287 matches
-
măcar aici, aveam!)... Trecerea fusese luată ca ceva excepțional... Intră!, mă pofti Omicron fâlfâindu-și aripile care scoaseră un zuruit, ca și cum ele erau de gheață. Cerul se colorase ciudat. Nu mai văzusem. Și mi se făcuse deodată frig, începusem să dârdâi. El mă privi și păru a răsuci în aer ceva. Temperatura urcă vreo câteva grade... - Aveți aer condiționat?, am întrebat, cu mirare, revenindu-mi. Aveau, - dar numai pentru năzuroși, - spusese, - (cum făcusem eu impresia că aș fi...) Ce voiam eu
Cu Omicron prin rai... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7248_a_8573]
-
limpezire, de structurare, de impunere a normelor valorii. Nu. Ca etichetă a celui care este „cel mai tare din parcare”. Acum și aici, în această clipă. A celui care face jocurile și de a cărui funcție sau influență trebuie să dîrdîie încă, în secolul douăzeci și unu, într-o țară europeană, cei pregătiți zdravăn, morali și drepți, fără susținere politică, fără afaceri necurate și oameni pătați în spate. Interesele sînt complet cu semn schimbat. Un sistem de învățămînt adevărat pregătește indivizi liberi, cu
Despre susținere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3467_a_4792]
-
le poate absolvi, cu ele umblam toată noaptea pe străzi, din pantelimon în vatra luminoasă și retur, atingeam momfa pe la margine, credeam că după trei dimineața spaima va ceda, și uneori se întâmpla și asta, dar rar. cel mai adesea dârdâiam până la ziuă; mă întorceam acasă numai când groaza obosea atât de mult încât îmi lăsa în pace pielea metodistă, oasele ortodoxe și carnea catolică, știind prea bine că nici una dintre ele nu salvează și că noaptea următoare o vom lua
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
părut că l-am prins. era o noapte mai mult decât noapte. se făcuse două și eram atât de treaz că picam din picioare când mi s-a părut că îl aud. venea cu o viteză nemaipomenită și auzind cum dârdâie pe șine de parcă ar fi fost mușcat de febre, am crezut întâi că e mașina de gunoi. numai că nu apărea de niciunde și când am plecat, am plecat cu convingerea că fusese tocmai tramvaiul aiurit pe care-l căutam
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
maternă, zimțată ca un crenel negru gata de atac împotriva celor două silabe roșii de la marginea mării și gestul sintactic din privirea tatălui rigid și captiv. Nimic nu e mai departe de mine decât stâlpul de care stau lipit, dârdâind. Îmi ies aburi din mâini și din țeastă. Fac pași cu creierul. La rădăcina nervilor scriu: - Așteaptă-mă, tu, chiar departe, iubito cu păr arămiu... Poem de dragoste Nu se stingea țigara pe jumătate îngropată-n nisip, de parcă o mare
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
surprinderii mistuirii, al anestezierii iluziilor? Ruga este un gest recurent, dar tot mai brutal, adresat unui Dumnezeu de cârpe, inventat, un simulacru divin aproape idol, ba chiar, la un moment dat, ruga nici nu mai este asumată individual: "și azi dârdâi de oroare când trebuie să mă rog. / și mă rog tot mai greu, simțurile s-au tocit. / trebuie pedepsite cu înmiită asprime ca să iasă din toropeală, / să prindă suflul ororii, pentru rugăciunea de antracit / singura rugăciune neiertătoare" sau "am angajat
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
afla în interiorul zidurilor vechii fortărețe moștenite de la arabi, pe culmea celei mai înalte coline ocupate la vremea aceea, și era complet înconjurat de rețeaua urbană. De aceea nu se poate înțelege spaima de lupi, insistent menționată, a unui D. Manuel, dîrdîind înfofolit în blănuri, lupi care bîntuiau orașul, completînd imaginea unei Lisabone mizerabile și pustii, cu ulițele băltind (deși trebuie spus că străzile erau pietruite încă din secolul al XIV-lea), copleșită de "ger"(?), locul "cel mai umil și mai rău
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
măcinat de burniță, oh, nu mai ajung, nu mai ajung odată, nu mă lăsa Doamne, Ana Maria, draga mamei, nu mă lăsa, nu mai ajung, oh, uite c-am ajuns. Urcă pe mal în Austria cu maxilarele încleștate de frig, dîrdîind, lîngă o tablă albastră dreptunghiulară pusă pe două țevi înfipte în marginea unui drum de țară, pe care citi numele localității: Neusiedlersee-Burgendland - să țină minte unde a pus prima dată piciorul în Austria. S-a dezbrăcat de blugi, canadiană, pulovăr
