades Brăzdează cuprinsul,speranța neânfrîntă, Altarele sfinte-n biserici cuvântă Lumina din suflet străluce intens. Limba română dintru vechi răstigniri Își cere obolul din cronici de taină, -Popor de jertfă,prindeți la haina Iarăși mîndria cu imne-n simțiri. Radu Botiș Referință Bibliografică: Limba română dintru vechi răstigniri / Radu Botiș : Confluențe
LIMBA ROMÂNĂ DINTRU VECHI RĂSTIGNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1441004049.html [Corola-blog/BlogPost/379818_a_381147]
-
-mi tristă frământă, Pădurea de azi e doar umbra pădurii trecute, Nimic nu mai e cum a fost...și toate-s pierdute... Strâng macii din vale și-i pun lângă inima-mi frântă, Cu sufletul meu, ei, roșii ca focul, cuvântă, De dor și de jale ei plâng pe pământ mari petale, Pe-ai mei triști obraji cad lacrimi-ascunse, de jale... M-așez iar pe iarbă ținând ochii deschiși către cer, Departe de mine se duc amintiri care pier... Trăiesc ca
TRĂIRI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1476031645.html [Corola-blog/BlogPost/369094_a_370423]
-
plutește în aer, se leapădă de trei ori deEl. Plânge apoi cu amar, din toată inima. După slăvita Înviere, este repus în drepturi, ridicat din nou la demnitatea avută de Însuși Hristos. Și după Înălțare, continuă să propovăduiască noua credință. Cuvintează cu înflăcărare la Coborârea Sfântului Duh și convertește 3000 de oameni într-o singură zi. Așa ia nașterea Biserica lui Hristos pe care porțile iadului nu o vor birui. Suferă în crescendo persecuții din partea preoților și a fariseilor, este închis
SFINTII APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL de ION UNTARU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/29_iunie_sfintii_apostoli_pet_ion_untaru_1372505247.html [Corola-blog/BlogPost/363890_a_365219]
-
loc, boule!, „Dar pe Natura aia, cine au făcut-o, mă prostovane?, „Nu așa, loază.”, la dativ și nominativ plural, în aprecierile care se fac la adresa întregii clase: „le spun boilor”, „ Apoi dacă-s porci”, cât și în comparații: „Nu cuvânta doară ca râtanii, vorbește ca școlerii.” Ele devin simple stereotipii, care, așa cum spunea profesorul, au rol de încurajare, de vreme ce sunt folosite atât în relație cu elevii mediocri, cât și cu cei eminenți și sunt însoțite uneori de interjecția de admirație
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
vrăjește “ cu narațiunile ce le născocește anume pentru ea. Asemeni lui Ion Creangă, cel mai de seamă autor de bame culte din literatura română, Toader Ungureanu mânuiește cu abilitate dulcele grai moldovenesc pentru a și elabora poveștile. Plăcerea de a cuvânta , priceperea în alegerea termenilor cu conotații poetice (de exemplu, preferă forma a căta, pentru verbul a căuta) conferă paginilor sale un farmec unic. Creează un miraj în care, fără voie, cititorul se lasă atras irezistibil. Fiecare dintre personajele din această
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Incursiune_in_lumea_copilariei_al_florin_tene_1355559325.html [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
și mă petrec... Îmi dă un semn pe înserat A răsărit luceafărul, pot să plec În alt univers mai curat. Castelul ce nu încape în istorie Castelul nu mă mai înspăimântă Chiar dacă dispare în ceață, Doar ecoul din saloane mai cuvântă, Cred venind din altă viață. S-a așezat comod într-o metaforă, Se pare că în istorie nu încape, Doar vântul ce suflă într-o anforă Sperie cerbul venit să se-adape. Drama lui e singura durere neînțeleasă de veacul
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
aruncat năvoade, Și prinde-n ele ,sufletele goale! De oameni,fără de credință, De egoiști,ce viitorul,și-l ucid! De mame ce îi poartă către...neființă, Pe îngerii,ce aripile nu-și deschid! Purtați către Lumină,îngerii ce încă nu cuvântă, Căci diavolul,vă-ndeamnă,la păcat! Să nașteți prunci,vă e menirea sfântă, Gândiți-vă la mamele,ce nu v-au avortat! Îi omorâți,pe cei,ce v-ar aprinde-o lumânare, Pe cei care,v-ar plânge,la un
DREPTUL LA VIAȚĂ! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1470318501.html [Corola-blog/BlogPost/380742_a_382071]
-
sfârșitul Și-mi duce reverie-n ochi de cititor. SONET LIMBII ROMÂNE Nu e vorbire mai sfântă Ca grai românesc pe pământ, Ce-și lasă ecou-n cuvânt, Când doină străbună cântă. Ea poartă al lirei veșmânt, Suav în slovă cuvântă Și nu se lasă înfrântă De moda pe aripi de vânt. În ea duce umilință, Cu a vremurilor cruce, Când nu este în tendință. Scară își face să urce Pe-a moralei conștiință, În graiul amar sau dulce. Maria Filipoiu
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1472637558.html [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
ochii văd totul ce-i lumesc, ce-i omenesc. fotografiază și citesc, dar numai ce vor povestesc. admiră, se crucesc, se miră. încântă sufletul și conștiința și se pun contra cu știința. se îngrozesc, se înspăimântă se spovedesc și-apoi cuvântă. ferestre ale cunoașterii ochii, aștri ai renașterii, oglinzi ale firii, ale fericirii. Ionel GRECU Referință Bibliografică: OCHII / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Grecu : Toate Drepturile
