806 matches
-
RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea reală pe aceste meleaguri a poporului daco-roman. (Vezi nota privind împarații REGALION, GALERIU cel BĂTRÂN ți cel TÂNĂR) Menționăm printre altele lucrarea împăratului IULIAN (331 - 363 d.Hr.) care cuprinde discursuri (panegirice și elogii) în care apreciază și judecă faptele și actele împăraților anteriori. Vorbind despre campania
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
RUFINUS FESTUS, apoi în secolele următoare a lui OROSIUS, IORDANES, au susținut teoria potrivit căreia după retragerea aureliană teritoriul Daciei a rămas „terra deserta”, însă cercetările științifice și numeroasele descoperiri arheologice au demonstrat continuitatea reală pe aceste meleaguri a poporului daco-roman. (Vezi nota privind împarații REGALION, GALERIU cel BĂTRÂN ți cel TÂNĂR) Menționăm printre altele lucrarea împăratului IULIAN (331 - 363 d.Hr.) care cuprinde discursuri (panegirice și elogii) în care apreciază și judecă faptele și actele împăraților anteriori. Vorbind despre campania
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat misterele. MIRACOLUL ISTORIEI Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orașului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
Editura Parohiei Malovăț, 2004, 204 pag., 12 lei; 60. Roman, Fl., Idolii vremurilor noastre, București, Editura Evanghelismos, 2010, 518 pag., 30 lei; 61. România. Ghid turistic. Indexul localităților turistice, București, 2006, 272 pag., 12 lei; 62. Scrieri ale ,,călugărilor sciți” daco-romani din secolul al VI-lea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 256 pag., 15 lei; 63. Sorescu, V., Biserica Ortodoxă - stâlp și temelie a adevărului, Iași, Editura Pelerinul, 2002, 208 pag., 8 lei; 64. Stoicescu, P., Noapte bună, Sâmbure de pună
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
românească" și caracterul „tragic, eroic și sublim" al istoriei românilor. Dacă în ceea ce privește eseistica autorul poate fi așezat alături de Paul Anghel sau Edgar Papu, romanele pe care le-a scris sunt discutabile, iar încercarea de a da o Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
percepția universitară clujeană Constantin Daicoviciu este adulat sau contestat. Foști colegi sau studenți ai istoricului i-au dedicate adevărate „hagiografii”. Istoricul Dumitru Protase într-o broșură elogiază la superlative meritele marelui dispărut: „Substanța lucrărilor științifice ale distinsului învățat, pe lângă dimensiunile daco-romane are incontestabile trăsături și valențe ale istoriei antice europene, așa cum de fapt a fost și autorul însuși: o personalitate complexă, un European autentic, cu rădăcinile puternic înfipte în pământurile străbune de la Dunăre și Carpați. Cu toate dificultățile și vremurile schimbătoare
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
horthyst, a oponenților Tratatului de la Trianon, în plan național și internațional. Lucrarea este concepută într-o viziune enciclopedică, fiind structurată în douăsprezece capitole formulate cu exigență și rigoare științifică. După cum era și firesc, logic, autorul analizează, în primul capitol, originile daco-romane ale poporului român, prezența sa neîntreruptă în Ardeal, în spațiul carpato-danubiano-pontic, dezavuând tezele aberante, rösleriene și revizioniste, care denaturează, contestă acest adevăr istoric. Pentru a demonstra inconsistența acestor aserțiuni aberante, tendențioase, care susțin că românii s-ar fi stabilit în
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
edificarea opiniei publice mondiale asupra istoriei românilor prin susținerea unor magistrale conferințe, prelegeri, dizertații, intervenții în principalele centre universitare din Europa și America, sau în cadrul unor reuniuni științifice, precum și prin difuzarea unor lucrări proprii, de înalt nivel teoretic, privind geneza daco-romană a poporului nostru, latinitatea limbii și a culturii, dăinuirea sa permanentă în spațiul vechii Dacii, necesitatea obiectivă și legitimitatea împlinirii idealurilor de eliberare, unitate și independență națională. În mod deosebit, istoricul de talie universală, un veritabil homo universalis a fost
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
din contribuțiile inestimabile ale acestui titan al creației istorice, culturale și literare, cum a fost supranumit în mod legitim, o constituie opera sa teoretică și practică pusă în slujba formării și dezvoltării conștiinței naționale, prin demonstrarea și cultivarea conștiinței originii daco-romane a poporului român, precum și a continuității sale neîntrerupte în spațiul carpato-danubiano-pontic locuit de strămoșii noștri, ceea ce a reprezentat principalul argument istoric și politic în mobilizarea întregii națiuni la lupta pentru desăvârșirea unificării statului național. Pentru Nicolae Iorga, fiecare colț de
