145 matches
-
Cojocarul din Turcheș. Radu Leca și Răuț Leca au achiziționat un "minerei" pentru biserică în anul 1780, iar Gheorghe Pop și Radu Leca au încheiat un act de obligativitate în fața magistratului brașovean, de terminare pe cheltuiala lor a bisericii din Dârste. De asemenea Gheorghe Leca și Ioan Leca și-au adăugat la numele lor epitetul de hagiu, semn că ar fi fost la Ierusalim. Un alt document care a rămas prin arhive aduce precizarea că ei se considerau "natione valachus", diferențiindu
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a trecut frontiera a fost din grăniceri; iar primul soldat, care a pus piciorul pe pământul sfânt al Transilvaniei, a fost soldatul Mușat.” În perioada 15/28-17/30 august 1916, batalionul a participat la lupte în localitățile Turcheș, Cernatu și Dârste. La 17/30 august unitatea a intrat în Brașov, unde a rămas cu misiuni de păstrare a ordinii publice până la 25 august/7 septembrie 1916, când a fost redislocată la București. În perioada 25 august/7 septembrie-13/20 septembrie 1916
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o ocupație de bază a țărănimii și a meșteșugarilor din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste, Bran și Săcele. Se diferențiază trei categorii funcționale a țesăturilor: pentru uz gospodăresc, pentru interiorul locuințelor și pentru port. Ornamentele pentru țesăturile decorative se remarcă prin elementele geometrice cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
cu reprezentări fitomorfe și vărgi alternative. Coloritul specific Țării Bârsei este roșu-vișiniu, albastru închis și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
și roșu cu negru pe alb, în cazul românilor, cu un specific aparte în cazul satelor brănene unde se întâlnește vărgătura galben-portocalie. "Straiele" se prelucrau în "dârste", instalații care îngroșau țesătura de postav. Un cartier din Brașov poartă numele de Dârste, iar pe vremuri, în centrul Cetății se afla un târg al straielor. Produsul finit se folosea în scopuri proprii sau se vindea. Un alt material era "buboul", un postav țărănesc întrebuințat în păturile de jos ale orășenimii și la țară
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Titan. Este deservit de stația de metrou , una dintre cele mai importante stații ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
ale rețelei de metrou din București. Numele cartierului vine de la breaslă piuarilor care și-au avut satul în această parte a Bucureștilor. Meșterii piuari se numeau «darstari», «dârsta» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. Piuarii fabricau «dârste» și pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviței, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureștilor. Limitele actuale ale cartierlui Dristor sunt: la nord - strada Babă Novac, la sud - strada Răcari
Dristor () [Corola-website/Science/303444_a_304773]
-
complexitate tehnic-meșteșugărească și un nivel de specializare a satului românesc în practicarea meșteșugurilor, impresionante. Categoria "monumentelor de tehnică populară" excelează prin marea varietate tematică (mori de cereale, teascuri - cu cea mai diversă funcționalitate, cuptoare, poverne, vâltori, pive de postav și dârste, ciocane, șteampuri și fierăstraie hidraulice) aparținând "instalațiilor de industrie populară", având în finalul expoziției cinci mari complexe de industrii țărănești (provenite din Oltenia, Muntenia, Transilvania și Maramureș), dar și printr-o cvasicompletitudine tipologică greu de regăsit într-un alt muzeu
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
militară (de supraveghere a Pasului Rucăr-Bran) și transformat în anul 1920, în castel (când era în proprietatea reginei Maria) Muzeul satului Bran care adăpostește importante valori ale arhitecturii tradiționale din Țara Bârsei (case țărănești ce includ anexe gospodărești, joagăr, piuă, dârste) și reflectă ocupațiile străvechi ale localnicilor (prelucrarea lemnului, cultura plantelor și creșterea animalelor) Parcul Natural Bucegi ce include mai multe rezervații naturale, dintre care: Abruptul prahovean Bucegi, Peștera - Cocora (Valea Horoabei - Cocora), Munții Colții lui Barbeș, Locul fosilifer Vama Strunga
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
a condus între anii 1913-1922 minele Căpeni, Bratca, și Concordia după care a fost numit director la Căpitănia Minieră din Târgu Mureș. În prima perioadă, mina de cărbuni Concordia a fost în proprietatea magnatului Friederich Czell (Fabrica de bere de la Dârste, lichioruri și distilate alcoolice Brașov), care folosea cărbunele la centrala termoelectrică, producând energia necesară procesului de producție în fabricile sale. Ulterior, în 1948, mina a fost naționalizată și în perioada comunistă a fost numită “Colonia 1 Mai„ (corect Concordia). Acest
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
