387 matches
-
a scrisului, de muzica cuvântului. Este un scris meșteșugit atunci când potrivești cuvintele. Dacă le găsești o înțelepciune înseamnă că au tâlc. Când lași cuvintele să se hârjonească într-o minte haotică, devin urme pe nisip. Când slujești Creației, cuvintele se dăltuiesc armonios înălțându-se ca o grandioasă statuie. Dacă primești harul de Sus pentru a slăvi Cuvântul și Neamul, cuvintele capătă sens, devin inspirate, împodobindu-se în Ode, în Balade, în Doine, în Imne, în Psalmi, în Ii brodate din duhul
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. ,,Il Dio del Genio mi ha tratto a se dal popolo, com il sole trae a se
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
13.06.15.). Pentru acest Simpozion, avem ca piatră-a temeliei Anu-Omagiu-al Mânăstirii, dar și acas' al Parohiei ! În Casa DOMNULUI se-Învață, Slujitul și călăuzirea Spirituală, Creștinească și pregustăm ce-i Mântuirea ! Să nu uităm Ierarhul care, ne-a dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ÎNTRE RUGĂ ȘI CER Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului bănuțul din palma ta e ruginit uite sertarele s-au deschis și în mine ploaia dăltuiește statui de bronz pentru fiecare păpușă altă statuie altă gestică alt material uneori una din ele strigă să se închidă ferestrele și atunci mai adaug o icoană le voi adăuga până când pervazul se va umple de flori inelele copacilor le
ÎNTRE RUGĂ ŞI CER de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353040_a_354369]
-
precum odinioară; În amintiri își au făgașul lor, De pretutindeni vin și mă-mpresoară. Dar pasul fără zgomot și sfios, Ca țesătura să nu se destrame ... Se cerne amintirea-n strat pufos, Precum s-ar cerne nevăzute scame. Ci chipul dăltuit în dură stâncă Ne-ndeamnă cu blândețe, hotărât, Să tragem noi o brazdă mai adâncăm - Un neam ce nu se lasă doborât. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Brazdă adâncă de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BRAZDĂ ADÂNCĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354309_a_355638]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SUFLET TOPIT Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului Stelele înfloresc în piatră sărutul, un fel de mângâiere pe buze secționând rotundul, dăltuit pe stâlpii porții. În adâncul fântânii, între două mâini-ciutură, curg peste sunete surde tăceri. Sufletul, pironit de remușcări, topit în absolut, poartă sunetele marelui clopot, căzut sub umbrela turnului de veghe. Cerul de plumb se sparge de țipetele morții. După
SUFLET TOPIT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354529_a_355858]
-
viu, parcă-n cetele cerești, îngeri cântă în lumină despre treceri pământești. Azi cerul s-a oprit din spus, scoate primăvara din apus și-mbrățișează pământul, desenează speranța ce în duh o poartă vântul, peste frică trece cutezanța - doar poetul, dăltuie cuvântul. Referință Bibliografică: Doar poetul / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOAR POETUL de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353866_a_355195]
-
anotimpul Poeziei. Autoarea nu-și concepe existența altfel decât în și întru poezie, în cuvântul ca temelie a actului demiurgic, chiar dacă scrisul conduce, inevitabil, la însingurarea asumată a creatorului: ne construim zilnic; un cuvânt, o piatră, / un cuvânt, o piatră, / dăltuim în jurul nostru edificii de sunete / de aceea ne și auzim așa de greu unii pe alții / închiși în propria noastră singurătate / ca într-o temniță fără uși, fără ferestre („Temnița”). Titlurile volumelor, voit oximoronice, reflectă dualitatea intrinsecă, puternic polarizată, a
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
cațăr pe stânci, s-ajung pe culmi, să cuceresc cândva chiar Everestul, însă lipsit de vlagă mi-a fost întruna gestul și-am mângâiat doar jnepi în loc de ulmi. Voiam să zbor spre stele ca una să-mi aleg spre-a dăltui în ea a mea menire, dar aripile mele s-au vrut o răstignire al cărei rost nici azi nu-l înțeleg. Voiam să-mi fie anii frumoși și plini de rod, să plec fără povară de regrete, însă tristețea cruntă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353925_a_355254]