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și parcă ar fi văzut-o îndepărtîndu-se, estompîndu-se în umbrele unui amurg nefiresc, apocaliptic. Dumnezeule, nu mă pierde! - a luat-o la fugă, cît să fi alergat? O oră sau mai mult și uite că tot nu se făcuse noapte. Dîrdîind, cu buzele vinete de frig, ștergîndu-și franjurii de muci care-i atîrnau peste bărbie cu dosul mînecii canadienei ude, făcea semn mașinilor care zburau parcă prin dreptul ei. După felul cum arăta, de bună seamă că nu prezenta destulă încredere
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Pablo își aminti un cîntec arhaic fără înțeles, pe care îl asmuți asupra publicului ce privea la scenă ușor intrigat de faptul că cel mai mare mister al vieții este chiar prea scurta ei artă a fugii, genunchii lui Pablo dîrdîiau de frisonul ultimei lui descoperiri, o, da, vocea umană imită bine lemnul acela alb de ulm din care femeile lui Iisus storceau mai întîi apa cu care Îi spălau picioarele, din care femeile lui Iisus ciopleau apoi crucea cu care
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
locomotive uriașe alergi în uralele a o sută de mii de guri lacome vârâte în marsupiul străzii mai încolo altcineva se va face praf și pulbere desfăcându-se în oase, zgârciuri și dâre de carne noi vom continua să alunecăm dârdâind fără chef și în pragul extincției când la televizor se va spune că totul e-n regulă un cameraman priceput va filma câinii îngroziți de vedenii haite întregi implorând binefacerea unui călău cu toporul milei în mână prin aerul rarefiat
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
gât eu dormitam de-a lungul orelor de isntrucție = seara își aduna pe creștet broboadele negre c-un gest istovit de țărancă vădană - mai venea cineva să ne smulgă tresele de pe umăr = pocneau oribil = le azvârlea în canal = holbați rămâneam, dârdâiam, nemaiștiind pe cine jignisem de moarte ei bine acestea sunt Fapte nu biete închipuiri (scorneli lângă sobă, masturbarea memoriei) = chintale de fapte vândute pe șperț pe treptele vagoanelor de marfă.
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
o întorsătură ciudată. Brutarul a rămas desculț Si nu a mai mers la brutărie. Orașul a rămas fără pîine; Fără pîine croitorul a slăbit și a murit în scurt timp; Oamenii au rămas, astfel, dezbrăcați și i-a apucat frigul, Dîrdîiau, O parte s-a întors în sălbăticie, S-a îmbrăcat în piei de animale; O, ................. ! Zidarul a rămas izolat pe coama zidului Nimeni nu a mai venit să-i dea o scară să coboare L-a ars soarele, s-a
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
sau firicelul unui fir de nisip când sufla dinspre LARG primăvara de la vivaldi în același timp isterica naștere de iluzii continua cu vuiet de mat în biserici-tombolă de ca și cum ai putea auzi în foșnetul foițelor cum inima face bătături dar dârdâind de nostalgie cum totdeauna după moartea tatălui am avut noroc cu un mentor de mentă care văzându-mă nesigur în a accepta cum nebunul și ofițerul sunt același lucru mi-a explicat pe îndelete cu săruturi mici și îndesate cum
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
din somn pe un tiran, când doarme. Mă tem de un lucru... - spui și pe față ți se și așterne un nor, - o neliniște. Nu ca atunci, când zici... mi-este frică să nu,...ca atunci când aproape îți vine să dârdâi sau trăsăturile feții se strâmbă... Ori dacă ceva lipsește din ce ai enunțat, vrând să conturezi ceva adevărat, - spui, iarăși, mă tem, îți exprimă această stare de nesiguranță, că nu aia fost exact, nu ai formulat cum se cuvine lucrul
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
și mă învățasem să ciugulesc și eu... să mănânc delicat ca păsările... ceea ce nu se potrivea deloc cu foamea...cum mâncam noaptea după îmbrățișările înverșunate... ușa frigiderului General Motors o deschideam...zumzăitul lui continuu se oprea scoțând un pocnet..., un dârdâit electric... și mă gândeam la coșmelia cu pepeni de lângă Caracal unde făcusem milităria... la pepenii bostănăriei și cum într-o duminică mă culcasem cu o țărancă tânără... și cum și băiețelul ei dormea lungit peste pepenii verzi... peste lubenițe cum
"General Motors" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7956_a_9281]
-
fericiri nepermise la care alții nici nu pot visa. [...] pentru că eu de fapt nu vreau să am deloc ceva, nici să înaintez dacă pornesc, ci doar să aud cum îmi clănțăne dinții și cum îmi zborșește sângele pe nas, cum dârdâi vlăguit și mă ascund. dar asta nu pentru că nu vă seamăn, ci pentru că eu numai așa mă pot ruga." (p.5) Ceea ce are specific Ioan Es. Pop este preocuparea pentru marginal. Întregul volum de versuri valorifică bestiarul ființelor "livide" și
