196 matches
-
introductiv. Fragmentul abundă în structuri intervalice sau acordice tratate autonom datorită succedării lor în lanțuri mixturale, fapt ce aparține acelui nou concept de „armonie melodică” intens promovată de scriitura debussyistă (mixturile acordice din plan superior se suprapun celor intervalice ale cvintelor perfecte din registrul grav). Finalul secțiunii mediane afirmă o nouă ipostază a motivului tematic principal reeditat în spațiul altor două scări pentatonice (sol# la - si - do# mi și mi - fa - sol - la do), pentru ca ulterior, debutul celei din urmă secțiuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea sa într-o senzație de suspendare. Ulterior, acestuia i se va juxtapune intervalul de cvintă mărită (fa#), pentru a-și afla apoi detensionarea la cvarta perfectă descendentă (do#). Dar, deși acest ultim sunet reprezintă terța acordului de la major, aportul pedalei de rezonanță îl va mixa într-un efect comun cu acordul de anterior, rezultând astfel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re doric. Încărcătura sonoră care rezultă din aglomerarea pregnantă a discursului, amplificat până la evoluția pe 5 sau 6 voci, cu linii desfășurate în mod independent, și marcat deopotrivă de lanțurile mixturale de cvinte perfecte plasate în planul inferior, semnalează atingerea punctului maxim tensional al preludiului. De asemenea, se evidențiază contribuția parametrului agogic prin recursul său la animarea și sublinierea expresivă a aceluiași moment esențial din contextul construcției arhitecturale (En animant surtout dans l
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
impune o dualitate interesantă, generând o permanentă oscilație între modul major și minor al acestui centru referențial - fa. Discursul structurat pe un ambitus de trei octave, atacul predominant în stacc., scara melodică arabă (cu secundele sale mărite), abundența parafoniilor de cvintă perfectă, precum și 149 prezența numeroaselor figurații melodice (diverse tipuri de apogiaturi și arpegieri) sunt opțiuni de limbaj puse în slujba evocării sunetului de chitară idiom al muzicii flamenco prin excelență. Astfel, în „comentariile” instrumentale recunoaștem simularea tehnicilor de atac specifice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
stilul medieval al organum-ului (sec. XII). Acesta din urmă reprezintă o practică medievală consacrată a polifoniei occidentale, în care melodiei gregoriene i se atașează o altă voce, cu un traseu melodic identic, ce evoluează paralel la interval de cvartă, cvintă sau octavă. Printr-un pentatonism specific limbajului debussyist, tema apei aduce în debutul preludiului înlănțuirea prelungită a unei parafonii de acorduri de cvinto-cvartă, sugerând cu plasticitate profunzimile adâncurilor. Devenind entități de sine stătătoare prin eliberarea de orice funcție tonală, acordurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melisme sinuoase, care amintesc aceeași origine vocală a flamenco-ului. Motivul ostinato afirmat cu impulsivitatea dezlănțuită a unui temperament vulcanic ne introduce în mijlocul unei atmosfere înfierbântate de pașii energici și apăsați ai dansului de habanera. Armoniile stridente și incitante ale cvintelor perfecte suprapuse la interval de semiton (se remarcă opoziția clape albe/negre), cu accentuări și apogiaturi nervoase, evocă rezonanțele frenetice ale corzilor de chitară, atacate cu impulsul nestăvilit al sângelui ce clocotește de patima dansului. Impresia de puternică stabilitate creată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
multiple modificări ce survin la nivelul detaliilor de scriitură: indicația dinamică p marqué care determină sublinierea cu elocvență a prezenței sale; multitudinea ritmurilor desfășurate, cu preponderență, în valori scurte de durată ( ), dinamizând astfel aspectul discursului sonor; sublinierea expresivității intervalului de cvintă micșorată prin plasarea acesteia, în mod constant, în armonia timpului întâi al măsurilor 32 34; elementul cromatic ce se manifestă ca prezență independentă de o anume structură diatonică, explorând efectul de culoare creat prin suprapunerea acestuia cu rezonanța tonală a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
invocarea unei stări aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al imaginii conceptuale îl va conține expresia elementului cromatic, cu profilul său descendent, întâlnit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al imaginii conceptuale îl va conține expresia elementului cromatic, cu profilul său descendent, întâlnit adesea la Debussy, ca simbol al comicului sau al sarcasmului. Asemănător numerelor dintr-un spectacol de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
intervine, completând un caleidoscop de nuanțe sufletești percepute cu o remarcabilă acuitate. Grația și expresivitatea unor gesturi provocatoare, pline de senzualitate, vor putea fi vizualizate prin sensul contrar al apogiaturilor suprapuse, corespondență sonoră a unui imponderabil dans iluzoriu, precum și alternanța cvintelor micșorate și mărite (prezente în primele două măsuri), ce creează prin asocierea rezonanțelor o impresie de instabilitate, de ireal, conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
micșorate și mărite (prezente în primele două măsuri), ce creează prin asocierea rezonanțelor o impresie de instabilitate, de ireal, conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în scopul de a evita mixtura sonoră aglomerată. Apelând din nou la modalitatea anticipării secțiunilor sau a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a delimitării formei macro structurale prin aportul schimbărilor agogice, Debussy menționează încetinirea tempo-ului (En retenant) în ultimele patru măsuri ale acestui episod al stărilor fluctuante. În armonia disonantă a acordului mărit ce își află rezolvarea într-un major cu cvintă coborâtă (un exemplu de acord cu notă cromatică adăugată, adesea întâlnit în limbajul debussyst), secondată din umbră de revenirea pedalei ostinato a sunetului , afirmația vocii mediane va da glas unui ecou al motivului generator, care se repetă într-o dinamică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de stabilitate. Folosirea abundentă a acordurilor cu note cromatice adăugate va determina reconstituirea unei scări cromatice complete, a cărei prezență va fi disimulată de împletirea măiestrită a țesăturii sonore orizontale. Utilizarea acestei configurații armonice conduce la conflicte disonante acute: între cvinta perfectă și mărită a acordului de ( și ) de pe timpul I al măsurii inițiale, precum și a acordului de ( și ) de pe timpul al III-lea al acesteia; între cvinta perfectă și cvarta mărită a acordului de (cu ortografiere enarmonică) de pe timpul al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
