826 matches
-
de trei mituri: Limba română, Mama și Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în ciuda fragilității înfățișării sale și a vocii sale - moi și stinse, menite parcă să șoptească o rugăciune, nu să pronunțe propoziții aspre ca vechii profeți - un poet dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil. Mulți i-au înțeles stilul și mesajul, alții i-au reproșat mereu faptul că nu este un poet postmodern. Judecată rea. Vieru nu putea fi postmodern pentru că, spune chiar el, s-a născut și
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/De_la_eminescu_la_grigore_vieru.html [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
realizată, în perioada de maturitate artistică de zugravul Pârvu Mutu în 1692, fiind păstrată prin grijă localnicilor. Se spune ca, 55 de persoane, femei, bărbați, copii au fost pictați, alături de ei aflându-se autoportretul sau, înfățișând un tanar,cu privirea dârza, ținând în mână o icoană prăznicar, el fiind considerat cel mai productiv artist al epocii brâncovenești. Este de remarcat tabloul votiv, reprezentând familia marelui aga, Matei Cantacuzino. Zece ani a durat restaurarea picturilor murale, începute în 1994,datorită gradului avansat
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_constructii_elisabeta_iosif_1374393870.html [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
îi scria lui Mihai, neștiind că și el dădea aceleași semne: „Mi s-a urât cu viața, fă ce faci și vino de-l ia, ca să-l duci în vreo casă de sănătate.” Tatăl poetului fusese un om deștept și dârz, care a luptat cu viața. Fiu de țărani, după spusa lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
Nica Țene, abia acum în orașul nostru de pe Someș și am înțeles frumusețea și înțelepciunea femeilor Olteniei a caror valoare se măsoară „după greutățile pe care le-au înfruntat în viață”, așa cum spunea Voltaire. Și am învățat de la această olteanca dârza că „fericirea nu trebuie căutată prea departe. Ea se află în jurul nostru”: „Să te bucuri că a înflorit cireșul/ lângă o tufa mov de liliac/ că în lanul care se leagănă desoare/ stau aprinse lămpile de mac/ Să te bucuri
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
că nu a plouat/și a fost o zi mai luminoasă./ Fericirea nu e peste mări/ nici pe sus, adusă de vreun zeu/ ea e aici, în lucrurile simple care sunt în jurul tău, mereu”. Și am învățat de la această olteanca dârza Titina Nica Țene, „că nu trebuie să te uiți în urmă, ci trebuie să mergi înainte, cu bucurie, să-ți aduni toate puterile pentru a-ți urma destinul hărăzit de soarta”. (Rabindranath Tagore). Și pentru aceasta, vreau să-i mulțumesc
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
martiri, a îndumnezeit peșterile, pustiurile și munții cu milioane de cuvioși, schimonahi și sfinți. Am o adâncă plecăciune, o cucernică închinare și o sacră admirație pentru marile Monahii, care au plămădit cerul cu sfințenia trăirii lor, pentru Presbiterele evlavioase și dârze care și-au sacrificat tinerețea, sănătatea, familia, școala, viața în regimul concentraționar, pentru Monahiile albe, mirenele Apostolatului Social-Mărturisitoarele și poetele Dorului mistic, pentru Monahiile Suferinței, care au fost prigonite, pentru Monahiile Jertfei, cele care au pătimit în închisorile regimului torționar
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
partid, domnul inginer Breazu luase cuvântul, spunând cu o voce puternică:”da, tovarăși, de oameni ca Mărășteanu are nevoie Combinatul nostru. Harnic, priceput, corect, cinstit. Cu oameni ca Mărășteanu s-au construit în țara asta atâtea fabrici, uzine, combinate. Oameni dârji, curajoși, perseverenți, competenți...Ei sunt sarea pământului nostru! Ei, muncitorii ăștia au dus România la demnitatea și respectul celorlalte țări din lume. Mărășteanu și alții ca el sunt talpa țării...Ha, ha, ha, rânji Mărășteanu, eu l-am crezut, eram
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1431286875.html [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A fost odată un Rucăr vechi de veacuri ce-și rezema zidirea pe înalturi, ca scut în cale de hoarde și stihii. Au fost odată oameni dârji și sunt și azi dar în alt fel, cu încropeală de om nou și-nghesuială pe înalt. Plaiurile au rămas tot verzi dar cu părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_i_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
nu putea să creadă că Dacii, înainte de romanizare, ar merita menționarea istorică. Se vor retipări manualele de istorie cum ar cam fi foarte necesar? Nicidecum. Avem un președinte cu adevărat ales, cu mentalități în contradicție cu parlamentul. Se simte lupta dârză de rezistență a celor care consideră țara numai o vacă de muls. Din păcate acest minunat președinte nu are pârghiile necesare conducerii efective a țării. Această perioadă de doliu național după o regină care nu a purtat nicicând coroana cuvenită
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471171460.html [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