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
eroic al neamului românesc, „a oamenilor pământului miruiți cu sigiliul Romei”. În cadrul monumentalei sale opere științifice (alcătuită din peste 1.250 titluri de carte și peste 10.000 de articole), o pondere însemnată o au studiile consacrate demonstrării originii noastre daco-romane, caracterului latin al limbii și culturii române, legitimității unirii tuturor românilor și combaterii teoriilor revizioniste, deformatoare. În această problemă, referindu-se la opera reprezentanților Școlii ardelene (Șincai, Maior, Micu), N. Iorga scria cu profundă simțire că în fața operei lor are
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele Profesor Dumitru Stăniloae („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“, p. 24). Despre identitate națională prin credința ortodoxă Pe de altă parte, Profesorul Ioan Savin exprimă această identitate ca specific al simbiozei daco-romane. În decursul timpului însă, unii au atribuit esența spiritului românesc laturii autohtone, afirmând că aceasta s-ar datora dârzeniei poporului dac, de la care „am fi luat structura intimă și organică a ființei noastre etnice, ca și legătură cu solul și
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
că tot ceea ce este românesc se datorează „romanilor cuceritori și colonizanți, de la care am luat, odată cu civilizația și organizația, și limba, și odată cu ea, sufletul și cultura poporului român“. Cert este însă că, după retragerea aureliană din anul 256, civilizația daco-romană a continuat să existe, nu datorită unei structuri statale bine definite, ci prin forța comunitară a Bisericii Creștine, care se statornicise pe aceste meleaguri prin predica Sfântului Apostol Andrei. „Sub semnul Crucii și comunitatea Bisericii, notează profesorul Savin, cele două
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
adriatiche" (Rassegna universitaria, Bari) 1, 1950, pp. 9-12. Unirea bisericilor. Perspective de viitor, "Suflet Românesc" (Roma) 2, 1950, nr. 3-4, pp. 102-119. 1951 Latinitatea poporului nostru în lumina actualității, "Tribuna" (Londra) 1, nr. 3-4, 1951-52, pp. 90-1000. 1952 Continuitatea elementului daco-roman în Dacia, "Orizonturi" (Stuttgart) 4, 1952, nr. 1, pp. 16-20. "Biserica" și originea creștinismului nostru, "Îndreptar" (M(nchen) 2,nr. 3, 1952, pp. 1-3. Mi pare di sognare, "La Rocca" (Revista della "Pro Civitate Christiana" din Assisi) 11, 1952, nr.
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de unguri, care sfîrșesc prin a se așeza în Pannonia, între 896-900. Cît privește invaziile care produc slavizarea Balcanilor în secolul al Vl-lea, acestea de-abia sînt menționate. După opinia sa, bilanțul acestor secole zbuciumate este clar, însemnînd triumful rezistenței daco-romane. "Romanii, în afară de faptul că erau în general viteji, au îmblînzit națiunile barbare. În Dacia, ei au urmat principiul: "Acolo unde romanul a învins, acolo îi este casa" și s-au apucat să facă agricultură. În Dacia, ei au fost singurii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Orientului și a Occidentului. De fapt, narațiunea istorică evoluează sub dubla influență a contribuției noilor izvoare și a mutațiilor ideologice, dar istoria originilor și a cotinuității rămîne neschimbată. Fiecare epocă poate fi revăzută și recitită, cu excepția celei privitoare la originile daco-romane și la continuitatea unei limbi și a unui popor într-un spațiu care justifică dreptul de existență a națiunii române, la ceasul cînd naționalitățile se definesc ca națiuni, ca state-națiuni, adică în perioada secolelor XVIII-XX. DRAMA ISTORIEI ROMÂNEȘTI Drama istoriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționaliste bazată pe dreptul istoric. Miile de pagini nu sînt suficiente pentru a da socoteală de argumentele avansate în sprijinul uneia sau alteia dintre cele două teze. Pe de o parte, conform tezei românilor, proba este reprezentată de continuitatea popularii daco-romane în Dacia post-romană, deci și în Transilvania; pe de altă parte, în teza maghiarilor, proba este constituită de absența popularii daco-romane în timpul cuceririi maghiare. Doar o schimbare de concepție privind națiunea și legitimitatea națională va putea să redea adevărata multiplicitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sau alteia dintre cele două teze. Pe de o parte, conform tezei românilor, proba este reprezentată de continuitatea popularii daco-romane în Dacia post-romană, deci și în Transilvania; pe de altă parte, în teza maghiarilor, proba este constituită de absența popularii daco-romane în timpul cuceririi maghiare. Doar o schimbare de concepție privind națiunea și legitimitatea națională va putea să redea adevărata multiplicitate unui spațiu încercat de invazii și de război după retragerea Romei în fața barbarilor. Orice erudiție este acceptată atîta vreme cît trimite
