803 matches
-
nenumărate dovezi de eroism. Soldații români luptă admirabil. Sunt la înălțimea celor mai viteji apărători”. La sfârșit, iată și o opinie a adversarului, exprimată de generalul german Kurt von Morgen: „Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri (pe frontul Corpului I de armată german) în decursul celor 14 zile. Ele au condus la lupte la baionetă. Acestea ne-au pricinuit pierderi considerabile”. Rezistență neobișnuit de dârză, cinci-șase atacuri și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri (pe frontul Corpului I de armată german) în decursul celor 14 zile. Ele au condus la lupte la baionetă. Acestea ne-au pricinuit pierderi considerabile”. Rezistență neobișnuit de dârză, cinci-șase atacuri și contraatacuri pe zi, lupte la baionetă - oare, la ce s-ar fi așteptat? ce și-ar fi închipuit cei care nu-și mai încăpeau în țară și-n piele și veneau peste un popor cinstit și cuminte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE Din caierul mare al vremii Istoria strânge
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
înzestrate. Oamenii de litere români, totdeauna, din orice izvor de sar fi răcorit, pe orice coordonată s-ar fi mișcat, nicicând nu s-au îndepărtat de rădăcinile creației patriei lor natale. Poeții generației șaizeci, posedând rădăcini adânci, care îi sprijină dârz - într-o necunoscută pentru cei străini, dar foarte bogată cultură - n-au ezitat să navigheze către alte necălcate până acum țărmuri și să-și fixeze soclurile noilor lor creații în meridiane poetice de o valoare universală. Căutând să găsească esența
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
că mi se păreau, - ca regățean ce eram, - cam greoi; a doua, că formația lor germană, mă diferenția de ei, pe mine, ca francofil, oricât de legați am fi fost. Dramaturgul I. D. Sârbu, însă, nu știu de ce, cu mandibulele lui dârze de miner scotocind adâncurile, mă întimida... El putea fi feroce, având raierii necruțătoare, ca orice bucureștean. Normal, s-ar fi cuvenit să ne înțelegem. Păstram însă distanța. Fiind el atât de sincer și de agresiv, instinctul îmi șoptea să am
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
Iordachescu Ionut Deputatul Partidului Democrat Liberal (PDL), Theodor Paleologu, i-a îndemnat pe susținătorii Alianței România Dreaptă (ARD) prezenți la lansarea candidaților pentru Sectorul 2 din București să fie ”spartanii” lui și a anunțat că sloganul său este ”Dârji ca Leonida la Termopile,” transmite Mediafax. Theodor Paleologu, după ce a ironizat sloganul alianței din partea căreia candidează, continuă să-și păstreze umorul caracteristic, adaptându-și strigările electorale după cele ale liderului ARD, Mihai Răzvan Ungureanu. Parafrazând pe cine știți dumneavoastră, vă
Sloganul ”spartanului” Paleologu: Dârji ca Leonida la Termopile by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41100_a_42425]
-
curent îi invita pe democrat-liberali să fie ”ungurenii” lui. Democrat-liberalul a declarat că el candidează în Colegiul 9, făcând observația că, acolo, ”e cea mai mare concentrare de intelectuali pe metru pătrat.” Totodată, el a arătat că sloganul său este ”Dârji ca Leonida la Termopile.” Theodor Paleologul a glumit la începutul discursului spunând că a fost aproape să rateze manifestarea ARD, nu pentru că i s-ar fi rupt lanțul la bicicletă, cum i s-a mai întâmplat altădată, ci pentru că pregătea
Sloganul ”spartanului” Paleologu: Dârji ca Leonida la Termopile by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41100_a_42425]
-
bunătății noastre, roman care s-ar putea intitula foarte bine : țară frumoasă și amărâtă, eroică și nefericită. În tonalitățile lirice ale poemului patriotic despre o Basarabie mândră și oropsită se îmbină oda cu lamentația, elogiul marilor calități (frumusețile geografice, prezența dârză în istorie, pământul darnic și solidar, oamenii generoși) cu deplângerea unui destin nefericit și nemeritat. Diferența importantă constă în faptul că moldovenii lui Ion Druță nu cred, profetic, într-un viitor mai bun, nu speră într-o răzbunare a timpurilor
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
