158 matches
-
dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie, adjectivele dăscălesc și dăscălicesc. În Dicționarul academic (Dicționarul limbii române, D-de, 1949) avem surpriza de a găsi un număr foarte mare de diminutive, majoritatea cu sens depreciativ: dăscălaș, dăscălel, dăscăluț; cel
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
resimțit-o întreaga comunitate. Acum, la aproape o jumătate de veac de la dispariția lui, ar fi un act de recunoaștere și de prețuire a valorii sale dacă s-ar atribui numele său Căminului cultural din Dorobanți. Soția sa, Raluca, o dăscăliță devotată profesiei și familiei, i-a supraviețuit mulți ani îngrijindu i mormântul, acolo unde își consumă veșnicia Ioan Pavel. Fie-i țărâna ușoară! Educație la superlativ Într-un început de toamnă blândă și însorită, mă aflam cu familia în gospodăria
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
noi, bunicii. Este mai ordonată, mai înțelegătoare, folosește frecvent formulele te rog și mulțumesc, reacțiile emoționale sunt mai controlate și mai puțin frecvente, jocurile ei s au diversificat și sunt orientate mai ales spre activitățile de învățare. Educatoarea ei, o dăscăliță cu vocație pentru profesia didactică, este o bună mamă pentru proprii copii și pentru cei ce îi sunt încredințați să-i învețe. Da, să-i învețe! Învățământul preșcolar ca primă treaptă a sistemului educațional are o importanță deosebită în socializarea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
buhul de tînăr talentat, cu mare viitor literar nu numai în cercul de prieteni. Capul nu-i stătea la examene, pe care le tot amîna, în timp ce tînăra sa consoartă își vedea de treabă, voind să absolve facultatea și să devină dăscăliță. Iar Doru numai la asta nu gîndea, în minte ivindu-i-se ideea unei noi nuvele, la care tot trudea greu în odăița lor matrimonială, deranjîndu-se reciproc. Doru a înțeles că s-a pripit cu căsătoria. Și intervine, periculoasă, o
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
de pensie de urmaș cu degetul mare de la mâna dreaptă, înmuiat în tuș. Poseda însă o inteligență nativă, ieșită din comun, care o făcea prea încrezută în puterile sale și râdea cu prețiozitate de oricine, până la absurd. De ce spun că dăscălița Ilinca, așa cum o apelau cunoscuții, era deosebit de tenace, fiindcă timp de 35 de ani, rămasă văduvă, a condus gospodăria și a purtat copiii în școli și facultăți. Chiar și la vârsta de 70 de ani făcea două drumuri dus întors
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
încă prizonier în Siberia. La începutul anului 1954, mama, însărcinată, s-a retras definitiv la Vama împreună cu mine, tata continuând naveta săptămânală. Până la nașterea Dorinei, am fost în centrul universului familiei, mai ales duminica, după slujba religioasă de la biserică. Bunica, dăscălița Ilinca, voia ca nepotul ei să se facă preot ca vărul bunicului Costan, Nicolae, ajuns mitropolit. Astfel am fost dus de mic la biserică și obligat să învăț Crezul, pentru a-l rosti la sfârșitul slujbei duminicale; Tatăl nostru îl știam
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
integrare într-un colectiv instituțional, fiind considerat un paria, un răzvrătit, beneficiarul unui libertinaj nerecomandat elevilor de gimnaziu. Practic, pe parcursul celor patru ani, eu nu am avut stăpân, hălăduiam fără griji, nu am fost supravegheat sau controlat riguros, căci bunica, dăscălița Ilinca, la peste 80 ani, era prea blajină și îngăduitoare, iar mătușa Eugenia, tânără pensionară din învățământ, era de o bunătate rară și-mi satisfăcea toate mofturile, în timp ce mama, mutată cu Dorina la părinții ei, era prea ocupată cu cariera
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în chip fericit în „produsul” trudei sale, în bucuria învățăcelului mărturisită, deferent, peste vreme: Am prins gustul poveștilor de când educatoarea ne citea, cu atâta farmec, Albă ca Zăpada; Îmi place să desenez și să... visez !, pentru că așa m-a încurajat dăscălița mea; am făcut Rezistența materialelor cu faimosul Mangeron, de la Iași; Mi-am dat Licența cu Niky Manolescu; ori, de ce nu, iată !... Am avut la vreme magistrul potrivit la... Geografie: Victor Tufescu ! Dați-mi voie... Nu-l mai văzusem demult pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
