2,987 matches
-
doar pentru români. Care însă, și ei, marșează din ce în ce mai puțin și doar stimulați cu vin fiert și fasole cazonă. Și astfel, majoritari rămân cei rezonabili, care nu concep să stea ore întregi în picioare, în ger ori burniță, ca să asculte cuvântări lemnoase, incapabile a comunica ceva nou și dătător de speranță, pentru a asista apoi la desfășurările marțiale ale unor ostași învinețiți de frig. N-are nici un haz, parol, nu se simte nici o adiere de Sărbătoare adevărată, care presupune bucurie, exuberanță
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
care, bineînțeles, a pierit fără nici o interdicție expresă, a pierit de la sine, de mâhnire și mizerie, o dată cu "divorțul" impus cu pistolul, de Groza, Majestății Sale. Covoare, așadar, peste tot. Și flori. Se oficia, pe la zece, un Te Deum. Nicicând vreo cuvântare. Se intona, în schimb, Imnul Regal. "Trăiască regele, în pace și onor..." Îl știa toată lumea. În simplitatea lui ușor vetustă, avea marea calitate de a fi concis, de o emoționantă solemnitate și inubliabil. Cine a apucat să-l cânte vreodată
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
ca ambasador la Moscova a recomandat Guvernului României să studieze monografia istoricului francez Vandal, Napoleon et Alexandre, deoarece vedea cum se va reedita între Hitler și Stalin conflictul care l-a opus pe Napoleon țarului Alexandru. Generalul Marshall într-o cuvântare rostită în 1947 la Universitatea din Princeton își exprima convingerea că nimeni nu poate înțelege esența relațiilor internaționale contemporane, dacă nu a revăzut în mintea sa cel puțin perioada războiului peloponeziac și prăbușirea Atenei (�who has not at least reviewed
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
de a vorbi liber" și de conceperea reuniunii în cauză mai degrabă ca "meeting", la care un public în mare măsură neavizat e chemat să aplaude ori să dezaprobe un număr de discursuri înflăcărate, subordonate unor lozinci simplificatoare. Reacția la cuvântări de bună credință, dar cu accente critice la adresa ideologiei sovietice, interdicția de la cuvânt a lui André Breton, atitudinea cameleonic-oportunistă a unui Aragon, îl lămuresc repede în privința operațiilor de manipulare: sub pretextul combaterii fascismului, se ascundea de fapt intenția de a
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
să opereze vreo schimbare în texte. După Rămășițele mic-burgheze (2002) și Armata mea de cavalerie (2003), tocmai ce a apărut și Logica. Să rezumăm contextul în care se desfășoară prozele Logicii. Tânărul Radu Cosașu - are 26 de ani - ține o cuvântare "obiectiv-dușmănoasă" la o Consfătuire a tinerilor scriitori în urma căreia este exclus din redacția ziarului de tineret la care lucra și i se ridică dreptul de semnătură. Relațiile cu familia au fost rupte din adolescență, pentru că tânărul revoluționar comunist trebuia să
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
publicării: dacă își va face singur referatul, el îl va semna. Astfel cartea apare, cu titlul pus de editură Energii, și marchează, de fapt, redebutul tânărului scriitor și reintrarea în circuitul oficial, dar mai ales încălcarea crezului personal rostit în cuvântarea în urma căreia își pierduse dreptul de semnătură. Avem aici o mostră a felului pervers în care funcționa în anii '50 mecanismul scrisului "pe linie". Radu Cosașu nu ascunde nimic din tinerețea sa de scriitor ("Doamne, ajută-mă să devin un
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
el a întrevăzut-o și alții nu: "încă două elemente nu credeam că pot fi trecute cu vederea în lectura fragmentului....". Așa că ne întrebăm, retoric: o fi oare Mircea Moț cel care vorbește? Sau un Narator omnipotent i-a preluat cuvântarea, privându-l de luciditate, de simțul ridicolului și de controlul propriului text?