ci a stâncii de granit plămădită cu sufletele oamenilor acestui pământ care n-a încetat nicio clipă să existe și mai ales să trăiască ! Poporul acesta obidit de grele vremuri și dușmănoase gânduri de cotropire n-aîncetat nicio clipă să fie dârz în a-și apăra ființa și demn în arena istoriei. De veacuri a luptat pentru dreptate socială și neatârnare : CTITORIND SOARELE OMENIEI Motto : "Vreme trece, vreme vine." Chiar dacă timpul trece Prin timp noi vom rămâne, Chiar de ni-i clipa
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
de moarte. Într-o mănăstire uitată de lume din Irlanda, un document primejdios este păzit cu grijă. În timp ce într-o capelă din Pricetown, New Jersey, o călugăriță este ucisă în timpul rugăciunii. Aventurile continuă, concentrându-se pe sora Valentine, o personalitate dârză, deseori incomodă. Este descoperit un secret exploziv: Assassini, o frăție străveche de ucigași, odinioară tocmiți de Biserică pentru a-i apăra interesele. Astăzi însă, ordinele vin de altundeva... Thomas Gifford: Assassini. Editura Rao, București, 2005. Preț: 249 000/24,90
Agenda2005-19-05-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283675_a_285004]
-
ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu va speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
și roșiori,Bravi ostași ai țării mele,Ați luptat învingători,Cucerind redute grele.Lupte aprige la Plevna,La Smârdan ori la Vidin,Au aprins în suflet râvnaDe-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajniciSă luptați spre libertate,Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarteZiua voastră e aproape,Zi din maiul înflorit,Cerul vrea să vă adapeFlori pe piept din mal ivit.Cerul vrea să vă aducăUn omagiu de culori,Să se-audă-n vai și-n luncăMarșuri, vesele cântări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
îi scria lui Mihai, neștiind că și el dădea aceleași semne: „Mi s-a urât cu viața, fă ce faci și vino de-l ia, ca să-l duci în vreo casă de sănătate.” Tatăl poetului fusese un om deștept și dârz, care a luptat cu viața. Fiu de țărani, după spusa lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
ostași ai țării mele, Ați luptat învingători, Cucerind redute grele. Lupte aprige la Plevna, La Smârdan ori la Vidin, Au aprins în suflet râvna De-a-mplini un plan divin. Dacă țara va vrea vajnici Să luptați spre libertate, Aprigi, mândri, dârji și falnici, Nu vă speriați de moarte Ziua voastră e aproape, Zi din maiul înflorit, Cerul vrea să vă adape Flori pe piept din mal ivit. Cerul vrea să vă aducă Un omagiu de culori, Să se-audă-n vai și-n
TRIPLA SEMNIFICATIE A ZILEI DE 9 MAI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384413_a_385742]
-
intereselor conectate și reconectate în afara justiției! Schimbarea fronturilor Justiției după alte puncte cardinale decât legea, în ceea ce înseamnă justiție românească este de zece ani esența opunerii față de infiltrarea alternativelor politice, mitei, manipulării, corupției la Antena 3, post tv de rezistență dârză, sacrificală, identică doar cu sine în pestrițul carusel al ecranului românesc. La împlinirea a zece ani de emisie, acest post elogiat de către compatrioții din țară și din străinătate (nu poate fi vorba despre diasporă, deoarece termenul nu se referă la
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
vestimentare. Dar, mai toți se închinau la regele aurului, la acele bogate shop-uri de pe Karachi. Veni și momentul eliberării din acel chin al căldurii și al umezelii. Fuseserăm îmbarcați iarăși în avionul nostru Tarom. Un avion mic, dar foarte dârz în comparație cu alte aparate aterizate acolo pe aeroport, din cele uriașe, cu câte trei etaje, transportând câte 300 de pasageri, călătorind în destinații strălucite: Frankfurt, Zurich, Londra. După câteva clipe avionul nostru decolă. Surpriza noastră a fost sosirea neașteptat de devreme
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