iubesc eu, tare și de la depărtare, pe Valea Popii, zugrăveasa...) - și umblu! Fiindcă s-a Întors tata. Vin la noi și Moș Iacob și Mătușa Domnica; și Maxim, cu tot nuroretul și Simion Cristea, cu copilăretul; și dascălul Grosu cu dăscălița și cu cei doi băieți mai mari și cu cele două fete și mai mari; și Cheptănar și Scridon și Morcov - tăt satul! Vin și din satele vecine dar nu chiar În acea seară. Măi, și se-ncinge horă mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
legii, funcționau școli de stat doar În șapte comune, În anul școlar 1864-1865, numărul lor se ridica deja la treizeci și una. Între acestea avea să se numere și Școala de fete nr.1 din suburbia Tătărași a capitalei moldave. Dăscălița inimoasă care s-a zbătut cu toată ființa ei pentru deschiderea acestei instituții de Învățământ primar se numea Aspazia Bălăceanu, prima Învățătoare și directoare a școlii. Chiar dacă data Înființării acestei școli este nesigură, Într-un raport Înaintat la februarie 1870
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Dumnezeu, dovedind înclinație spre cele duhovnicești. Pr. Teodor Moroșan, născut și crescut pe plaiuri stulpicănene, bun cunoscător al imaginii publice lăsate de către mitropolitul Nectarie în satul natal și care a putut aduna informații chiar din gura bătrânilor săteni spunea despre „dăscălița Ioana” și educația care i-o dădea aceasta fiului ei: „pe vremea când era elev la liceu, mama lui, ...o femeie evlavioasă dar și severă cu copilul pe care voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să înveți bine și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
oameni cu vocația muncii În agricultură ; un coșmar provocat de un roman de succes; forța cenzurii cunoscută bine de autor În epoca antedecembristă; furatul porumbului - sport național certat cu legea ; un sărut electrizant, care a urmărit-o toată viața pe dăscăliță ; căsătoria de probă; intrajutorări prin gardul pușcăriei; baruri În preajma cimitirelor, după deviza Banul contează. Autorul are câteva motive recurente: petrecerile atroce În mijlocul naturii, cu vânat și băutură multă; femeia În multiple ipostaze; abuzurile unora În antiteză cu puritatea altora; dialogul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
al soarelui - răsare, sărut Încrustat, pentru totdeauna, pe sufletul ei, sedimentat, acolo, prin gurița, ca o vișină dată În copt, nu i-a procurat, atâta emoție, ca momentul În care primul copil, absolvent al primei clase, din viața ei de dăscăliță, i-a Înmânat, la festivitatea de Închidere a anului școlar, prima floare, după care, ca un Înger, apărut, de undeva, din roua vieții, i-a pupat, fierbinte, mâna. Da. Mâna, cu care, ea, Învățătoarea suplinitoare, Îi pusese, În catalogul cu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
permanent venerat monument! Fotografie floarea. Se duse repede afară. Copilul, premiantul clasei, Încă nu părăsise curtea școlii mici, de pe mâna dreaptă, a străduței, de la imediata intrare În localitate. Îl fotografie. De mai multe ori. Reintră, În cămăruța ei, de domnișoară dăscăliță. Mai fotografie, floarea, de câteva ori, din mai multe părți și poziții. Lasă, Își zise, când va fi să fie, o voi alege, pe cea mai potrivită dintre fotografii, pe cea mai inspiratoare de idei și de readucere, În amintire
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de zi cu zi, a fiecăruia. Copiii - cu copiii; cadrele didactice - cu cadrele didactice; deci, și Nana - cu Nana. Și, mai repede decât clipa, chiar, cu mult mai repede, a trecut Încă un an. A urmat, normal, o nouă festivitate. Dăscălița noastră a așteptat-o cu nerăbdare. Să vadă, să se convingă, cum va fi: se va asemui, oare, În vreun fel, cât de cât, cu felul celei dintâi? Da. În părțile sale generale, și esențiale, s-a asemuit. Totuși, clipa
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fi inclusă În istoria mai mare, a domeniului; și, mai departe, În una și mai mare, a lumii. O istorie - miniatură, care, dimpreună cu celelalte două istorii, mari, ale domeniului și lumii, va menține trează, În memoria locală, a Arborei dăscăliței Nana, trecerea, parcurgerea etapelor vieții, suplinitoarea Nana devenind profesoara Nana, cu diplomă de absolvire și cu examen de stat, În regulă, tot așa, domnișoara Nana devenind doamna Nana; apoi, mămica Nana, apoi, cuscra Nana, apoi, văduva Nana, apoi, iată, la
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
adus pe lume, te-au hrănit, iubit și încălzit la sânul lor, te-au îngrijit și crescut cu devotament, și ți-au călăuzit primii pași în viață! Aceasta este îndatorirea onorantă și sfântă a oricărui copil. Mama Mama este prima dăscăliță care te ajută să-ți însușești cele dintâi lecții de la școala vieții. Deosebire Una este să fii om de cultură autentic și alta e să mimezi cultura. Cultură Cultura autentică și amplă se formează în timp, prin studii și lecturi
