25,743 matches
-
complexe: "a fi om nu înseamnă a fi, neapărat, uman. Prin artificiu, răul de fond poate fi înzestrat cu disimulare. Poate fi rafinat. Instinctiv la origine, individul devine pervers. E și aceasta o resursă a jurnalului literar". Arta s-ar cuveni a fi dură, lipsită de artificiul caritabil al speranței, floare amorală a absurdului ce nu mai poate iluziona: "Slăbiciunea lui Camus constă în "generozitatea" lui. Ca toți modernii, el simte răul dar se silește să ofere o speranță. Revoltă, responsabilitate
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
și trebuie ocupat cu suflet și abilitate. M.P.M.: Ați îmbrățișat mișcarea feministă? F.Ch.: Am spus-o de multe ori: pentru generația următoare, pentru surorile noastre mai mici și pentru fiicele noastre, pentru nepoatele noastre are mai multă justificare găsirea locului cuvenit în societate ca femeie. Mă gândesc mai ales la remunerarea muncii, la fucțiile unde se iau decizii politice și economice, ca și alte posturi importante unde numai bărbatul a domnit până acum. Pentru femeile din generația mea, feminismul e greu
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
al Curții merită aprecierile noastre. Dar parcă ar fi fost nevoie de ceva în plus pentru ca panica, sentimentul primordial pe care îl trezește venirea neașteptată a Ivonei să devină dominator în montare. Iar acest ceva în plus s-ar fi cuvenit adus de regizoare. Nu e deloc de neapreciat faptul că în fața constatării că Alinei Hiristea nu îi stă în putință să formuleze o atitudine față de partitură, echipa nu a dezarmat, încercând să salveze tot ceea ce mai era de salvat. Elvira
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
model indubitabil pentru ceea ce a Însemnat puterea demiurgică a unui creator, numit Om. După o veche obișnuință a criticii literare clasice, demnă de a fi reperată, de la Saint-Beuve Încoace, până la Titu Maiorescu, Lovinescu, Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, s-ar cuveni să aplicăm - În final - o parafă pentru a da putere de circulație textului reperat. Dar, pentru Dumnezeu!, cum pot proceda astfel când medicul Francisc Ion Dworschak a Întors informațiile avute ( În texte, documente, cărți, articole, conferințe, dezbateri, colocvii) pe toate
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Octave Mirbeau, Henry Necque, ca și pe precursorul lor, Flaubert, și tot atît de indiscutabil aceștia i-au înrîurit scriitura în cel puțin egală măsură cu Proust, în descendența căruia e îndeobște plasată, fără ca exegeza să fi insistat, așa cum se cuvenea, pe factura naturalistă, decisivă, a creației sale. Să menționăm că afectarea științifică, acele fișe sociologice sau clinice care abundă în paginile literaturii de acest tip, nu reprezintă, în pofida aparențelor, un divorț de estetic, ci doar o variantă "eretică" a lui
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
pare a fi la originea tuturor acestor calități: o știință a combinatoricii și analogiei, a corespondențelor sonore infinitezimale, a dublajelor rafinate și a tensiunilor intervalice relative. De altfel, calitățile numite sunt constante ale muzicii lui Ștefan Niculescu. Li s-ar cuveni o abordare analitică și estetică mai susținută și mai de profunzime. Poate cu ocazia unui simpozion centrat pe această operă, de ce nu? Poate că este timpul ca, pe lângă Enescu, să primim în patrimoniul etern al acestei țări și alte figuri
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
Pavel Șușară Perioada premergătoare sărbătorilor de Paști a fost închinată, așa cum se cuvine oricărei mari sărbători de care cetățeanul trebuie să taie oleacă de propagandă pentru a avea și el ce pune pe masă, celui mai ieftin și mai uzat populism. Deghizat în Cuza fără barbă, dar bine instruit în ceea ce privește mesajul cu ocaua
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
vorbeau despre aceleași lucruri. Paralelismul acesta a transformat emisiunea într-un dialog tragi-comic și puțintel absurd. Deși invitații nu erau fitecine, ci artiști, oameni de știință, politicieni, ei s-au lăsat angrenați în delirul moderatorului, n-au replicat cum se cuvenea, nu l-au pus la punct, nu i-au atras atenția asupra enormităților pe care le debita. Emisiunea a rămas falsă pînă la capăt. Toată lumea venea cu idei în domenii despre care, era limpede, nu știa mare lucru. Datul cu
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