-
fiindcă îl putem gândi, îl putem intui, ne putem bucura de cele create și putem a urma căi bune în viață. Emilia Țuțuianu: Vă mărturisesc că atunci când v-am văzut prima dată chipul am tresărit... Aveam în față un chip dăltuit de natură. Am intuit, am simțit că eleganța și sensibilitatea din spatele chipului nu puteau fi decât ale unei foste balerine. Nu știam nimic din trecutul dumneavoastră, dar prin prisma experienței și a profesiei mele v-am ghicit destinul ,,frânt”. Exprimarea
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
un refren. Pentru că o consider regina scrierilor, am definit-o cândva: „Poezia e aura unei piese a lui Shakespeare./ E melodia cântată/ pe strunele viorii Stradivarius./ E culoarea și lumina/ dintr-un tablou a lui Rembrandt./ E marmoră de Carara/ dăltuită de Michelangelo./ E pirueta Anei Pavlova”. Emilia Țuțuianu: Credeți în prejudecata că există poezie și poezie feminină? Vavila Popovici: Da! Există un filon de durere în sufletul fiecărei femei, poate mai puțin existent la bărbați. Ei scriu altfel poezia, sunt
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
1970- 20 sept 1974. Este cel mai frumos și spectaculos drum transmontan din România și printre cele mai frumoase din lume. Noi militarii geniști de ieri, demni urmași ai lui Constantin Brâncuși sprijiniți de celelalte arme ale armatei române, am dăltuit în stânca Făgărașului un drum de vis și am lăsat în urma noastră măreața Epopeie a Transfăgărășanului. Iar voi tinerii care veți veni după noi, aveți datoria sacră de a continua ceea ce noi am început, pentru prosperitatea României de azi și
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
pământ este condiționată de virtute, că virtutea este știință, ca atare poate fi învățată de oameni; dacă omul devine cinstit, el va fi capabil să practice cunoașterea corectă. Pentru Socrate viața omului devine o temă morală, omul trebuind să-și dăltuiască sufletul continuu, pentru realizarea binelui și eliminarea răului. În realitate, mulți oameni știu foarte bine ce este bine și corect, dar fac ceea ce este rău și incorect. Pe de altă parte, moralitatea nu poate exista fără libertate, unul dintre bunurile
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
repezișuri se înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
să scoți din buzunar, pentru doar 2-3 ore, câteva sute de euro ... Sunt și alte locuri minunate care merită vizitate în Pafos și împrejurimi, cum este biserica bizantină din Ayia Paraskevi, sau o interesantă biserică la Ayios Neofit, o mănăstire dăltuită în munte de către un pustnic, sacralizat și ridicat la rang de sfânt, pe nume Neofit; mănăstirea Sfântul Neofit deține o colecție superbă de fresce bizantine, datând din secolele XII-XV. În partea de nord, la patru kilometri de Pafos, în localitatea
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
fierbințeala sarutului mă doare Și-atunci când pleci, mă lași nefericit! M-atingi și mă alungi, ah, cât mă doare Din piatră sunt dar simt cum mă aprind Și mă supun, pentru a câta oară, oare Cand simt arsura în mine dăltuind?... De veacuri stau aici, în arșita și ger Și incă voi mai dăinui în multe ere, Tu să nu uiți c-ai fost un vis frumos și efemer Și piatra plânge deci să nu plâng, nu-mi cere! Ai vrut
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
vis frumos și efemer Și piatra plânge deci să nu plâng, nu-mi cere! Ai vrut să mă ascunzi de tine Mă-mbrățișai jelind iubirea altuia, Și te iubeam chiar și așa,căci pentru mine Erai minunea, ce viață-mi dăltuia! Mai dă-mi o noapte, numai una, Și piatra care o privești,va fi a ta... întotdeauna! Florentina crăciun Referință Bibliografică: STATUIE / Florentina Crăciun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1804, Anul V, 09 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
volumului pe marele Brâncuși: „Părinte drag, oltean vestit! Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
