496 matches
-
se ridică în timpul lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu și continuă să țină sus tradiția boierească națională și propensia românească în epoca fanariotă și apoi, în prima jumătate a secolului XIX 12. Toți aceștia moșteneau de la înaintașul lor nu numai dârzenia, tenacitatea și destoinicia în a se ridica, prin forțe proprii și vitejie, de la o condiție modestă, de moșnean sau mic boier, la mari demnități și averi, dar și cultivându-și suflul patriotic de apărare a valorilor naționale, dobândite în lupta
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
participat la botezul primului...copil! Cel care va supraveghea și va lumina o parte din generațiile actuale de pe Valea Buzăului, dar și cele viitoare. Călătoru: Cel care ciuruit de gloanțe, răni care-n lupte nu i-au adus sfârșitul ci, dârzenia de-a merge mai departe alături de Steagul României. Răni care odată cicatrizate, l-au îndemnat din nou la luptă. Cel care încărcat cu medalii, după războiul de Independență, nu s-a dus după glorie. S-a dus la Mănăstire. Istoricul
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
flăcărilor mari ca niște limbi de balaur ce se îndreptau spre cer, și ne luminau fețele într-un mod ciudat, făcându-le când mai luminoase, când mai întunecate. Doar ochii copiilor rămâneau permanent scânteietori, plini de uimire , interes și chiar dârzenie când îl ascultau pe domnul doctor - un bărbat bine legat, de statură mijlocie, îmbraăcat într-un costum subțire de vară de culoare gri - povestind cu vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
vedea și adeverim ceea ce nădăjduim de la Dumnezeu. De aceea Sf. Apostol Pavel zice: “Credința este adeverirea celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (Evrei, 11, 1) Scriu acest articol cu o mare bucurie în suflet, închinându-mă in fața curajului, dârzeniei bunului suflet al unor slujitori ai sfintei biserici ortodoxe române, exemplu servind preotul paroh al bisericii Sfântul Vasile de la Poiana Mărului...din Orhei Victor Aga, care este și un adevărat patriot al neamului nostru, educator al tinerei generații și promovator
SE ÎNTOARCE-ACASĂ DUMNEZEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369879_a_371208]
-
nu are în vedere exteriorul românului (îmbrăcămintea, pieptănătura, gestica, mimica), ci interiorul lui (gândirea, limbajul, sentimentele, năravurile)... Bunăoară, conștienți au ba, tot mai mulți români postdecembriști pun semnul de egalitate între curaj și tupeu. Curajul, însă, denotă tărie de caracter, dârzenie conștientă de sine și un altruism învecinat cu sacrificiul suprem (de pildă, curajul de-a spune adevărul gol-goluț, cu toate consecințele ce decurg dintr-un atare act temerar, sau curajul de-a protesta împotriva nedreptății individuale, îndeosebi împotriva celei colective
TOT MAI MULŢI POSTDECEMBRIŞTI N-AU CURAJ, CI-S TUPEIŞTI ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369357_a_370686]
-
am temut întotdeauna de ea, deși aș fi putut să-i gătesc exilul pe o insulă și să nu o mai văd niciodată. Însă și ea s-a temut de mine. Așa ne-am iubit noi! Însă trebuie să recunosc, dârzenia și încăpățânarea o moștenesc de la ea. Puteam chiar să fac să se întâmple și mai rău. N-am dorit însă ca istoria să consemneze că am exilat-o sau am asasinat-o. I-aș fi răpit astfel cumva din partea ei
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Sadoveanu. Dacă în romanul sadovenian femeia din Moldova caută bărbatul și adevărul despre crimă, în „Dincolo de Orizont “, Ioana Heidel,( olteanca ale cărei urisitoare în nopțile fără soț au venit la naștere pentru “a-i toarce firul vieții “), caută cu aceeași dârzenie sănătatea copilul ei. „Dincolo de orizont” formează un roman omogen, chiar dacă aparent ar fi heterogen din cauza împărțirii lui în povestiri scurte, adevărate tablouri. Este o proză încărcată de amintirile autoarei ce reconstruiesc o viață dedicată salvării sănătății copilului ei.Cartea este
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
incendia sate, pot împușca și distruge cu răutate, dar asta nu-i face decât niște nelegiuiți. Nu există scuză pentru viol. Față această strălucește de frumusețe pentru că valoarea ei nu o dau agresorii, valoarea ei stă în curajul ei, în dârzenia și în credința ei că merită să lupți pentru dreptate pe acest pământ. Și pentru demnitate. Da, aceste inimi sunt frumoase! Referință Bibliografica: +,- sau = Reflecții - Jocurile foamei (3) / Olivia Dumitru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