și sufletul din ei. La cârma țării, în opoziție sau pe lângă politică, jefuitorii au fost neînduplecați, nu i-a mișcat nicio suferință, s-au ținut tare pe poziție. „Politica, în asemenea vremuri, cere OAMENI TARI”, s-a auzit glasul lor dârz și răspicat. În România parcă a dispărut înțelesul cuvântului „umanitate”. Deși Curtea Constituțională a respins reducerea pensiilor, s-au găsit alte portițe de reducere a pensiilor - impozitarea - chiar și mai mare decât era planificată reducerea. Și mai dureros este că
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Romania_anului_2010.html [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
județ Muscel, care trebuia să dispară de pe harta României și datorită rezistenței înverșunate împotriva comunismului duse de oamenii pașnici din munții Muscelului și de la sud de munții Făgăraș. Căci nu degeaba au existat aici numeroși haiduci, amintindu-ne de rezistența dârză pe care au opus-o strămoșii noștri, dacii, față de ocupantul roman. Numai că de această dată ocupantul extern era cel sovietic, iar cel intern erau uneltele lor locale, puși să oprime un întreg popor. La sfârșit de secol al XIX
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
țigară, ignoră privirile îngrozite ale lui Iftode și puse prima întrebare de control: - Ia, zi, băi, Iftode, tu ai citit sarcinile pă zootehnie prevăzute în plenara dăn luna trecută!? Alea spuse dă Marele Tovarăș, ca să le priceapă tot animalu’! Figura dârză a onestului Iftode trecu în registrul: „disperări de circumstanță”. Cu o puternică tentă stupidă! - Toașu, știți, noiii, mai mult cu vacilii... - Eram sigur, bă, că d-aia venii io, ca să vă esplic cum stă treaba! - Olicăăă, să ne trăiți că
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/Complotul_vitelor_mihai_batog_bujenita_1376300025.html [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
vigoare, semeț prin autoritatea suveranității sale, păstorește ancestral cu țesătură din fibră voievodală și vlădicescă din Carpați. Neamul Acela a durat durarea sufletului românesc care, demn și răspicat a răspuns idealurilor graiului său divin, prelins din seva țărănimii imperiale întotdeauna dîrză și tenace, caldă și entuziastă, luminoasă și jertfitoare, armonioasă și spirituală, înzestrată cu harul oricărei ascensiuni culturale prin esența intimă a personalității și veșniciei sale religioase. Mulți dintre geniile, savanții și personalitățile celebre naționale și universale au cules din fagurii
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1493617590.html [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
ani femeile, și în baza căruia, au fost scoși din mănăstiri aproximativ 5.000 de monahi și monahii. Cu mult curaj și echilibru, diplomație și tenacitate, a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistențe, camuflate sub un discurs «favorabil» pentru liderii comuniști. S-a opus din răsputeri abuzurilor și ingerințelor partidului-stat în viața Bisericii și încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituție neputincioasă, tolerată și discreditată, cu un rol nesemnificativ în
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE IUSTINIAN MARINA – ACUM LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE LA MUTAREA DIN LUMEA ACEASTA, PĂMÂNTEASCĂ (1901 – 1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2275 din 24 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490347964.html [Corola-blog/BlogPost/375675_a_377004]
-
ideologico-doctrinar privind HOLOCAUSTUL ROȘU care l-au declanșat asupra Națiunii române, respectiv asupra Bisericii Ortodoxe, fiindcă toți care au fost uciși și-au iertat călăii și pe cei care au programat GENOCIDUL NAȚIONAL, iar cei care au supraviețuit demni și dârji, dar în cârje, în spitale, în suferințe neîntrerupte, în continuă supraveghere, într-o totală izolare și desconsiderare, ba unii chiar caterisiți de blândul Sinod, le-au plâns de milă ucigașilor și s-au rugat pentru ei la Bunul Dumnezeu pentru că
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
cer până-n pământ iar Poetul strânge între palme frunte ...când și vâlvele-au plecat în lumi păgâne blândului Hristos ce-I mai rămâne? NECESARA MINUNE în zadar se schimbă nopțile în zori: unde sunt ciobanii sfinți și rugători? unde-s - dârzi - voivozii - magii crăișori în această țară adâncată-n nori? vai - pitice vremuri și preascunde frunți e degeaba încă stâncă-n vechii munți: ați uitat să dați cu pietre după câini iar turbații v-au mușcat și piept și mâini zmeii
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
sculptorului gălățean Aurel Vlad, ”păzit” de o mai modestă cruce de piatră, ce ne duce cu gândul la numeroasele astfel de cruci ce împânzesc, din vremuri imemoriale fostul județ Muscel, desființat în anii ’50 de regimul comunist datorită răsunetului luptei dârze a partizanilor conduși de Locot.-colonelul cămpulungean Gheorghe Arsenescu și ulterior de frații Toma și Petre Arnăuțoiu din Nucșoara, în perioada 1948-1959. Cea mai longevivă mișcare de rezistență armată anticomunistă din întreaga Europă de Est, soldată cu sute de oameni