In anul 1855 a fost fondat concernul Friederich Czell și Fiii. Inițial, activitatea lor principală a fost exportul de lână însă cu timpul au abandonat aceasta axându-se pe fabricarea spirtului. In anul 1892, concernul cumpără fabrica de spirt din Dârste (Brașov) și construiește o fabrică de bere modernă - pentru acele timpuri - la început cu cca. 40 de angajați. În aceeași perioadă a fost deschisă pentru exploatare și mina de cărbuni “Concordia “, care aparținea aceluiași magnat, Friederich Czell si Fiii. Prima
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
cu care se făcea transportul cărbunelui din subteran la suprafață prin galeria de coastă. În apropriere s-a construit și un cântar pentru căruțele (ulterior camioane) care transportau cărbunele la destinatar. În prima fază numai la fabrica de bere din Dârste (Brașov) deținută de magnatul berii Friederich Czell si Fii (proprietarul exploatării miniere Concordia), ulterior la diferiți beneficiari din țară. Prima haldă de steril a fost amplasată între colonia de sus și cea de jos, purtând denumirea de Sturz. Următoarea haldă
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
avut loc inaugurarea tronsonului numit „"ocolitoarea mică"”, ce face legătura între Drumul Național 1, la intrarea în oraș dinspre Predeal, și Drumul Județean 103A, spre Zizin. Construcția acestui tronson a fost demarată în noiembrie 2005, lucrările la pasajul din zona Dârste fiind începute încă din anul 2003. Tronsonul are o lungime de 4,7 km și include podul peste râul Timișul Sec și pasajul din zona Dârste. De la intersecția cu Drumul Județean 103A, ocolitoarea continuă pe drumul ce trece pe lângă CET
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
Construcția acestui tronson a fost demarată în noiembrie 2005, lucrările la pasajul din zona Dârste fiind începute încă din anul 2003. Tronsonul are o lungime de 4,7 km și include podul peste râul Timișul Sec și pasajul din zona Dârste. De la intersecția cu Drumul Județean 103A, ocolitoarea continuă pe drumul ce trece pe lângă CET Brașov, pană la intersecția cu Drumul Național 11, spre Bacău. Costurile totale ale lucrării au fost în valoare de 32,6 milioane lei. De asemenea, la
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
drumul ce trece pe lângă CET Brașov, pană la intersecția cu Drumul Național 11, spre Bacău. Costurile totale ale lucrării au fost în valoare de 32,6 milioane lei. De asemenea, la începutul acestui tronson este planificată modificarea intersecției din zona Dârste, pentru a permite accesul mai rapid dinspre ocolitoarea municipiului Săcele spre cea a municipiului Brașov și invers. Un proiect în această privință există din luna aprilie 2012 și se estimează finalizarea sa odată cu darea în folosință a întregului tronosn I.
Varianta de ocolire a municipiului Brașov () [Corola-website/Science/318165_a_319494]
-
după cum spune documentul de danie: "„Și iară să fie sfintei mănăstiri metohul de la Șirineasa ot sud Vâlcea, cu casele și cu biserica, cinstind hramul Sf. Nicolae, cu pivnița și cu jicnița și cu două roate de moară și cu o dârstă în apa Luncavățului, care și acestea le-au făcut părintele Ion; iar moșia Șirineasa este dată de Domnia mea sfântei mănăstiri”". Din structura de lemn, parțial dezvelită de vremuri de sub tencuială, nu se pot distige părți mai vechi care să
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. Privind harta localității se constată cu ușurință o structură complexă a așezării, structură cu vatra alungită pe directiile nord/est - sud/vest și nord/vest - sud/est. Rețeaua
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
fost întâlnite la preotul satului și la Pamfir Haiduc, unde, în cantități mai mari se obținea cunoscutul „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru uzul gospodăresc
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
a fost viceprimar al Brașovului în timpul guvernării liberale în anul 1935. În anul 1951, în urma resfințirii Bisericii pe motiv ca a fost profanată de comuniștii care au intrat în altar, a fost ridicat de către Securitate, tuns, anchetat și mutat la Dîrste, lângă Brașov, cu domiciliu forțat pînă în anul 1956. După anul 1956 a luat parte din ce în ce mai rar la activitatea bisericească, stingîndu-se la vârsta de 77 de ani, în Brașov la 29 septembrie 1960.
Nicolae Stinghe () [Corola-website/Science/322634_a_323963]
-
Grohotiș", 1557 m). Pasul este parcurs de "DJ102I" Săcele (DN1A) - Pasul Predeluș - Valea Doftanei - Câmpina (DN1). Acesta este neasfaltat deocamdată (2014) pe porțiunea Valea Doftanei-Săcele. Cea mai apropiată gară (în termeni de acces rutier) este pe Magistrala CFR 300 la Dârste (Brașov). Cele mai apropiate aeroporturi se află la București respectiv Sibiu. În apropiere se găsesc spre vest respectiv est, pasurile Predeal și Bratocea. În Evul Mediu trecătoarea - care făcea parte din "„Drumul Prahovei”", era parcursă de o potecă. Deoarece aceasta
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]