2,937 matches
-
niciodată „poporului”, fiind o posibilitate proprie elitelor spirituale ale celor două tradiții. Este evident că tradiția aflată pe punctul de a se stinge și care, prin elitele sale, transmite elementele sale valabile noii tradiții, nu poate fi alta decât tradiția dacică, astfel că, devine necesar să cercetăm ce a reprezentat Crăciun pentru această tradiție, iar în acest scop putem să ne raportăm la o civilizație contemporană din antichitate, și anume, la civilizația greco-romană. Etimologic, „crăciun” vine de la latinescul creatione, astfel că
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
Mnaseas din Patre spune că „geții îl adoră pe Saturn pe care îl numesc Zalmoxis”; Diogen Laertius arată că „Geții îl numesc pe Saturn Zalmoxis; Hesychius precizează că „Zalmoxis este Kronos”. Iată deci că pentru antichitatea greco-romană Zalmoxis este numele dacic al lui Saturn. Și, mai mult decât atât, Saturn era considerat în lumea greco-romană drept zeul dacilor prin excelență, el fiind numit Zeus Dakie și Dokius filius Coeli (Pliniu). Că lucrurile stau exact așa, ne vom lămuri imediat ce vom lua
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
încercărilor, Dumnezeu le-a binecuvântat suferința împletind-o din tăria faptelor lor mărețe, mistice, deosebite, într-o Scară a biruinței spirituale rezemată cu capătul de cer, ipostază harică ilustrată în poezia de răsunet patriotic, NOI: Suntem pământul roditor al unui dacic neam/ Profeții marilor căderi de azi/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ și ne-ngropam martirii camarazi. Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni/ Când tulnicele sunau jale pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1437039372.html [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
al Imperiului româno-bulgar, din dinastia Asăneștilor (1197-1207) a purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d'BLACH - nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA (tata). /...în Cehia un mare filolog contemporan cu Nicolae
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_o_privire_sinopt_george_roca_1372440559.html [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
o argumentație strânsă, logică și bine documentată, că teoria romanizării populației Daciei ocupate este falsă. Romanii au cucerit în 106 d. Hr. și au administrat timp de 165 de ani, până la retragerea aureliană, doar 14% din teritoriile locuite de triburile dacice. Cu minuțiozitatea unui istoric, dar și cu patosul unui patriot îndrăgostit de istoria poporului său, autorul își începe pledoaria prin a enunța teza de plecare a curentului oficial al istoriografiei românești, dar și poziția sa față de aceasta. „Poporul român s-
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
care apără autonomiile locale orientale, Pompeius, întâi, Antonius, pe urmă și, hotărât, dușmani ai adepților expansionismului teritorial: Cezar, apoi Octavian”. Același Vasile Pârvan remarcă „importanța de mare stat danubian a regatului întemeiat de Burebista”. „Era perioada de vârf a regatului Dacic” - își continuă Marian Malciu pledoaria privind rolul strămoșilor noștri în evoluția civilizației sud-est-europene. În această perioadă a fost construit podul de piatră de peste Dunăre de către Apolodor. Potrivit lui Strabon puterea lui Burebista se întindea până la Marea Neagră... la vest, dincolo de Tisa, la
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
lumina aceasta cu mine de când mă știu, în rest am uitat totul, rostul mi-e-n ochi, chiar de-i închid sau deschid periodic. Și dacă flacără e, chiar de apare intermitent în tine, în mine și sub poalele copacilor vecini aurului dacic, înseamnă că se poate întinde, poate fi trasă în fire acoperitoare, asemănătoare soarelui. Și dacă iezerul Vâlcii e azi întunecat, poate mâine se-aprinde. O, pământ de pădure, de deal, de ferigă făcută covrig, nu mă ning, nu te ningi
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