Inaugurare monument Haiducii Muscelului by http://uzp.org.ro/inaugurare-monument-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
îl opriră. Ștefan după ce îl ocărâ în toate felurile plecă la celălalt bar al comunei, unde se puse și mai zdravăn pe băut. Se agăța când de unul când de altul, până ce îl înjură pe Miron ce era un om dârz, puternic, și care în acea seară dorea să încheie niște vechi socoteli cu niște vecini ce-i luaseră o bucată din pământul lui susținând că le aparține. Până la venirea lui Miron, Ștefan fu cinstit cu băutură de unul din acei
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1491811384.html [Corola-blog/BlogPost/352707_a_354036]
-
mă, Floricele, ajută-mă! --Ia ascultă, domnule! îl repezi Floricel. Bineînțeles că sunt un om milos și vreau să te ajut. Dar, mata nu înțelegi că treaba asta necesită niște cheltuieli? Vrei pomană pe cheltuiala mea? Mototolea înțelese că e dârz tunarul și începu să plângă ca un copil: --Nu înțelegi, Floricele, că n-am la mine nici măcar un milion? Mințea. Mințea cu nerușinare, dar știa că în afaceri minciuna este o virtute. Important este să știi când și cum să
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415988157.html [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
Toate Articolele Autorului Gîndul că astăzi ploua și mîine va fi ger În mine disperarea va înflori și sper Că nu-ți vei da silința, suava domnișoara, De-a-mi spune că ți-e rece la mine-n primăvară! Atunci, pășește dîrza, pîrleazul te așteaptă El este cîteodată simbol pervers de poartă Dar asta nu înseamnă că vei fi pîngărita - Iluzia aceasta este doar o ispita Ci, vin-o, cade noaptea și eu încremenesc Iubirea noastră are imbold pur îngeresc Să te
GINDUL CA ASTAZI PLOUA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Gindul_ca_astazi_ploua.html [Corola-blog/BlogPost/361531_a_362860]
-
ideea clară a unirii, prin punerea mână de la mână și umăr lângă umăr pentru a urni bolovanul țării, prea mare pentru un singur om A rămas în istorie și a fost preluat în literatură de mulți scriitori, prin acest spirit dârz al omului simplu, isteț, cercetător, perseverent, care caută adevărul și dreptatea și nu se lasă până nu-l află, indiferent cât trebuie să suporte pentru asta. E bine să ne aducem aminte, măcar din când în când, de evenimentele la
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Uniti_in_pasi_de_hora_rom_cezarina_adamescu_1390578418.html [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
un roman, cum am crezut eu, ci o excursie bine scrisă prin propria noastră conștiința, care suferă de tot felul de angoase naționale și internaționale, dar nu are ce face, trebuie să-și țină calea draptă și voință de supraviețuire dîrză. „Noi suntem primii care am văzut desene animate color. Noi suntem primii care vedeam în alb-negru la televizoarele rusești TEMP sau RUBIN ,,Giganții”, „Daniela și Așchiuța”, „Răzbunătorii”, ,,Sfanțul”, „Baronul”, „Linia maritimă Onedin”, Teatru TV și pe Toma Caragiu și Alexandru
NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC” de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Noi_cei_care_nu_stim_nimic_.html [Corola-blog/BlogPost/370843_a_372172]
-
centrul Franței în care s-au descoperit tăblițele de argilă arse, care, după curățire, s-au dovedit a fi inscripționate cu un alfabet necunoscut; La pas prin Imperiul vechilor mayași, o lume săracă și pe alocuri teribil de înapoiată, dar dârză și foarte mândră în același timp, oameni care știu atât de bine să îți păstreze și să își pună în valoare tradițiile ; Sfinții din farfuriile zburătoare, OZN-uri prezente în istoria artei. Fără a prezenta toate narațiunile, volumul se încheie
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
pruncii până în jurul vârstei de 1 an, de parcă eram mai ceva, decât mumia lui Tutankamon, copilul-faraon al Egiptului, am ajuns la stâna Zănoaga. Așa aveam să cunosc, încă de la acea vârstă fragedă, pe Marele Străbun- Muntele, muntele sur, statornic și dârz, cel care avea să-mi fie cel mai bun prieten, iar mai târziu, sfâtuitor și protector ancestral, ce l-am îndrăgit din prima clipă, rămânând o amintire vie și constantă, în inima mea de pribeag pe la porți străine. Muntele, îl
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
pe ape/ Ca două faruri luminând pe mare/ Lucind târzii, stingându-se aproape.” Florența e în poemul cu același nume o minune evocată ca în literatura de epocă: „Știu zările că nu-i pe lume/ Cetate dulce, după nume,/ Mai dârză decât e Florența/ Iat-o/ Cum se clădește dinspre San Miniato, /rostogolind sub ceruri blocuri sure/ Cu vuiet de armuri și de pădure...” Tematica autohtonă a poeziei sale apare în poemul „În vie” unde peisajul liric e patriarhal, cu accente
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422687131.html [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]