2,349 matches
-
ani, premieră piesei „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale a scandalizat publicul, pentru că înfățișa prea multa imoralitate prin aducerea pe scenă a drojdiei mahalalei. Timpurile s-au schimbat, dar moravurile și tribulațiile erotice dintr-o „lume de mahala boema" au dăinuit. Imposibil de epuizat, Caragiale revine în fața publicului pe 3 martie, sub baghetă regizorului Toma Enache. Premieră comediei „D’ale Carnavalului” are loc luni, 3 martie, ora 19.30, la Teatrul Nottara, cu o distribuție de excepție, din care fac parte
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
foarte gustată. Abia după ce cântam lumea reacționa. Descrieți în câteva cuvinte esența Iașului cultural. Un oraș atât de frumos ca Iașul, care are universități de toate felurile, are Filarmonică, Teatru, Operă, Teatru de Copii, muzee are o rădăcină extraordinară care dăinuie de atâta timp. Nu poți trăi fără trecut. De aici pornești. Iașul este unul dintre puținele orașe ale României care se bucură de toate acestea conglomerate, și chiar din lume. De fiecare dată când mă întorc descopăr un alt Iași
Interviu cu soprana Mioara Cortez [Corola-blog/BlogPost/99417_a_100709]
-
de fapt ele două s-au unit. Acum de 8 martie se cam iese prin oraș, la un fi lm, la un concert, și toată lumea își oferă mărțișoare, simbolic, deși sărbătorile sunt diferite. Dar, ce contează? Albul și roșul încă dăinuie, și Ziua Femeii a rămas tot acum, pe 8 martie, când doresc tuturor femeilor, fetelor, mamelor și bunicilor, zile și nopți de sănătate și un an plin cu de toate. Cât despre ce mai facem, unde mergem, nu observ decât
martie-marțian-mărțișor [Corola-blog/BlogPost/99616_a_100908]
-
cum interferează cele două roluri? Ricky Dandel: Sunt artist încă de la vârstă de 14 ani când am debutat la Sibiu și după scurt timp la televiziune și la radio. Așa cum muzică este mult mai mult decât un rol care nu dăinuie dincolo de luminile rampei, rolul de profesor îl consider în egală măsură o vocație pe care în permanentă am simțit că trebuie să o urmez. Reporter: Cum priviți tendințele muzicale contemporane, de ce are nevoie curentul muzical actual pentru ca o piesă să
"Colaborarea între artişti, fie autohtoni sau străini, nu reprezintă nicio problemă" [Corola-blog/BlogPost/98029_a_99321]
-
îmi văd succinta viață Căci, Timpul tot pe fugă, își uită... dărnicia. Voi fi o visătoare, de-oi trece-n altă lume, Așa precum am fost și sunt pe Pământ. Iubirea am ascuns-o cu doru-n Nemurire Pe Veci să dăinuiască și în... Lumi postume! © D. Theiss Referință Bibliografică: Lumi postume / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1386, Anul IV, 17 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LUMI POSTUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383776_a_385105]
-
Ființa-n geamăt mi-ar muri Îngropată sub suspine. Dorul meu răscolitor, Pribegit-a întreg pământul, Pribegi-va și prin moarte, Doar să îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele-n lacrimi Dintre chinuri să le-alunge. Referință Bibliografică: LACRIMILE MELE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
ea îl oferă cititorului român cu densitatea binecuvântată a conținutului triat inteligent și cu perspicacitatea observației treze care face din jurnalul ei o adevărată carte de învățătură despre Japonia, așa cum ea este în zilele noastre și, nu mai puțin, cum dăinuie de milenii. -------------------------------------- Anca SÎRGHIE iunie 2016 Sibiu Referință Bibliografică: Anca SÎRGHIE - O CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ DESPRE JAPONIA / Anca Sîrghie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anca Sîrghie : Toate Drepturile
O CARTE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE JAPONIA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380110_a_381439]
-
voluptatea. Jurnalul i l-a dat. Un portret i-a lăsat. El la piept le-a păstrat Zi de zi a citit, Zi de zi a privit, De ele nu s-a dezlipit. Căile lor s-au despărțit, Prietenia a dăinuit Prin vorbe scrise, Pește vremuri, Dincolo de mari, Dincolo de zări. Astăzi ei nu mai șunt. S-or mai fi întîlnit apoi? A disparut portretul, A rămas doar jurnalul Și în etern, regretul... Referință Bibliografica: JURNALUL EI / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare