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
populații și-au păstrat, împotriva vicisitudinilor cauzate de invaziile barbare, o puternică tradiție romană, cu atît mai puternică cu cît un nou element unificator creștinismul venea să accentueze tendința spre unitatea spirituală a imperiului. Chiar dincolo de frontierele romane cazul populației daco-romane lăsată aici după 271 este foarte semnificativ în această privință -, civilizația romano-bizantină a continuat sa exerseze, de-a lungul secolelor, o influență cu atît mai puternică cu cît aceasta era propagată de singurul stat capabil să ducă o politică de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
două logici contrare. Istoriografia maghiară remarcă faptul că fenomenul colonizării romane în Dacia este de scurtă durată 130-150 ani și că aceasta nu a putut lăsa asemenea dovezi, încît poporul român să poată să fie îndreptățit să pretindă filiația directă daco-romană. Se compară istoria eventuală a Daciei cu cea a Pannoniei și a Rethiei pentru a se sublinia că populația locală, rămasă pe loc, a sfîrșit prin a se amesteca cu invadatorii sau prin a pieri. Într-o Dacie devastată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Daciei cu cea a Pannoniei și a Rethiei pentru a se sublinia că populația locală, rămasă pe loc, a sfîrșit prin a se amesteca cu invadatorii sau prin a pieri. Într-o Dacie devastată de năvălitori, amestecul sau dispariția supraviețuitorilor daco-romani sînt foarte plauzibile. Istoriografia ungară remarcă faptul că evacuarea a fost pregătită de Roma și că trebuia să fi fost dorită de populațiile private de orice protecție militară în fața invaziilor goților. Teza ungară studiază datele arheologice: se recunoaște prezența, pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orice protecție militară în fața invaziilor goților. Teza ungară studiază datele arheologice: se recunoaște prezența, pe pămîntul Daciei, a monezilor romane și semnul unor mărturii creștine, începînd cu 271, dar aceste urme nu furnizează proba convingătoare a unei continuități a popularii daco-romane. Arheologii unguri afirmă că monezile descoperite pe teritoriul Daciei reprezentau instrumente financiare care erau utilizate pe larg de către popoarele barbare în afara teritoriului roman; legatul creștin nu este nici el semnificativ: formarea de episcopi, în întregul Imperiu Roman, nu a fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
supraevaluată: de exemplu, în Pannonia există toponime latine din perioada cînd descendenții provinciilor romane dispăruseră... Cu totul altul este parcursul logicii istoriografice române. Evacuarea anunțată de Eutropiu nu este contestată, ci relativizată: cînd se pornește de la o estimare a populației daco-romane de l pînă la 3 milioane de locuitori, pentru a arăta că trecerea la sud de Dunăre este de neimaginat; cînd se estimează că această populație, indiferent de numărul său, nu avea nici un motiv să fugă spre sud pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este de neimaginat; cînd se estimează că această populație, indiferent de numărul său, nu avea nici un motiv să fugă spre sud pentru a se așeza în regiuni la fel de mult devastate de goți. De fapt, ar fi existat o înțelegere între daco-romani și cuceritori. Exemplele asemănătoare abundă: legiunile romane au părăsit Bretania, însă rasa s-a păstrat, populațiile romanizate din Alsacia au fugit în fața germanilor pentru a se refugia în păduri, în zone mlăștinoase, în munți, unde s-au acomodat cu noii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din secolul al IV-lea pînă în secolul al IX-lea au existat în acest spațiu schimbări permanente, iar evacuarea lui Aurelian nu a fost decît un episod minor prin urmările sale demografice. Teza românească impune conceperea unei strînse identități daco-romane și a unei puternice latinizări a dacilor. Rezultatele campaniilor de săpături arheologice sînt examinate din această perspectivă. În 1971, într-o Istorie a românilor, care se deschide cu cîteva indicații ale lui Ceaușescu privind necesitatea cunoașterii și înțelegerii așa cum trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul Mediu a fost comunitatea sătească, preluată de la daci și de la daco-romani, deci perpetuată în timpul ocupației și dominației romane cînd comunitățile gentilo-tribale devin comunități teritoriale. Continuitatea comunităților sătești pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci pînă la întemeierea statelor feudale înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor sedentar", notează Rusu. ÎNTEMEIEREA STATELOR
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]