cărunte. Parfumuri amărui și discrete, Aduse din lumi imperiale, Cu ale lor mistere și secrete, Se țes legende autumnale. Pe tărâmuri cu brumă și ceață Florile lor sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele crizanteme au curajul De-a sta în fața brumei seci, Doar ele dau grădinilor mirajul, Când neaua se așterne pe poteci. Apoi, înfruntă freamătul de vânt Ce suflă peste toamnă cu putere, Rostul crizantemelor pe pământ Este ofranda vieții efemere. Azi
CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]
-
el, trebuia să scoată din noi bărbați adevărați. Țin minte că ne-a dus în curtea școlii, ne-a așezat în careu și ne-a spus. - Băă! Voi credeți că viața e ușoară? Așa...tra-la-la... și tra-la-la? Trebuie să fiți dârzi, luptători, mă! Uite, am să vă învăț un joc care să vă educe dârzenia. Îi zice “un ban pe păr”. Ați auzit de jocul ăsta? - Nuu! Am răspuns noi în cor. - Las’ că vă învăț eu! A scos o monedă
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
acum eram băiat de ceată. Mi-am pus în gând : „Dacă merg numai prin vecini, așa cum zicea mama, nu umplui traista. Și tata a zis să fiu bărbat, să viu cu traista plină.” Acest „argument forte” m-a făcut mai dârz, mai hotărât. Mai ales că habar n-aveam pe unde voi merge și cât va dura colindatul. Aveam un elan de luptător și o dârzenie obținute în lupta cu zmeii și balaurii... Aici trebuie să mărturisesc că elanul de viteaz
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
figura lui Cârpenișteanu îi era lui bine cunoscută, copilul ieși în față, așa cum i se ceruse. O fată tremura, înțelegând din grozăvia scenei respective că ceea ce se întâmplă nu poate fi de bine. - Eu sunt, spuse Elefterie, vesel, breaz, frumos, dârz, imberb. Eu sunt. - Vino-ncoace, îi porunci celălalt, săgetându-l cu o privire desprinsă parcă dintr-un film de groază. Puștiul se apropie. Ochii lui Mircea Cârpenișteanu nu vesteau însă nimic bun. Cuțitul cu atât mai puțin. - Domnule? făcu Elefterie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
noroc - poți să ai acces. Dar astăzi Rainer și Anna sunt la liceu, unde din păcate trebuie să se ducă în fiecare zi, până la bacalaureat. Domnul Witkowski s‑a întors din război fără un picior, dar în rest drept și dârz. În război îi era mai bine decât îi este astăzi: era teafăr, biped și activa în SS. Energia pe care o investise atunci în alegerea profesiei e canalizată în prezent către hobby‑ul lui care nu cunoaște nici un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ca lunca te-mbracă-n hiacintă... CUCERIRE De-a lungul nepăsării acestei reci naturi, Spre nevăzutul unde arpegii de fanfare Desfac în foi sonore o limpede chemare Vom merge în armură de fier, încinși și duri. Ca nu cumva sub dârza trufie ostășească Să se adune umbra sau plumbul unui nor, Vom încrusta viziunii aprinsul Kohinor Și vom lăsa ca ochiul de foc să ne orbească; Un somn năuc ne-o duce pe drumul mort, îngust, Dar ființa noastră pură desprinsă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
destind Când viforul în trâmbe de-omăt vrea să-l îngroape. Dar, uite, munci de iarnă te leagă de colibă Și nu-ți dau timp s-adulmeci nici aerul de-afar'; - Necum s-alergi pe drumuri, când viforul hoinar Te-nșfacă dârz și zloata sumanul îți îmbibă. Lăsai să treacă gerul; apoi, un lung pomelnic De zile înmoinate când fiecare sloi E-o lâncedă clepsidră; când neguri grele, ploi, Dospesc încet pământul călâi, dar feciorelnic. Un strat lăptos de aburi mai stărui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cerul topit al Salaminii, Un fum gălbui înnoadă prelung, ca un fuior. Am azvârlit cununa, am desfăcut herminii Bogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri: Un trunchi bătrân de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
om cinstit, „cu gâdilici la limbă”, adică spunea adevărul fără menajamente, neavând „ascunzători în suflet”, după cum îl caracteriza Ion Creangă. Cinstit, cu alte cuvinte! Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de către țărani ca fiind cel mai dârz și mai competent reprezentant al lor, care să le poată apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării. Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Citind cartea „Ultimul tren spre Romania” a
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]