țesăturii sonore orizontale. Utilizarea acestei configurații armonice conduce la conflicte disonante acute: între cvinta perfectă și mărită a acordului de ( și ) de pe timpul I al măsurii inițiale, precum și a acordului de ( și ) de pe timpul al III-lea al acesteia; între cvinta perfectă și cvarta mărită a acordului de (cu ortografiere enarmonică) de pe timpul al II-lea al primei măsuri; la nivelul fundamentalei acordurilor de și de pe timpul al II-lea și, respectiv, al III-lea din măsura secundă, prin cromatizarea ascendentă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al registrului acut. Acest aspect va genera impresia unei mișcări în loc, o animație statică, ce vestește prin absența pregnanței tematice apariția unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu o funcție descriptivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unui „eveniment” important în evoluția sonoră. Țesătura sonoră explorează aceeași combinație de rezonanțe ce rezultă din juxtapunerea sonorităților de cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu o funcție descriptivă, acesta devenind un adevărat simbol al vibrațiilor curenților de aer. Ortografierea trilului cu note reale este un detaliu important, ce reflectă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-o apariție timidă, plină de gingășia unei configurații melodice de (). În rezonanța unui acord inițial de si micșorat cu septimă mică în răsturnarea a III-a, imaginea feerică a personajului prinde viață din scriitura simetrică a trilurilor ce înlănțuie cvintele perfecte paralele ale registrului acut. Astfel, această structură armonică va fi receptată ca o veritabilă metaforă sonoră a ideii de transparență diafană. Motivul tematic, de dimensiuni extrem de reduse (două măsuri), va fi ulterior retimbralizat prin transpunerea sa la cvinta perfectă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
înlănțuie cvintele perfecte paralele ale registrului acut. Astfel, această structură armonică va fi receptată ca o veritabilă metaforă sonoră a ideii de transparență diafană. Motivul tematic, de dimensiuni extrem de reduse (două măsuri), va fi ulterior retimbralizat prin transpunerea sa la cvinta perfectă inferioară a registrului mediu. După o revenire a motivului introductiv, a cărui reexpunere va fi frecvent întreruptă de pauze expresive, menite să taie respirația și să amplifice tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unor agregate armonice diferite: structura inițial pentatonică de (măsura 24), ce avansează ulterior spre (datorită apariției sunetelor do și fa din măsura 25) și apoi, spre înlănțuirea unor acorduri micșorate cu septimă mică (în cazul primului acord de , intervalul de cvintă micșorată și cel de septimă micșorată, ce apare ulterior, vor fi ortografiate enarmonic și respectiv, ). Exemplu edificator al influenței elementului cromatic asupra limbajului diatonic îl constituie coexistența intervalelor de septimă micșorată și mică, urmate la scurt timp de septima mare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonore ( mf cresc.f ). Configurația armonică se construiește pe sonoritățile acordului de do major cu septimă mică și nonă mică cu treapta a VI-a adăugată. Ambiguitatea culorii sonore generale este determinată în mod special de plasarea septimei, nonei și cvintei la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite interpretarea sunetului ca apogiatură a nonei. Efectul sonor de ansamblu ce asociază în mod frecvent rezonanțele de și ale celor două planuri, va genera o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
registrului grav. Configurația texturii sonore desfășoară armoniile complexe ale unor acorduri cu sunete alterate: sol cu 7m, 9m și 11-, Fa, Re (cu scrierea enarmonică a terței) cu 7m și 9m, Si (cu scrierea enarmonică a terței) cu 7m și cvinta coborâtă și cu 7m și treapta a IV-a urcată. Următoarea secțiune se distinge printr-o nouă configurație a discursului, determinată de acumularea progresivă a planurilor sonore ce avansează spre registrul grav. Aceasta va fi marcată în mod adițional de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ al sonorității puternic disonante, difuzate de suprapunerea de secunde ce rezultă prin dispunerea în poziție strânsă a sunetelor acordului de si micșorat cu septimă micșorată și nonă mică eliptic de cvintă, aflat pe primul timp al măsurii 17. În spațiul armonic limitat al tonalității, concepția limbajului debussyst bazată în mod esențial pe principiul repetiției (ce presupune, cel mai adesea, doar o subtilă diversificare a ambianței sonore) reprezintă o misiune dificilă din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonor al unei aceleiași idei melodice, metamorfozată de această dată prin proiecțiile sonore ale unor agregate armonice complexe. În acest sens, evoluția discursului explorează sonoritățile unor acorduri succesive de septime și none cu trepte alterate (cel mai adesea, eliptice de cvintă). Modalitatea de folosire a pedalei de rezonanță va sublinia în mod corespunzător acest ritm alert al schimbărilor de agregate armonice. În acest caz, Debussy optează pentru evidențierea liniei melodice principale prin „promovarea” sa la octava superioară a registrului mediu, precum și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]