309 matches
-
o mărturisire. De la moartea stăpânului nostru cetatea și pădurea sunt bântuite de diavoli și fantome. - N-am văzut nici o fantomă astă noapte! - râse principele. Tare ciudați și superstițioși mai sunteți! - Nimeni nu cunoaște comportamentul celor din împărăția întunericului. Noaptea împielițații dănțuiesc în voie pe ziduri, în turnuri și colțurile întunecate ale clădirii. Am părăsit locul, fiindcă ne-am trezit cu ei pe capul nostru și ne-au gonit de aici. - Nu cred în bazaconiile voastre și nu mă tem de duhurile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
pe amantul viceprimăriței (bună putoare, bună a dracului!). Am terminat-o prost cu urmăritul că am făcut pană și, coborând din mașină să văd pocinogul, m-a mușcat un dulău exact de partea mea cea mai cărnoasă, în timp ce bolidul lor dănțuia ca o barcă pe valuri. Am aflat ulterior că javra era proprietatea viceprimăriței și o lună de zile m-am chinuit să-i fac de petrecanie. Nu vă spun dacă am reușit și cum, nu vreau să intru și în
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
pagubă? Uită-te la bogăția cea cerească și la comoara pe care ți-ai agonisit-o prin faptele tale bune! Ai fost alungat din patrie? Dar ai patrie Ierusalimul cel ceresc! Ai pierdut copilul? Ai, însă, înger, împreună cu care vei dănțui împrejurul tronului lui Dumnezeu și te vei veseli cu o veselie veșnică! Astfel, punând în față necazurile prezente cu bunătățile”.[5] Discernământul este o virtute esențială a vremurilor noastre marcaste de tendințe totalitare, lipsite de nuanțe. Prin discernământ, Sfântul Vasile
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
sparge pereții. ANOTIMPURI PIERDUTE Anotimpuri pierdute se dezlănțuie în vifornițe liniștite și înalță ramuri de sînge ce curg ca iedera-albă, sălbatecă, unde nimic nu mai amintește urma din umbra anotimpului de uitare. ANOTIMPURI BEZMETICE Anotimpuri bezmetice prinse în jocul ielelor dănțuiesc pretutindeni și vor să mă-nhațe din casa luminii. ANOTIMP ÎNCĂTUȘAT Vine anotimpul încătușării ce-și zornăie zalele pe tîmplele mele; îmi scutură pămîntul de stele acoperindu-mi lumina de unde țîșnesc cu strigăt înalt în ecoul prunciei. ANOTIMPUL TĂCERII Am
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
Peskăn zurale chuchia archichale. Dispari, luno, luno. Nash, chonotanie, chonotanie. De ar fi venit țiganii Te avilesas le Romă Ți-ar fi făcut inima Kărenas ki'o ilo Coliere albe și inele. Korale parne thai angrustia. Tinere lasă-mă să dănțuiesc Terne shiavorăia, muk-ma te khălau Când ei veni-vor, țiganii Kana avenatar, le Romă Te vor găsi pe nicovala Arakhăna-tu pe kovantsa Cu ochii închiși. Phandade yakhăntsa. Fugi, luno, luno, luno Nash chonotanie, chonotanie, chonutanie. Deja am încălecat caii. Aba
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
luminează pană târziu - către ziuă - când munca-ncetează. Bunicii sunt fericiți fiindcă treabă bună au făcut ai lor vecini la clacă împreună. Au muncit și s-au distrat și plăcinte au mâncat, vinul i-a înveselit au cântat și-au dănțuit... FANY Și-a cusut zestrea pe pânza de păianjen, ca-n povești, Îngânând cântece tandre, și punând flori la ferești. Dar i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
Fata îl mângâie peste obrajii lui roșii ca bujorul și apoi îl sărută și ea. Mai departe, din senin se auzi glasul unui fluier, cânta o horă frumoasă de pe la ei și din umbra nucului, la lumina lunii, apărură din senin dănțuind un cârd de fete care-i înconjură cu hora lor pe amândoi. Ce stele, ce lună, și ce noapte, și ce tăceri, și ce cântec... Stelele ca licuricii se aprindeau și se stingeau în marele candelabru al cerului în perdeaua
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca si o nadă Mii se furnică gura când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmațul , să-nceapă risipirea Să dănțuim săgalnic prin zorile de zi Cu pofta mea de tine, promit să nu mă satur Mușcând din sânii proaspeți, din nuci și fantezii Referință Bibliografică: TOAMNA / George Terziu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V, 22 septembrie 2015
TOAMNA de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379842_a_381171]
-
fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadă Mii se furnică gură când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să-nceapă atunci dezmățul , să-nceapă risipirea Să dănțuim șăgalnic prin zorile de zi Cu poftă mea de tine, promit să nu mă satur Mușcând din sânii proaspeți, din nuci și fantezii ... Citește mai mult TOAMNATrec frezii-înebunite prin slovele acesteaPrivirea ta străbate aceste drumuri viiEu îți întind tăcerea , ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
în teascuriCu buze aromate , cu fantezii și nuciPrivirea ta stârnește melancolii febrileTu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadăMii se furnică gură când salivez petaleIar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă.Să-nceapă atunci dezmățul , să-nceapă risipireaSă dănțuim șăgalnic prin zorile de ziCu pofta mea de tine, promit să nu mă saturMușcând din sânii proaspeți, din nuci și fantezii... IV. LANSARE ANTOLOGIE DE PROZA SCURTĂ, de George Terziu , publicat în Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015. Lansare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
unde vrea, dar, se așeză mai întâi în casa sufletului românesc, acolo unde Frumosul întotdeauna cântă duios. Frumusețea nu are ziduri, nici uși și nici ferestre oricât ar fi de aurite, căci lumina ei tresaltă, mugurul înflorește și făptura omului dănțuiește cu întreg alaiul veseliei cosmosului. Frumusețea susură divin prin toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primenește aerul cu râuri de mireasmă, îmbobocește dorințele celeste ale zorilor împodobiți cu cântecul apelor și dă fâlfâiri azurului cu un zâmbet angelic de cântare, bucurie
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
aripe si ploi... Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc viețuind Sanctuar de tăcere ni-i icoana iubirii raze calde din Logos ne cuprind dănțuind într-o horă de aripi candelabre de stele înfiorându-ne dorul de a fi mântuiți Ino.rugi de tămâie se preschimbă în grele lumi.înalte columne de aripi de văzDuh în cereasa cetate ne scăldam în.viere toată ființa din
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
proporții secvențiale aprecieri ale realităților paralele că două oglinzi con.cave con.vexe Perspective integrale antiteze active sensibile în alb și negru laolaltă împreunate în delicate pro.porții refuzând mlaștină griului obscen de categoric cinic de tranșant mutarea ÎI. umanitatea dănțuind Nebun.ește de colo colo prin labirintul iluziilor pierdute crezând cu pathos că trăim deplin efemer ieri și poate mâine niciodată astăzi mutarea III. Permutări de Ture de noapte clipe ne.traite în.tuneric abis orfani de Luminator neînfiați de
POEM HIERATIC XXIV-ŞAH LA MASA TA.CERULE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381226_a_382555]
-
Înfricoșându-se urlă de-o vedenie rară Melancolic se lasă plâns de simfonia goală. El.. timpu-i cuibărit în poala singurătății Nu mai scrie poezia dulce son al nopții.. Din vreo firavă și nouă iubire-ncolțind Supune iele nebune într-un ritm dănțuind El .. timpul s-a așezat pe-un pat din pânze... Pânze țesute de-un venerabil domn paiang Timpul nu vrea să piardă câteva minute azi Din înmugurirea împinsă cu parfum de trecut El..timpul se lasă purtat pe-al vieții
EL...TIMPUL de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380960_a_382289]
-
un altoi, ca o corabie în vie, la care meșteșugește încă Noe. Stau într-un lan de cuvinte ales și secer snopii, îi așez în stavă, cu zăbavă, și aștept să simt boabele de grâu susurând în mâna mea, apoi dănțuind în inimă. Strecor și eu cuvinte din șuștar, prin sita deasă, așa cum făcea în noaptea cu lună plină zeița Iștar. Observăm în poezia lui Dumitru Ichim o ploaie în sus a cuvintelor, o înălțare nemiaîntâlnită, “lovindu-se, amestecându-se”... Despre
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
piept se-opintește - C-un muget, își strânge suflarea, Când luna pe poale-l primește. Sleit de o fugă nebună, Descalecă lângă stejar Și-n tihnă, sub clarul de lună, Aprinde văpăi din amnar. Din limbile roșii de foc, Scântei dănțuiau pe mălini Și luna se prinse în joc, Pe ochii-i de patimă plini. Stejaru’-ndură să-i vorbească De iapa de cuarț dintr-un crâng, Cu sălcii ce par să zdrobească Oglinda de lac ce o plâng: „Pe ea
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