linie politică, opinează exegetul său, dar coerent sub raport spiritual. El a criticat anumite structuri politice în măsura în care erau reflexul unor alunecări spirituale. Cine îi abordează cultura politică în lipsa unor noțiuni de teologie ortodoxă elementare nu poate înțelege mare lucru". Se cuvine precizat, prin urmare, că rezerva sa față de democrație, de liberalism, de stînga era nu de natură propriu-zis politică, ci spirituală, reflex al unei concepții teologice: "De aici răfuiala lui Nae Ionescu cu iluminismul și cu spiritul Revoluției franceze, cu o
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
primarul Madridului, directorul Academiei Regale Spaniole și mulți alții. Semnificația acestui act, de transcendență singulară în universul cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
politic, curtean, filosof de casă, îndrumător spiritual, amant, eminență cenușie, victimă politică, martir, totdeauna curios, totdeauna în curs de așezare" (Mircea Vulcănescu). Dar nu contează, mai presus de aceste deconcertante ipostaze, o rezultantă a lor, o semnificație generală? Nu se cuvine să trasăm epura spirituală a personalității în cauză, atît de frămîntată, de diversificată (id est vulnerabilă!), însă cu atît mai fecundă în pedalarea sa, cum zice Nae Ionescu însuși, într-un comentariu închinat lui Faust, între "polul propriu-zis metafizic și
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
iar tu gondola mea necredincioasă și amăgitoare" (A cincea scrisoare venețiană). Firește, dezicerea de sine și transferul eului în alte ipostaze trădează un impuls demoniac. Sfidarea Creației apare însoțită de autosfidarea creaturii, nemulțumită de chipul său și arborînd masca. Se cuvine însă a menționa în acest punct și un nou, consolator, recurs la originar. Civilizațiile străvechi utilizau masca și travestiul, neavînd o comportare naturalistă, ci una artificială. Revenirea la natură e, în pofida aparențelor, o caracteristică a unor societăți obosite (romantismul neconstituind
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
care unul uscat, încep să freamăte ușor în vântul de toamnă iscat... Rândul de anini șoptește ceva în văzduhul încărunțit; susură asemeni unui pârâu de munte... Spune vorbă cu vorbă... dacă exist... și dacă știu că exist,... un rost se cuvine să fie, chiar dacă niciodată, unuia sau altuia, nu te-ai gândi vreodată să i te arăți... * * * Echipa de îngeri aterizează lin la fața locului... Sunt, le citesc pe rând numele... Gabriel, prințul focului; Jurkani, prințul grindinei; Laila, prințul nopții și
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
mai vechi al d-sale. Supărat de a nu fi prețuit cum s-a obișnuit, dl Vieru scrie: „Dta, dle Lefter, ai încasat barem o palmă de la cineva?! Căci o palmă zdravănă sau chiar un șut în fund ți se cuvin!” Cronicarul e de părere că, față de asemenea lucruri, singura soluție civilizată este ignorarea. Dl Vieru trebuie uitat, șters din memoria cititorilor adevărați, lăsat să țină companie politrucilor culturali de odinioară care i-au inspirat gestul și care-i cînta osanale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
și științific nu a stagnat, logic, nici n-ar avea cum, atâta timp cât se știe că performanțele, progresele În general, nu se obțin prin conservare, ci prin aplicare, parțială și totală. Și domeniul medicinii, cu numeroasele ei ramuri de aplicabilitate, se cuvine invocat aici prin atâtea demersuri chemate să Întârzie diferite fenomene ale gripei, răspândite adesea pe calea alimentației necontrolate Îndeajuns, a poluării Îngrijorătoare de mai multă vreme. De netăgăduit rămâne tendința omului, indiferent de orientare politică, socială, religioasă ori rasială, de
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
ceea ce gîndea despre regimul Ceaușescu. Poate că unii dintre cei care îl regretă azi pe Ceaușescu nu știu sau nu vor să audă de mîrșăviile săvîrșite la ordinul lui de Securitate, de Miliție și de Justiție. Amintirea acestor tragedii se cuvine păstrată nu numai de dragul adevărului. Cu ajutorul acestor piese disparate putem reconstitui motivele de adîncime și o întreagă rețea de complicități de pe urma cărora avem procurori care par și uneori sînt înțeleși cu infractorii, polițiști care fură sau acoperă hoții dovedite și
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