marelui B.P. Hașdeu, Christi Jejunium etc. Au mai fost aduse în discuție sl. korociun ce desemna solstițiul de iarnă și se referea la perioada 12 nov. - 24 dec. și un alt cuvânt slav kraciati, “a pași”. Autohtoniștii au propus origine dacica prin comparație cu alb. kerciu “lemn, ciot, buturuga”. Astăzi este acceptată ca fiind cea mai plauzibilă ipoteza ce pleacă de la creațio, insă respinsă chiar de oamenii bisericii pentru motive teologice. În 2001 am adus în discuție termenul scit khursun “soare
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
plauzibilă ipoteza ce pleacă de la creațio, insă respinsă chiar de oamenii bisericii pentru motive teologice. În 2001 am adus în discuție termenul scit khursun “soare” reluată în lucrările următoare și în articolul din 2011. Nu am scris niciodată că vorba dacica ar fi din limba sciților ci numai făceam comparație. Sciții vorbeau un idiom iranic. Rude ale lui khursun sunt: pers. khor, khur, khores, sl. hor toate cu semnificația astru diurn. Un element ajutător în explicarea rom. Crăciun este pluralul craci
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
zonele montane împădurite, pentru a se putea apăra mai bine de invazia romană. Aici, așa zisa „civilizare latină” de pe vremea împăratului Traian nu a putut ajunge, astfel păstrându-se sângele pur dac, neîncrucișat cu cel roman, precum și obiceiurile, tradițiile originale dacice. Dar istoria locului binecuvântat cu „aurul negru” este mult mai veche. „ La 6 mai 1773, Împăratul Iosif al II-lea, co-regele Austriei, pleacă din Viena - peste Buda și Szeged - însoțit de suita împărătească, pentru a face o lungă călătorie de
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
eu voie,/ Să mă vezi zâmbind, vioaie/ Zburdând, nefiind greoaie.// Să merg pe a mea câmpie,/ Cu dor de copilărie,/ Desculță, prin mărăcini,/ Și la ghimpi să nu mă-nchin.”. Amazoană galopând în zori, cu pletele fluturându-i aidoma dragonului dacic, Cristina Maria Bălășoiu își încheie astfel cavalcada iubirii neîmpărtășite: ,,Să mă duci departe, cu gândul,/ Să-mi lăsați părul să mi-l adie vântul,/ Să-mi citiți dorul meu de sat,/ Să nu mi-l faceți, nicicând, uitat.”. Panoramarea ,,În
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
clar că legiunile romane numai au luptat, cucerit și stăpânit. E o logică istorică, ironic formulată, care subliniază absurdul acelei vechi teorii istorice arhicunoscută, când e clar ca legiunile romane au venit să cucerească Dacia pentru aurul ei! Vestea aurului dacic ajunsese de mult deja la Roma și nu numai vestea dar și aurul. La fel a fost și cu sarea, de la care a și derivat cuvântul salariu, fiindcă legionarii primeau și un săculeț de sare. De fapt, acum se și
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_datoria_de_a_corneliu_florea_1384074522.html [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
-l părăsiți! Această pledoarie care asumă în firea dacoromânului, tradiția, legământul, testamentul, continuitatea, nemurirea, demnitatea, credința, mistica jertfei și dragostea fiecărui naționalist creștin-ortodox pentru pământul străbun și cerul mântuitor este continuată în rodirea sa lirică: Suntem pământul roditor al unui dacic neam,/ Profeții marilor căderi de azi,/ Cuvânt pustiu ce am rostit când sângeram/ Și ne-ngropam martirii camarazi.// Noi suntem oseminte risipite mii/ Și glas de clopot ce-am vestit furtuni./ Când tulnicele sunau jalnic pe câmpii/ Noi deșteptam chemarea
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
cel care transcede timpul și este stăpânul timpului. Responsabilitate, ea este una din calitățile atribuite planetei Saturn - Cronos -Crăciun, determinare de care trebuie să ținem cont. Dar, multe mărturii vorbesc despre faptul ca zeitatea dacilor nu are nume “Zeul suprem dacic este fără nume. fără calificare” (Strabon) Zeul suprem dacic este cerul, uranian, deplin, iar numele apărute în Panteon sunt anumite “funcții”, atribute, după cum apare în mai toate religiile și în mai toate mitologiile. Descoperirea planetei Uranus, noua ne poate spune
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Vindecam_atunci_cand_cunoastem_dor_danaela_1332103610.html [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