voi, visuri, de sub pana mea! / Plutind ușoare și neînțelese, / Cum fluturii de-azur și catifea, / Uitând că dintre spini ați fost culese. // Plutind ușoare și neînțelese / Vă căutați norocul sub o stea; / Uitând că dintre spini ați fost culese, / Să dănțuiască, muzele ar vrea. Vă căutați ...” (Azur și catifea, pp. 11-12). În final, eu Ioana Stuparu am dat citire poeziilor: „În tumultul vieții” și „Lupt”, din volumul Popas în Lumină, încheind prin cuvintele autorei: „Mă tem că-n ziua ce-o
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
03 august 2011 Toate Articolele Autorului aici Aici, unde munții zămislesc povești cu balauri albăstrii lunecând printre cetini, aici, unde liniștea s-a logodit cu șoaptele izvoarelor și cu înaltul, am învățat că, dincolo de noi, îngerii cu ochi de lumină dănțuiesc în cuvinte, iar primăverile se caută-n flori și în coarnele cerbilor. Și tot aici am înțeles că ne naștem cuvinte, ca să devenim suflete în care Dumnezeu răsădește iubirea. Referință Bibliografică: aici / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AICI de LEONID IACOB în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371272_a_372601]
-
viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana e în toate, dorm prinții amăgirii pe oasele din turn, a mai rămas cu dinții să muște din
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
Se împotmolesc în mlaștina cu mâluri mișcătoare, unde, de picioare, li se încolăcesc șerpi care-i trag spre fundul iazului. Se afundă până la brâu în acel noroi plutitor, apoi până la gât în urlete disperate de durere și groază, căci dracii dănțuiesc veseli pe capetele lor. Pe rând se îneacă până la ultimul oștean în chinurile cele mai groaznice sub chiotele, dansul și dezmățul diavolilor. (Fragment din romanul COMOARA BLESTEMATĂ) Referință Bibliografică: Sub semnul blestemului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
se potrivește foarte bine și Părintelui Arsenie Boca: “Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule Părinte Teodosie, foarte te-ai nevoit în viață această trecătoare, în cântări și în posturi și în privigheri, chip facandu-te ucenicilor tăi. Iar acum în ceruri dănțuiești cu îngerii mărind neîncetat pe Hristos”. Părintele Arsenie a fost înmormântat pe data de 4 decembrie 1989 la Mănăstirea Prislop, o ctitorie a Cuviosului Nicodim de la Tismana. Putem spune și noi acum că Părintele Arsenie se află în ceruri alături de
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
când venise, mâinile ei erau gheață, ce alchimie se petrecuse în corpul ei că la plecare ardeau. Iar el, la despărțire, simți acel fior care-l ai după ce te vizitează ielele, noaptea, prin poiene blestemate din pădure, când le găsești dănțuind despuiate și, căutând să faci dragoste cu ele, îți lasă sufletul nătâng și corpul beteag. -Noapte bună, doamnă Veronica Micle! -Noapte bună, domnule Mihai Eminescu! „Te sărut, pământ al primăverii, noapte a vieții mele care mi-ai adus idolul mult
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
ca și primăvara de afară, era plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
pustiu/ tăceri - disperări scuturate/ prin gânduri ce nu se prescriu/ Acasă „tremură plăcerea vie, se dezmiardă-n tinerețe,/ chiar de-i veștedă și tristă,/ poartă-un rest de frumusețe./ primăvara ce-o să vie,/ melancolică-n grădină,/ de iubire-i prăznuită,/ dănțuind zile-lumină.” Acasă, „de-atâtea ori m-ai căutat,/ când nu-ți eram aproape,/ în vântul toamnei adunat/ nesprijinit de ape./ de-atâtea ori am tresărit,/ pierdută-n sfânta rugă/ un strigăt vine, neumbrit,/ la căpătâi să-mi plângă.”/ de-atâtea
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
apropiem! Căpitanii se apropie și se apleacă deasupra corpului.Arnăutu îi pune mâna la gât. CĂPITANUL ARNĂUTU: N-are puls... CĂPITANUL SASU: E mort? Căpitanul Arnăutu îi desface buzele cu degetele. CĂPITANUL ARNĂUTU: Ăsta e vampir! Ziua dorm iar noaptea dănțuiesc. CĂPITANUL SASU: S-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. Căpitanul Sasu îi străpunge cu țepușa pieptul în dreptul inimii și sângele țâșnește. Soarele se apropie de afințit. EXT./ CURTEA PALATULUI / NOAPTE Odată cu căderea
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]