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
munte... — A doua zi, marți dimineață, în zori, când fetele-grupuri, alea care trecuseră de cinci, șase ani, s-au adunat pe malul Oltului să facă păpușa din lut, eu m-am ascuns între buruieni, pitit la pământ, urmărindu-mi iubita, dăscălița mea nouă, ele strigau ca nebunele, nu înțelegeam eu atunci prea bine ce fac ele acolo. Dă, fă, lutul, să fac eu Caloianul, că știu să fac păpuși, că muica m-a învățat! — O fac eu, tu nu știi, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o batistă albă în vârf, după asta mergea popa, două fete care duceau sicriul cu Caloianul, făcut dintr-o scândurică pe care puseseră păpușa împodobită, ce știau ele, fetele, să facă un sicriu?, apoi urma Romanița mea, dascălul, tot învăța dăscălița șirul lung de fete, aprindeți lumânările, făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și începea prima: Caloiene, Ene!/ Cum ne curg lacrimile/ Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile,/ Să umple șanțurile,/ Să crească legumile/ Și toate ierburile! Fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
făăă!!!, păi, la cântat, muică!!!, mai striga ea și începea prima: Caloiene, Ene!/ Cum ne curg lacrimile/ Să curgă și ploile,/ Zilele și nopțile,/ Să umple șanțurile,/ Să crească legumile/ Și toate ierburile! Fetele o urmau în cântecul ei de dăscăliță, una dintre fetele mai mari, trecută de 17 ani, a început să cânte altceva, ca o nebună, singură, îi murise bărbatul de trebuia să se mărite cu el și-l chema disperată: Tinerel te-am îngropat/ De pomană că ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
s-a dus... Bărbatul care seamănă cu Maurice Béjart la bătrânețe se apropie de sat, de poarta casei lui vechi, casa preotului Iacobescu din Cristești, preotul plecase de câțiva ani în Paradisul lui Bosch, mai era pe lumea asta doar dăscălița subțire și înaltă, femeia care iubea teatrul mai presus de orice, să mi se rupă sufletul de frumos, asta e teatru, spusese ea odată, tot așa acuma, la bătrânețe, tot așa acuma, când îi venea băiatul, Actorul... Tata a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
aceste norme, cei în cauză erau admonestați: „așa vă învață părinții?” sau „nici să spuneți bună ziua nu vă învață la școală?”. Cinstea, corectitudinea, respectul pentru adevăr erau virtuți situate la loc de frunte în codul moral al comunității rurale. O dăscăliță apreciată și respectată de copii și părinți, apela la câte un sătean, care avea căruță cu cai, să o ducă la oraș, când era chemată la mai marii învățământului din acea vreme. În una din aceste împrejurări, respectiva doamnă a
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
cu Miliția din cartier. Ocupîndu-se cu niște căcaturi de vrăji. În rest, persoană cultă, violoncel, clavecin, cultură clasică, elevată (cînd auzi și vorba asta filozofică, elevată, lui Arvinte, ce era veșnic mort după cuvintele distinse, aproape i se sculă.) Isteața dăscăliță putea fi însă și cu curul în sus, pretențioasă. Punea două condiții. Pe parcursul șederii la ea, noul primit să nu ia, nicicând, legătura cu vechii săi camarazi. Și costa mult. "Foarte bine", dădu, scurt, undă verde afacerii Iarba Fiarelor. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o auzise în nenumărate rânduri. Numai că Mia spunea altfel: "În fiecare legendă"... Dispunea de o colecție întreagă de banalități, tot felul de învățăminte serbede, didactice, de un penibil care îți zgâria epiderma, emise totdeauna pe același ton pretențios de dăscăliță cu clătinări studiate ale gâtului lung și încovoiat... " În viață nu fizicul contează! Caracterul"..."Între un bărbat și o femeie, prima minciună are însemnătatea ei"..."Vîrsta e un ce care nu iartă pe nimeni..." Odată formulată ipoteza, perora la nesfârșit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cronicile lor, un loc important. La rîndul meu le-am mărturisit că eu cunosc o rețetă de ceai pe care de curând mi-o împărtășise bunul meu amic Shakespeare. Ocheadele bănuitoare pe care, fățiș ori în ascuns, mi le aruncau dăscălițele trădau impresia ce le-o făcusem. Aveau aerul că se așteaptă din partea mea la lucruri stranii, poate chiar scandaloase. Dacă picasem la Dobrina, oare nu însemna că sînt un înger căzut în dizgrație? Asta ar mai lipsi. În stînjeneala privirilor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]