JURNALUL EI de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380221_a_381550]
-
și din Țară, iar nemijlocit bustul - pe mijloacele lui Arcadie Opaiț. Deci, în pofida planurilor perfide ale „prietenilor” noștri, Poetul național al românilor s-a înălțat, de fapt, la Hliboca, cu două capete, aceasta fiind o mărturie că geniul lui va dăinui etern pe aceste meleaguri ștefane, că „Eminescu-i izvorul de viață,/ Eminescu e Limba Română” (Mircea Lutic). La ceremonia dezvelirii bustului Poetului nepereche au participat reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, ai conducerii regiunii și raionului, ai societăților
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
unii privit însă ca un om de știință. Mintea lui curioasă se interesa de procesul și de tehnica gândirii și le făcea o analiză atât de pătrunzătoare încât „Organonul” său - nume atribuit de posteritate tratatelor sale de logică - avea să dăinuie, preț de două mii de ani, drept cartea de căpătâi din domeniul logicii. A înlăturat mitul geocentric, modelul Galileo-newtonian al universului, stabilind simetria și natura comună a celor trei dimensiuni. Ulterior, Einstein a venit cu modelul lui relativist adăugând dimensiunea timpului
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PAȘII DE PE NISIP Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: Chiar și pe nisip pașii prind suflet, dăinuiesc, iar în alveole florile iubirii, curajoase,-nfloresc - Maria-Ileana Tănase Mi-am rătăcit pașii pe nisipul vorbelor tale, fără să știu atunci, de ce, mi-ai ieșit în cale, am crezut în vise, ce n-au fost cu-mprumut și știu că
PAŞII DE PE NISIP de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378301_a_379630]
-
a tras zăvor, a pus străjeri la poartă și mă simți într-un oftat pe-a sufletului hartă. Ți-am rămas dulce-povară și roua dimineții, dar eternitatea ne-a așezat în paginile cărții, chiar și pe nisip pașii prind suflet, dăinuiesc, iar în alveole florile iubirii curajoase,-nfloresc. 2 Mai 2016 - MIT Referință Bibliografică: PAȘII DE PE NISIP / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana Tănase : Toate
PAŞII DE PE NISIP de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378301_a_379630]
-
translator from Holderlin and Juan de la Cruz. Keywords: exile, memory, poetry in Romanian, philosophy, translation Moto: Și în exil și în țara regăsită de mâine poezia lui Horia Stamatu va sfinți locul și vremea împlinind sorocul spiritualității românești, harazită să dăinuie prin jertfe ciclice, prin eclipse deschizătoare. Virgil Ierunca[1] 1. Contextul unei epoci în derivă Complexitatea extraordinară a evenimentelor și situațiilor pe care umanitatea veacului XX a fost silită să le traverseze încă mai întunecă și blochează puterea noastră de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor cu rădăcină. Apoi casa
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
și i-a intrat la suflet tânărului inginer agronom, netrezind totuși nicio bănuială soției acestuia. Adevărul este că nici ei Viorel nu-i era indiferent. Vizitele inginerului la ferma zootehnică erau din ce în ce mai dese, soția crezând că marea lor dragoste, ce dăinuia din timpul studenției, îi poartă pașii așa de frecvent prin curtea fermei. Nici nu-i trecea prin cap că motivul ar fi interesul lui subit pentru tânăra sa asistentă. Viorel s-a îndrăgostit nebunește de Săndica, iar dragostea aceasta subită
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Paul Constantinescu” și i s-a acordat titlul de Cetățean de Onoare post-mortem. Vlad Iancu, director al Cabinetului Prefecturii Ploiești, i-a felicitat pe cei care prin această activitate au demonstrat că muzicianul nostru etern nu e dat uitării și dăinuie în sufletele noastre. Nicolae Dumitrescu, critic și istoric literar, în alocuțiunea rostită a avut în vedere, în mod deosebit, creația literară, picturală și cinematografică a compozitorului, recunoscând totuși că partea cea mai interesantă a creației sale trebuie căutată în zona
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI: Topîrceanu, Tudor George, Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichita Stănescu, Bacovia, Tudor George, Coșbuc, George