între virtuțiile ei firești, cardinale, ale trăsăturilor chipului creat, încercând prin suferință, credință și jertfă să restaureze asemănarea și nemurirea prin dragoste după Chipul divin al Atotcreatorului Cosmosului. Zamolxianismul a zămislit în sânul marii Națiuni primordiale traco-geto-dace, faima Cavalerului trac, dârzenia ilustrului Monarh și înțelepciunea profetică milenară și nemuritoare a Elitei spirituale. Eroii, protagoniștii, sacerdoții, doctrinarii, inițiații manifestărilor politeiste, antice s-au circumscris ritualurilor fanteziste, panteiste, iluzioniste, provocând sau încercând să promoveze o domnie a bucuriei prin ignorarea durerii, împingând astfel
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
restaurantul cu „specific românesc” cu personal și vinuri italiene?!? Sau să umble cu Trabantul. Mulți cretini mai sunt, Doamne, în România! N.B. 2. A fost vizita oficială în Croația a prezidentului nost'. Multe mai avem de învățat de la croați! Cinste, dârzenie, muncă, curaj, demnitate!... Un popor mic, mic, ce ne dă clase peste clase! Mai ales clasei politice românești, repetentă de 70 de ani! ZEFLEMEAUA Când va veni sfârșitul lumii Românii nu vor fi atenți Iisus a spus: „Talita kumi“ Dar
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
atunci când vindeau și cumpărau vite, ca și de contribuția în cai de poștă. Atât nașterea, cât și evoluția ori dezvoltarea în timp a așezării, au fost favorizate de poziția geografică, de bogățiile solului și subsolului dar, în mod special, de dârzenia și hărnicia oamenilor, manifestate plenar până în zilele noastre. Ei produceau și prelucrau, în acele condiții vitrege impuse de relieful accidentat și lipsa câmpiei, unt și brânză, piei și blănuri de animale, vite și oi, produse vânătorești ori fructe de pădure
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
centrul orașului care ne-au impresionat prin rafinamentul artistic cu care au fost realizate. În fața Parlamentului se află statuia lui Lenin, construită în anul 1987 din granit. Este foarte înaltă, impunătoare, chipul lui Lenin creează o impresie de forță și dârzenie. Piața Centrală este dominată de statuia ecvestră a Generalissimului Suvorov, realizată din piatră de Cosuța și din bronz în 1979, cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la nașterea generalului. Se remarcă prin avântul foarte puternic de care sunt cuprinși
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
fapte de seamă foșnetul vântului prin pădurile, câmpiile noastre Valurile mării, focul gândului ce coboară din astre Dar când e vorba de dăruire și dragoste de țară Vâltoarea din sângele strămoșilor ne împresoară Si toti că unul ne adunăm cu dârzenie mare Să veghem cu ochiul minții și cu arma la hotare Suim și coborâm viguroși cum am fost, noi căutări zilnic străbatem sinuoasele lumii bune și rele cărări Tinerii atrași magnetic de INTERNET fără de leac Deznoadă firul nevăzut al vieții
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
trăind la nebunie lumină Știi realitatea ce locuiește aici se hrănește prin mine cu viață unghiile mă mănâncă până la os țigările mă fumează din plămâni tăcerea mă istovește de vin dar în fond această înfometare ce este?! e doar idee dârzenie stearpă căzută printre dinți ce face piruete într-un cerc vicios și râd... Referință Bibliografică: DE DATA ASTA UN TITLU RĂMÂNE FĂRĂ TITLU / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1040, Anul III, 05 noiembrie 2013. Drepturi de
DE DATA ASTA UN TITLU RĂMÂNE FĂRĂ TITLU de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357461_a_358790]
-
și să trăiască el însuși cazurile prezentate, trei obiective. În primul rând, să ajute la prevenirea unor infracțiuni, prin transmiterea unor învățăminte cititorului obișnuit. Apoi, să îi determine pe polițiști să își îndrăgească meseria, să o practice cu tenacitate, devotament, dârzenie și curaj. Și, în sfârșit, ca polițiștii să aibă răbdare în rezolvarea oricărui caz complicat. „Polițistul trebuie să fie, în primul rând, un mare patriot", a spus fostul milițian. Anca GOJA Baia Mare 29 februarie 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - DOUĂ
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
de țară al Majestății Sale. Alăturând patimile Majestății Sale puterii de răbdare a omului, putem asemăna aceasta cu izbirea pietrei de sticla unei vitrine. Însă, față de toate opresiunile, Majestatea Sa nu a opus doar scutul pieptului, a opus demnitatea, onoarea, dârzenia, patriotismul și a fost mai puternic decât omul, a fost omul întărit și apărat de aceste virtuți; a fost omul cu un drum croit fără greș pentru eternitatea României, a fost, este și va fi veșnic Regele României! Ceea ce e
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