momente sau evenimente istorice și culturale, precum și cunoașterea problemelor care frământau lumea la vremea respectivă. În cadrul acestor conferințe autorul a descoperit un oarecare teren prielnic și fertil în care se simțea bine, în sensul că putea să cioplească și să dăltuiască câte ceva la personalitatea lui și mai putea să împărtășească semenilor din căutările sale febrile... Cu alte cuvinte, indiferent de temele și subiectele dezbătute în cadrul acestor conferințe, ele au fost, au rămas și rămân un mijloc de informare și formare, un
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
iulie 2012 Toate Articolele Autorului la umbră nopții te privesc când apari în vis aproape , încaleci pe somnu-mi adânc sub mângâieri furate. unde-i umbră ? umbră, suntem noi din prea multe priviri, surâdem galeși amundoi prin răspunsuri-întrebări. sub luna tăcută dăltuind sub nouri, îmi dai prin visarea ei, răstignirea ta de doruri. prin orele ce străbate boarea primului sărut și îmbrățișări furate sub taină de legământ. Referință Bibliografica: La umbră nopții / Constantă Abălașei Donosă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555
LA UMBRA NOPTII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358163_a_359492]
-
a poetului nostru național. Cea de-a doua, tot din marmură, de dimensiunea 60x100 cm, este așezată sub basorelief, pe care au fost încrustate simplu numele și datele astrale: Mihai Eminescu, 1850-1889. Urmează un text testamentar a lui Eminescu, scris, dăltuit în limbile română și italiană: „Dumnezeul Geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar”. ,,Il Dio del Genio mi ha tratto a se dal popolo, com il sole trae a se
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
nenumiți sori De dragul contopirii Se aruncă În văile cosmice În hăuri, în mări. Sub învăluitoare duioșie În noaptea asta fermecată Din locul acesta nepăzit În Pomul Vieții poți urca Trezit! Pe sub pământ Apele cheamă extatic la rostogolire Spre hățișurile libertății Dăltuind sacră amintire Perpetuare suflului vieții. Respirul egal, ochiul pierdut În imensitatea înstelată, albastră Timpul abandonat spre gloria gândului. Să crezi în dragoste Chiar dacă uneori te-ndurerează! Sublimă-nălțare Noaptea magică de Sânziene pe tărâmul devenirii În efemera noastră trecere Spre Netrecere
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
momente sau evenimente istorice și culturale, precum și cunoașterea problemelor care frământau lumea la vremea respectivă. În cadrul acestor conferințe autorul a descoperit un oarecare teren prielnic și fertil în care se simțea bine, în sensul că putea să cioplească și să dăltuiască câte ceva la personalitatea lui și mai putea să împărtășească semenilor din căutările sale febrile... Cu alte cuvinte, indiferent de temele și subiectele dezbătute în cadrul acestor conferințe, ele au fost, au rămas și rămân un mijloc de informare și formare, un
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
Adevăr, Credință, Libertate și Iubire. Altfel, spus: toate darurile duhovnicești să rodească în el ca un spic bogat de virtuți creștine în fața ispitelor torențiale ale vieții, zămislind Luptătorul creștin al lumii Ortodoxe. Gândurile sale albe cu reflexe albăstrii de azur, dăltuiesc fruntea de zenit cuprinzând soarta sa sub povârnișurile destinului Neamului. Viețuirea Luptătorului creștin în această lume trebuie să fie eonul ceresc al dăruirii sale pentru Crucea lui Hristos, întrupându-se harului hristic al Piramidei Fericirilor, ca taină mistică a Axis
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
ar lua pe sus Ceva ce i-ar distruge insinuat în toate Căruia moartea lumii nu i-ar fi chiar de-ajuns Și luară din mulțime copilul cel mai pur Și-l trecură prin vaduri îl trecură prin piatră Și dăltuind statuia puseră-ntrânsa lumea Să pară și mai odioși la judecată Și cum vedeau în minte spectacolul sublim Ca pe cea mai înaltă a lumii sărbătoare Cum își ucid profetul ca ultimele fiare Purtând de-acum în lume chiar vina cea
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]