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DĂINUIRE Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DĂINUIRE versuri, Bertoni D Albert Să dăinuim în amintire La fel de mult ca în iubire Să împărțim ce-am adunat Sarut intens, sau un oftat Să dăruim tot ce-am primit Tandrețuri, lacrimi, infinit... Să ne ferim în orice clipă De-a dragostei lungă risipă Să-mbrațișăm ființa care
DĂINUIRE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382250_a_383579]
-
bluginși, cu muzica asta infernala din combine etc., în timpul verii nu merg nici la mare, nici la munte, ci merg cu bunicuțele la câmp, la săpat și recoltat. Sper că această atmosferă va rămâne, iar prezența lor în sat va dăinui. Să nu uităm că la noi lumea mai face petreceri de mare sărbătoare, se mai căsătorește cu alai pe ulița satului, se mai adună la parastase, iar familia mai este adăpost și refugiu, nu este atomizata că în Apus. - Credeți
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
cumva-n moment de ceață / Să fiu lovit de-o soartă strâmbă, / Mai bine mut rămân o viață, / Decât lipsit de-a noastră limbă. Cât timp în lumea zgomotoasă / Va fi suflare românească, / De-a pururi, sfântă și frumoasă, / Să dăinuiască limba noastră. // Sortită-n veci de-a nu apune, / Cu-a sa rostire dulce și măiastră, / Mereu sub soare, mândră să răsune, / Ca o cântare, vechea limbă-a noastră. // Deci crezul meu sub zarea-albastră, / O veșnicie să rămână: / Eu nu
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
în zilele noastre de legiuitorul obsedat de copleșitoarea prezență a evenimentului negativ. Or, în comunism, acesta era inexistent, faptul numit divers lipsea din coloanele media, indicele infracțional scădea din an în an în statistici, încât te mirai cum de mai dăinuie, totuși. Dizgrațiată, violența acționa numai sub acoperire, ca în oricare totalitarism. Societatea juca, in corpore, comedia armoniei, al cărei cuvânt de ordine era normalitatea. Se putea duce, după cumpliții ani ai dejismului, o existență tihnită și modestă, într-o ambianță
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
poate fi trecută cu vederea: caracterul ei teatral, scenic, dramatic. De aici, necesitatea unei mai accentuate atenții pe mizanscenă, pe îmbinarea elementului muzical cu cel dramatic. Astfel, Opera își va demonstra, cu atât mai mult, forța de expresie și de dăinuie. D. M. : Ce spune dirijorul de simfonic, când e confruntat cu un text de operă? P. P. : Că este destul de complicat. El nu are aici de-a face doar cu o orchestră, ci cu ansambluri mari, cu colective în care
Atunci, cândva, cu dirijorul Paul Popescu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84015_a_85340]
-
în propriile noastre simboluri. Poezia și arta Muzicii întrețin în om credința adâncă a uniunii ființei lui cu tot ce există”. Se desprinde din această cugetare accentul social fără de care o operă de artă nu-și prelungește durata și nu dăinuiește, vie, printre secole. Într’o conferință despre Chopin, vrând să caracterizez arta acestui geniu, am spus că „Stilul extrage esența durabilului în expresia unei rase și o conformează ritmului unei epoci”. Acest aforism se aplică la toți marii compozitori. Toți
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Pământului, ce-i greu i se cuvine, și viermii-nveselește, cum borhotul Din vinul pur, încet la fund se lasă. Atât vei pierde: trupul meu, cu totul Sortit uitării. Partea mea aleasă, Din adâncimi desprinsă, va pleca Spre tine, ca să dăinuie, a ta. LXXVI De ce mi-e versu-mbătrânit o piatră, Vâltoarea apei domolind? Măcar De m-aș topi în stilul vremii, artă A șlefuirii ritmurilor, dar Putere n-am să schimb acum veșmântul În care-mbrac același vechi discurs, Încât mă
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
Moartea Mântuitorului a lăsat în urma sa un mister ce a dăinuit 2000 de ani. În lipsa un raport medical, oamenii de știintă nu pot decât să avanseze ipoteze plecând de la datele istorice pe care le au. Medicul Josepsh Bergson a emis una dintre cele mai credibile ipoteze și anume că Iisus Christos
A fost descoperit motivul morţii lui Iisus. Vezi aici care este () [Corola-journal/Journalistic/69401_a_70726]