care nu pot pentru ca să-mi permit ca să-l ratez... Ajung pe Magheru; în fața cinematografului, puhoi de lume. Aflaseră, se pare, și alții. Dar cerberii de la intrare țin mulțimea la distanță și nu permit accesul decât membrilor ACIN. Eu însă, cu dârzenia indusă de către Armata R.S.R., sunt decis să înfrâng orice rezistență. Îl abordez pe unul dintre cerberi. Îi explic că sunt viitor student la facultatea de film, că tatăl meu e mebru ACIN cu acte în regulă iar eu sunt, la
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
a Imperiului habsburgic în sensul încorporării numeroșilor creștini ortodocși în această zonă eminamente catolică, explicație justificată de biruința austriecilor asupra turcilor, în anul 1683. R.W. Seton-Watson, profesorul de la Universitatea din Londra, scria despre românii transilvăneni că „au rezistat cu dârzenie tuturor condițiilor defavorabile și au dovedit o uimitoare virilitate și tenacitate a sentimentului național, fără egal în Europa”. Ei erau convinși de un fapt, credința ortodoxă este „legea lor” și că „Ortodoxia a fost cea mai adâncă putere a unității
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
-i să se simtă în largul lor cu mine. Atentă la necazuri că și la suferință, Îmi place să ajut pe cât îmi stă-n putință . Dar tatăl meu era mereu pe baricade.! Înfruntând nedreptatea că și nepăsarea, El lupta cu dârzenie, dar și cu umilință. Zilnic preocupat de cei loviți de soarta, Gata oricând ca să le sară -n ajutor, Oricărui nevoiaș care-i ieșea în cale, Îi întindea o mână și îl strângea la piept! Iar eu, ție, Doamne, îți mulțumesc
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343947_a_345276]
-
o Elveție a estului” - așa cum cred că ar fi arătat țara noastră dacă nu i s-ar fi întrerupt brusc drumul democratic. Aici în Elveția m-am simțit tot timpul “acasă” pentru că satele seamănă cu locurile de la noi, până și dârzenia celor două popoare de a duce în spate tradițiile seculare și arhitectura caselor. Nu întâmplător vilele seamănă între ele, un exemplu ar fi Pavilionul Central în care cu siguranta încap toate camere hotelurilor din Berna! Pentru că Berna este cea mai
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n fața străinilor haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
îndreptându-și pașii spre Mănăstirea Sihăstria Secului, unde la data de 21 mai 1954 a fost hirotonit ierodiacon. Între anii 1951-1954 a urmat cursurile Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, prilej cu care a reușit să insufle colegilor de seminar o dârzenie a credinței; în acești ani n-a fost doar elev al Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, ci împreună cu Părinții Arhidiacon Ioan Ivan și Preot Vasile Ignătescu, a fost mentorul generației de preoți care au absolvit Seminarul Teologic. Despre bărbatul lui
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
îndreptându-și pașii spre Mănăstirea Sihăstria Secului, unde la data de 21 mai 1954 a fost hirotonit ierodiacon. Între anii 1951-1954 a urmat cursurile Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, prilej cu care a reușit să insufle colegilor de seminar o dârzenie a credinței; în acești ani n-a fost doar elev al Seminarului teologic de la Mânăstirea Neamț, ci împreună cu Părinții Arhidiacon Ioan Ivan și Preot Vasile Ignătescu, a fost mentorul generației de preoți care au absolvit Seminarul Teologic. Despre bărbatul lui
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
adjunct al revistei „Armonii Culturale” Focșani iunie 2013 ------------------------------------------------------------ În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, „DINCOLO DE COLINE ALBASTRE” (versuri) a poetului focșănean IONEL MARIN. Poetul vrâncean, desprins parcă din piatra munților săi, deși își declamă cu dârzenie crezul moral și artistic, nu impune reguli, ci se mărginește cu modestie doar să le arate. El arată calea și finalitatea ei. Preocuparea pentru revelarea adevărului său este atât de vie, încât el subordonează eticului întregul său demers poetic. Pentru
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Dobrogeanu, împreună cu soția Ludmila și-au adus marele aport la educarea tinerei generații în spiritual dragostei față de plaiul natal, de limbă maternă, de semenii lor, de grâi, de simțire și aspirații, purtând în sine sufletul, trăsăturile caracteristice, blândețea, mândria și dârzenia neamului român, fiind păstrători și factori activi ai tradițiilor și culturii române, luptând pentru reîntregirea Țării în granițele sale istorice, fiind recunoscuți că vădiți adversari al puterii sovieto-bolșevico-comuniste. (Despre activitatea Șefei Muzeului de Etnografie și Istorie din Bălti Ludmila Dobrogeanu
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]