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
și să dormi pe miriștea verii ce te face să închizi ochii cel mai ușor, întrucât, vara, pământul este o saltea imensă umplută cu greieri... Făcuse apel la sentimentele mari (ignorate de natură), spusese că „artistul" moare de foame și dârdâie de foame și de frig, însă el cântă mai departe, pentru că asta îi e meseria, nu doar să muncească, îndemnat de acel lipsit de imaginație: la muncă..., la muncă!... Cel mai mult, lor, le-a plăcut Șoarecele călugărit. Individul care
Tânăra generație by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6126_a_7451]
-
-mi câți dintre voi ar fi recunoscut-o? Priviți-o pe cea, care pentru noi, e ce e pentru americani extraterestrul Michael Phelps. Este fata care la 16 ani, după ce-a înghițit apă cu clor toată copilăria, după ce a dârdâit de frig iarna în apa bocnă a unui bazin din Brăila, a bătut toate marile campioane ale lumii. Și nu o dată, de două ori. Normal că nu ați fi recunoscut-o. Pentru că Diana Mocanu nu are loc în media, de
Huidu: Niciun ziar nu va prelua AȘA CEVA! Nație de impostori by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24351_a_25676]
-
este activ în Pacific, climatologii sunt de părere că sistemul a răspuns prin răcirea părții europene în a doua parte a acestei ierni. Nu este vorba despre o răcire universală în toată emisfera de nord. Siberia, Anglia și SUA au dârdâit de frig, în timp ce Alaska, Canada și zona mediteraneană au cunoscut o iarnă mai caldă decât de obicei.
Află de ce iarna grea prin care trece Europa nu dă peste cap teoria încălzirii globale () [Corola-journal/Journalistic/70870_a_72195]
-
din păcate, fiorul unic, inegalabil, din Ițic Ștrul, dezertor, dar nici nu sunt din aceeași categorie. Expresionismul decepției se manifestă în prea palide relicve ale senzațiilor fizice ale morții sau prin cunoscutele tropisme ale thanatofiliei rebreniene: "Amărăciunea. Și răceala îmi dârdâia sufletul, mi-l sfâșia. Simțeam lămurit cum mi-l taie în bucăți dureroase, cum se întinde mereu, cum mă cuprinde cu gheare veninoase" Zadarnic căutam s-o biruiesc cu fierbințeala inimii, s-o smulg cu nepăsare sau cel puțin s-
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
Luni la prânz, primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a intrat în greva foamei. Edilul hunedorean este nemulțumit de faptul că populația din Brad dârdâie în apartamentele neîncălzite, iar Executivul nu a ajutat cu nimic municipalitatea care trebuie să suporte costuri extrem de mari comparativ cu bugetul sărac al Primăriei, informează CityNews.ro Autor: Adi Stroescu Primarul municipiului Brad spune că a apelat la această soluție
Primarul din Brad a intrat în greva foamei pentru căldură () [Corola-journal/Journalistic/24440_a_25765]
-
mai isteți"... Haralampy urcă scările majestuos și important, le salută pe cele două doamne cu o elegantă înclinare a capului și, odată ajuns în ușă, le strigă marțial: -Încolonarrrea! Cu cântec spre masa din sufragerie, înainteeeee, marș! Doamnele, palide și dârdâind din cauza frisonadelor, se bulucesc spre ținta indicată însoțite de cântecul-marș de care Haralampy își aduce brusc aminte și îl fredonează cu avânt: "Treceți batalioane române Carpații,/ La arme cu flamuri și flori / V-așteaptă românii, v-așteaptă și frații,/ Cu
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
o clătinare de umeri Pui la pământ cetăți ale neștiuteie zile de mâine. Te scoli de jos și-naintezi pe puntea Scurtă, deasupra bulboanei în clocot: Profilul ți se gravează Pe un fundal de perlă. Șovăi la capătul scândurii ce dârdâie, Apoi râzi, și ca smulsă de-un vânt Te-azvârli în brațele Divinei prietene ce te prinde. Ne uităm după tine, noi din stirpea Celor ce rămân pe pământ. LA BUFERA E ALTRO Mic testament Ceea ce noaptea mi se nălucește
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
diavolești dușmani, dezastruos deformat de destin, doldora de devastatoare efecte, dureros debusolat de dizarmonice disfuncții, derutat de derizorii duplicități, disparități dezesperante, dominat de dorul dispariției, devastat de dispute devoratoare, debilitat de dibuiri divergente, drastic decodat, dat de dușumea, dramatic dezdrumat, dârdâind delimitativ, dosit după deget, discreționar dezmembrat, decimat demografic, demoralizat, dezorganizat, departe de distinsa, drăgăstoasa, divina Uniune Europeană - dar dat dracului de deștept, poporul nostru a trecut prin căderi și urcușuri, prin băile de sânge ale unei istorii care nu-și
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]