OCHII de IONEL GRECU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1459683562.html [Corola-blog/BlogPost/381238_a_382567]
-
Viață lumii dăruind. Porțile cele de aramă Ale Tartarului nespus S-au sfărâmat, fără zăbavă, Arse de Soarele Iisus. În cer e mare bucurie, Iar pe pământ un cânt duios - Cu dragoste și împăcare - Vestește: „A-NVIAT HRISTOS !” CUVÂNTUL CE CUVÂNTĂ Altar preasfânt, Lumină lină Ce-n calea lumii-ai apărut, Aminte adusu-ne-am de Tine Și de Iubirea-Ți care Te-a durut. La crucea Ta prinsă-n piroane De omul cel nesăbuit Ne-am prăvălit cu glasul stins
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Stroia_a_gheorghe_lumina_din_gheorghe_stroia_1367628280.html [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
aminte și de noi, În slava Ta fără prihană Și voia Ta a noastră fie, Un cânt de sărbătoare-n strană! Și viața noastră o primește La poale de Golgotă sfântă, Lumină dăruiește-ne în toate Și fii Cuvântul ce cuvântă! BUCURĂ-TE! Bucură-te, Iisuse, Blândule păstor Ce turma Ta cu dragoste o porți Către vârful de munte veșnic verde! Bucură-te, Iisuse, Cerule înalt Ce-mbogățit cu sori și cu luceferi Aduci odihna nopții peste lume! Bucură-te, Iisuse, Omule
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Stroia_a_gheorghe_lumina_din_gheorghe_stroia_1367628280.html [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
Șalom - Pace), adică numele însuși al lui Dumnezeu (Iahve Șalom adică „Domn al Păcii”). [34] Rabinii explică schimbarea numelui orașului cu mult înainte de nașterea lui Avraam. Sem, fiul lui Noe, a dat deja cetății denumirea de Salem, poate deoarece aacest cuvânt însemna „Mântuire”. Dar patriarhul a dorit să-l numească Ieru sau Ireh. Atunci Domnul, pentru a face plăcere amândurora, a spus: „Îi voi da amândouă aceste denumiri.” [35] Originea orașului este greu de stabilit cu exactitate. După stilul și factura
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
negură răzbate). Calde, luminoase, adeseori strălucitoare, poemele Alexandrei Mihalache induc o stare de liniște și pace interioară, ca o binecuvântare. Pentru poetă, „clipa e o candelă cerească” (Pe brațe de lumină). Autoarea folosește cuvinte specifice elegiilor: alean, făgăduințe, pe veci, cuvântă, aievea, năzuință ș.a. Și, ca să mai diversifice aria tematică, poeta a avut inspirația să scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici pământul a rodit credință.// Privește
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
dar eu știu, Doamne, am Cartea Ta, și scuzele, la mine, nu-ncap. Lămurește-mă, Doamne, totuși, Învierea-Ți e și pentru mine? Mi-e de-ajuns să mă recunosc tâlhar răstignit lângă Tine? La ce verset, zici că ai Cuvântat?... O, mulțumesc, Doamne! - Dumnezeu desăvârșit în Iubire - Hristos a Înviat! Referință Bibliografică: HRISTOS A ÎNVIAT! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 855, Anul III, 04 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
HRISTOS A ÎNVIAT! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Hristos_a_inviat_gheorghe_parlea_1367654431.html [Corola-blog/BlogPost/344586_a_345915]
-
ei, de către Părintele Adrian Beldianu - Parohul Bisericii Mihai Vodă din București - fost elev seminarist de-al Părintelui Calciu. Scriitorul Demostene Andronescu - un vechi prieten mărturisește că „Despre părintele Calciu nu se poate mărturisi decât tăcând. „Căci sunt cuvinte care nu cuvântă, și sunt tăceri ce pot să spună tot”. Mai ales în cazul lui. Dar cum nu tot muritorul poate capta muzica sferelor pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/_viata_parintelui_calciu_dupa_marturiile_sale_si_ale_altora_recenzie.html [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
bucuroși/ cum își-nalță crenguțele-n soare. “(“Cireșii “, pag.13 ). Într-un exercițiu antropomorfic, poemele oferă copiilor modele de jocuri de formare solicitnd gândirea situativă a spiritului de observație, a creativității, a sensibilității. Copiii transferă “în lumea celor care nu cuvântă “ un univers aidoma celui real, populat de viețuitoar:-*e care devin alter-egouri ale copilului-demiurg: “În poiana cu urzici/ locuiesc niște furnici:/ una este școlăriță,/ alta e la grădiniță,/ una-și face temele,/ cealaltă desenele. “( “În poiana cu urzici “, pg.32
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... Autor: Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe o bancă se hârjoneau doi îndrăgostiți...” Iubirea-i suferință!” - gemu banca. DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... ...atunci, vom auzi ceea ce nu prea vrem să auzim
DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... de LICĂ BARBU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/_daca_lucrurile_lica_barbu_1329345008.html [Corola-blog/BlogPost/342129_a_343458]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... Autor: Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 411 din 15 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Pe o bancă se hârjoneau doi îndrăgostiți...” Iubirea-i suferință!” - gemu banca. DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... ...atunci, vom auzi ceea ce nu prea vrem să auzim. Și totuși... Mă numesc Auto Turism și locuiesc într-o parcare strâmtă de 5 locuri împreună cu alte 10 mașini. M-am născut într-o uzină condusă de comuniști în anul cincinal
DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... de LICĂ BARBU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/_daca_lucrurile_lica_barbu_1329345008.html [Corola-blog/BlogPost/342129_a_343458]
-
25/1310/5 locuri, caut propietar înțelegător, econom, meseriaș, fără obligații auto, să putem zburda împreună pe șoselele patriei. Ofer pornire la cheie și 6% consum - contra reparații omenești. Cu mulțumiri, A. Turism (marcă nec.) Referință Bibliografică: DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... / Lică Barbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 411, Anul II, 15 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lică Barbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DACĂ LUCRURILE AR CUVÂNTA... de LICĂ BARBU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/_daca_lucrurile_lica_barbu_1329345008.html [Corola-blog/BlogPost/342129_a_343458]
-
Nimicniciei de îi ești laș ca martor, Nu te face nici măcar - trântor. Iubirea din vis își cere acțiunea, Puterea inimii face revoluțiunea, Întâi este impunătoare-n interior, Neputând să nu miște-n exterior, ceva.. Alin se aprinse rău și tot cuvânta, Vroia să țină făclia a ce nu spera, Să învingă el ce alții n-au reușit, Nu crezând c-ar fi el mai răsărit. Povestea ce deunăzi am lăsat, Greutatea actorilor n-am dejucat, Lăsându-le respiratul neplasat, Alin atunci
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
țină făclia a ce nu spera, Să învingă el ce alții n-au reușit, Nu crezând c-ar fi el mai răsărit. Povestea ce deunăzi am lăsat, Greutatea actorilor n-am dejucat, Lăsându-le respiratul neplasat, Alin atunci continuu a cuvântat: Pân'ce tânărul iar a fost lipsind, Fără de biletul de voie întocmind, Înainte a pleca de unde ajungând, A fost prins pe holul din intrând. Pedagogul ce nu-l plăcea deloc, L-a văzut intrat și l-a dejucat pe loc
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1414123663.html [Corola-blog/BlogPost/384130_a_385459]
-
unde v-ați afla nu uitați minunatele versuri ale poetului George Sion: „Mult e dulce și frumoasă/ Limba ce-o vorbim,/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim.// Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ---------------------------------------------------------------------- ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet, promotor cultural, editor
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Autorului Lacrimă de rouă Tăiai, cândva, în două universul Purtând cuvântul ca pe o lumină Și mângâiai în drumul tău cu versul Din negurime făcând zi senină. Te mai opreai pe lâng-un suflet trist Și cu blândețe-n glas îi cuvântai De plângeau stele lacrimi ametist Iar tu-n balade mândre le-nșirai... Și-n ochii tăi creștea-nflorind iubirea, Pe ceruri băteai salbe de cuvânt Părând că zei ți-au lăsat menirea Să ai blândețea și tăria unui sfânt. Luai nemărginirile
LACRIMI DE ROUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1463663346.html [Corola-blog/BlogPost/378871_a_380200]
-
Și-n ochii tăi creștea-nflorind iubirea, Pe ceruri băteai salbe de cuvânt Părând că zei ți-au lăsat menirea Să ai blândețea și tăria unui sfânt. Luai nemărginirile la trântă, Cu aripile visului zburai, Un înger ce în versuri ne cuvântă, De doruri alungat cândva din rai. Ai poposit în poarta ce uitată Deschisă rămăsese într-o seară Și mi-ai promis iubirea ta, pe toată! Și că tristețea va-nceta să doară... Dar ai plecat când zorii s-au trezit
LACRIMI DE ROUĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1463663346.html [Corola-blog/BlogPost/378871_a_380200]
-
Annei Marie Bejliu pendulează între proza pură și proza poetică. Metafora și simbolurile umplu rândurile. Ele fac trimitere la meditația profundă. Formulări cu tâlc călătoresc prin ochi în suflet ca să caute descifrarea solfegiului interior. Cifrele și formele incită matematicarul să cuvânte pe tonuri îngerești. Sunt perle descoperite și conservate în muzeul sufletului. Poveștile sunt adunate într-o orgă de energii, într-un concert al iubirilor gingașe. O parte sunt așezate în ramă, pentru că amintirile dezvoltă alte amintiri. Perspectiva uneori e vie
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1461692715.html [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]