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
chiar a lăcrimat (In. 11, 35) etc. Plânge Mântuitorul și pentru soarta Ierusalimului (Lc. 19, 41); Dumnezeu-Omul plânge impresionat de suferința umană; plânge, dar oferă și mijloace pentru înlăturarea ei. O emoționantă mărturie de iubire din partea Mântuitorului este cuprinsă în cuvântarea de despărțire adresată ucenicilor Săi, înainte de Sfintele Lui Pătimiri (In. 15, 16, 17). Pe toți i-a iubit până la sfârșit (In. 13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe în relația directă cu cei suferinzi. Dragostea
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
închipui că autorul seninelor "momente și schițe" este un Garibaldi al scrisului românesc din secolul nouăsprezece. Pentru coordonarea manifestărilor consacrate marelui scriitor din secolul nouăsprezece se înființează și un comitet: ,Comitetul Național pentru Sărbătorirea Centenarului lui I. L. Caragiale". Stenograma unei cuvântări rostite de Mihail Sadoveanu la una din ședințele comitetului este reprodusă fără întârziere în revista Contemporanul. Cunoscutul prozator, întruchipare maiestuoasă a stilului de viață burghezo-moșieresc dinaintea instaurării comunismului, susține și el că I.L. Caragiale a înfierat burghezo-moșierimea: , În opera lui
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
în toată lumea. A abandonat însă literatura. Cele cîteva bucăți scrise după Setea (între care o apologie penibilă a Cubei lui Fidel Castro) nu mai pot fi trecute la activul acestui prozator extrem de talentat, dar al cărui talent devenise marfă negociabilă. Cuvîntările membrului CC la plenarele organului suprem și la consfătuirile ideologice compun o antologie dintre cele mai jenante. Nu încape îndoială că Titus Popovici știa perfect ce tip de regim slujește și că nu avea nici cea mai mică iluzie despre
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 234. 103 Ibidem. 104 Georges Habra, op. cit., p. 214. 105 Clement Alexandrinul, Pedagogul..., p. 350. 106 Ibidem, p. 349. 107 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 17, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1986, p. 579. 108 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p. 244. 109 Jean-Claude
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
concretizare a acestei iubiri prin nașterea și creșterea copiilor. Înainte și în afara 151 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 60. 152 Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, trad. de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, p. 489. 153 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 53, în Filocalia..., vol. II
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
demonilor este și aceasta de a ne pângări cât suntem treji cu 182 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 183 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 312. 184 George Habra, op. cit., p. 229. 185 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări..., p. 263. 186 Ibidem, p. 389. 187 Columba Stewart, op. cit., p. 141. 188 Ibidem, p. 124. 189 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 92. 190 Columba Stewart, op. cit., p. 142. 191 Ibidem, p. 143. 192 Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cauza ralierii sale statornice la cauza celor mulți și obidiți.ș...ț Este cea mai clară dovadă de rectitudine morală, de conștiință înaltă”. Fără comentarii! * În revista 22 nr. 733, dl Horia-Roman Patapievici publică un comentariu foarte acid pe tema cuvîntărilor și articolelor întru lauda lui Ceaușescu date la iveală recent de EVENIMENTUL ZILEI (22 martie) dintr-o arhivă a rușinii naționale. Mîncătorii de rahat se intitulează articolul din 22. O distincție, Cronicarul simte totuși nevoia să facă. E vorba de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
în acea perioadă? - Înainte de ’89 situația era mai clară. «Ei» erau de o parte și «noi» de cealaltă parte. Apele erau împărțite. Abia acum aflăm că printre «noi» erau mulți informatori care făceau ca unele dintre acțiunile noastre (protestele scrise, cuvîntări în cadrul Consiliului Uniunii Scriitorilor, refuzul de a accepta propunerile cenzurii, trimiterea unor cărți în Occident, scrisorile trimise la Europa liberă) să fie cunoscute și contracarate de «ei». Acum am aflat despre acei eroi și disidenți despre care atunci nu știam
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
Augustin din Confesiuni, X, 29, este: „Tu dă-ne nouă ceea ce poruncești și apoi poruncește ceea ce vrei” (da quod jubes, et jube quod vis). În traducerea românească de la Editura Humanitas, București, 1998, textul este de aflat la p. 366. footnote>! Cuvântările lui erau de la suflet la suflet (cor ad cor loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest motiv oratorul trebuia să instruiască, să placă, să convingă, și aici Augustin este influențat de Cicero de la care preia regulile retoricii și ale stilului (simplu, împodobit, sublim). Cuvântările lui Augustin constituie „cea mai grandioasă operă oratorică pe care a lăsat-o creștinătății Apusul patristic”, iar „îndrumările lăsate predicatorilor de Augustin sunt valabile, în întregime, și astăzi. Sit eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
scris din dorul după măriri deșarte, ci doar cu intenția de a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în discursurile lor, au ca material pentru laudă faptele și întâmplările din lume; dar pentru aceia pentru care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca asemenea podoabe străine să fie cuprinse în cuvântările de laudă; legea adevărului, însă, cere ca meritele proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în Scriptură, adevărul stă de față, lipsit de cuvinte meșteșugite” (PSB 17, 107); 6, 2 (PSB 17, 133; PG 29, col. 120-121); Leg. lib. gent., 3 (PSB 17, 569; PG 31, col. 569); Hom., 1: „Că firesc este ca o cuvântare buna să nu-și ascundă ideile în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
-și ascundă ideile în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în starea să pronunțe cuvinte prea alese și prea căutate! Ar fi astfel, poate, mai puțin sofiști și saltimbanci de cuvinte, ca să spun ceva de râs
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
PG 61, col. 48); Laz., 3, 3 (ed. rom., 72-73; PG 48, col. 994). footnote>. Scriitorul antiohian, analizând afirmația apostolului neamurilor că ar fi „neiscusit în cuvânt”, răspundea criticii aduse retoricii astfel: „Dacă aș cere de la preot să aibă dulceața cuvântărilor lui Isocarte, majestatea lui Demostene, gravitatea lui Tucidide, înălțimea lui Platon, atunci ar trebui să mi se pună înainte această mărturie a lui Pavel. Dar așa nu cer de la preot nici una dintre aceste însușiri. Nu cer nici podoaba căutată a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]