acestei instituții. Încît, atunci cînd Creangă și Stănică ar fi trebuit arestați, preveniți fiind, amîndoi au fugit de acasă. A urmat circul știut - al dării în urmărire, pe principiul prinderii orbului. În loc să-i caute pe complicii coloneilor, cum s-ar cuveni după lege, Poliția a ridicat din umeri. Iar dacă cei doi nu s-ar fi predat singuri, probabil că ar fi fost în continuare de negăsit. Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că la Poliție se știa unde
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
faptei lor. A copia li se pare normal. Despre ei nu e corect a spune că nu gîndesc cu capul lor și că nu vorbesc în cuvintele lor: asta e valabil doar pentru lectura religioasă și pentru citat. ori se cuvine a spune că nu gîndesc deloc; de aceea împrumută textul, întreg și nealterat, gîndit de alții. Nu din respect (l-ar cita, dacă l-ar respecta), ci din cel mai pur interes. Dincolo de folosul imediat (și necuvenit) nu este nimic
Despre plagiat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13476_a_14801]
-
Grigurcu Indiscutabil, Constant Tonegaru a fost o victimă a regimului comunist. Probînd o exemplară verticalitate morală, autorul Plantațiilor n-a putut adera la propaganda ce începuse a înrola destule condeie, din încredințarea că în aria scrisului literar criteriul estetic se cuvine a rămîne suveran. Încălcarea acestuia n-ar putea fi decît de natură antidemocratică și antinaturală, ergo patologică: „Poetul aderă la motive de inspirație cu care are afinități structurale, la care poate fi sensibil, în fine își caută umbra spirituală, ființa
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
vreunul dintre automobile, deoarece sînt mașini de serie mare, care se cumpără, nu-i așa, în toată lumea, d-sa n-ar mai reclama furtul la Poliție? Potrivit logicii sale despre plagiat, care e tot o hoție, cam așa s-ar cuveni.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută, copleșitoare ce se cuvine amplificată precum o infrastructură a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele mării? Și neînstare să citești în cerul/ gurii unui delfin? Atît de ros de hamurile vieții/ și nici măcar nu poți să
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
să se întoarcă. dincolo de ușă/ înaltă și bombată ușor o altă ușă: tapiseria” (Poveste cu licornă). Sub presiunea inefabilă a atîtor materialități străbătute de empatie, poetul ajunge a-și suspenda eul. Generos, acordă întîietate obiectelor precum și privirilor celuilalt, care se cuvine a contempla, prin transparența ființei auctoriale, spectacolul universal bizuit pe ideea de corrispondencia: „Pentru mine eu sunt demult invizibil/ o corabie de nuiele de una singură prin întuneric/ o pelerină albă de ploaie un rîu de scrum/ un ceas de
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
din București odată? Marile proiecte edilitare pot fi realizate și cu bucățica, nu numai scurmînd Bucureștiul nebunește. Refacerea canalizării acestui oraș ar trebui să pornească de la un concurs internațional de proiecte consacrat acestui scop. Iar după desemnarea cîștigătorului s-ar cuveni ca acestui scop să i se aloce anumite sume, pe măsura proiectelor de execuție celor mai convenabile pe etape. Or în locul gîndirii cu bucățica, primarii noștri nu sînt în stare să conceapă decît proiecte pe care ei le propun, ei
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
o ignoranță (în speță în conduita socială). Prostul se arăta vitregit de le bon sens, neputînd reprezenta ceea ce în epocă se numea de bon esprit adică, spre a-l cita iarăși pe La Bruyère, cel care „vede toate lucrurile care se cuvine să fie văzute, le prețuiește la dreapta lor valoare, în partea care-l avantajează cel mai mult și se consacră cu hotărîre gîndurilor lui, pentru că le cunoaște toată forța și toată temeinicia”. În timpurile noastre, odată cu ascensiunea burgheziei și cu
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
le unește cel puțin o teză: aceea de a repune în circulație contribuția autorului la punerea și menținerea în discuție de-a lungul celor două decenii a acestor scriitori marginalizați înainte de 1989, dar revendicați ca predecesori de generația optzecistă. Se cuvine a face două remarci în legătură cu acest gest recuperator. Prima privește intenția sau mai bine-zis motivația reeditării acestor articole, care nu poate fi străină de eforturile deja clasate ale autorului în discuție de a căuta în trecutul recent al literaturii române
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]