ea este una din calitățile atribuite planetei Saturn - Cronos -Crăciun, determinare de care trebuie să ținem cont. Dar, multe mărturii vorbesc despre faptul ca zeitatea dacilor nu are nume “Zeul suprem dacic este fără nume. fără calificare” (Strabon) Zeul suprem dacic este cerul, uranian, deplin, iar numele apărute în Panteon sunt anumite “funcții”, atribute, după cum apare în mai toate religiile și în mai toate mitologiile. Descoperirea planetei Uranus, noua ne poate spune mai multe, revenirea lui Ouranos acasă, secondat de Saturn
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Vindecam_atunci_cand_cunoastem_dor_danaela_1332103610.html [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
alte monumente celebre ale Romei antice. Toate aceste prezențe alimentează teoriile mirobolante despre orginile noastre celeste și întâi mergătoare. Dar despre chivotul legii de la Sarmisegetuza aflați de la alții. ca și despre bobinele de inducție magnetică, cărora toți le spunem brățările dacice, fără a cunoaște adevăratul lor rol în comunicații. Toate la timpul lor ! Pentru oarece păcate, puse în sarcina iberianului Traian de papalitate, statuia sa din vârful monumentului este înlocuită cu cea a Sf. Petru. Trecem în revistă Via Imperiali cu
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
Pe temeiul cercetările întreprinse în ultimile decenii, în special de I.I.Russu- cercetări care se întemeiază și pe comparația cu limba albaneză, moștenitoare a vechi limbi ilire, care, la rându-i, era înrudită cu limba tracă, deci și cu limba dacică s-au putut stabili un număr de 160 de termini românești care sunt de origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum se specifică că aparțin acestei moșteniri sufixele atât de folosite și caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în izvoarele latine. Mureșul are foarte probabil o legătură cu vechiul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
caracteristic românești:-esc,-ește( omenesc, crăiesc, bărbătește, trupește ). Ni s-au păstrat de la daci câteva nume de ape: Dunmărea care derivă din Dunaris dacic, Argeșul din Arges-sos, la Herodot deformat în Ordessos, Bârzava, al cărui nume se regăsește în orașul dacic Berzobis. Someșul, o inscripție latină vorbește de Samus. La fel Oltul- Aluta în izvoarele latine. Mureșul are foarte probabil o legătură cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. În ceea ce privește numele de localități, siguranță n-avem până acum decât pentru Abrud. Acesta
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
greci, în măsură mai mică. Toți acești coloniști nu au depășit ca număr pe locuitorii autohtoni, pe daci. Am făcut această incursiune în istorie pentru a exemplifica faptul că limba română, fondul ei lecsical, este format nu numai din cuvinte dacice, ci și dintr-un număr destul de însemnat de cuvinte împrumutate de la coloniști,de la alte limbi, prin interferența culturilor, cum este franceza. Exemplu: telefon, însemnând: tele- trasmitere, fon -sunet; televizor, însemnând : tele -trasmitere, vizor-imagine, ceea ce vedem.Sau abajur vine de la francezul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- "PIETRELE DACILOR VORBESC" Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului SEMNE ȘI INSCRIPȚII DACICE ÎN SCULPTURA LUI CONSTANTIN BRÂNCUȘI “Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi...Peste cascade și repezișuri se înalță cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, cetatea Sanctuarelor Solare.. Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
înalță Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuarelor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc așezate în ocol de zodii de către preoții daci, Brâncuși ,nu degeaba și-a ales piatra și locul pentru a dăltui simboluri dacice. 2 - SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUȘIANĂ Dintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
în ocol de zodii de către preoții daci...Ți-ai închipuit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârșit. Mărturisește! și ăsta tot un semn a fost...Dăltuirile mele își au rădăcinile în chiar comoara aceea (de la Sanctuarele dacice - n.a.), ba chiar mai adânc...De asta mi-am împlântat Stâlpul la răspântia marilor drumuri.. N-ar fi fost rău să-l înconjor și pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, un
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]