1,067 matches
-
Acasa > Poeme > Emotie > COLIND Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din cupola de lumină Se revarsă bucurie! Aripi dalbe, imn de slavă, Mir de nard, Steluțe,-o mie! Și-a deschis portița, Cerul; E lumină peste câmpuri! Păstorașii, cu iuțeală Se îndreaptă către staul. Vor să-l vadă pe MESIA! Cel promis Prin prorocie! Să se-nchine, Să-i
COLIND de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385210_a_386539]
-
slăvit, de rege! Dar L-au găsit în staul mic, Umil, lângă Maria, În paie reci, plângând de frig, Pe Pruncul Sfânt-Mesia! N-a fost un loc mai luminos, Cu așternuturi calde, Să îl primească pe Cristos Sosit din stele dalbe! Doar câmpul alb și boii blânzi Ce i-au suflat căldură, I-au fost prieteni credincioși! Nu L-au primit cu uraă! O stea se naște-n Betleem, O stea miraculoasă! Vestin un Fiu de Dumnezeu, Salvare și viața! Referință
COLIND de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385207_a_386536]
-
nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cauți în norii plânși pe creste, Când dorul îți inundă pleoape, O rază, să-ți aducă veste, Singurătatea să ți-o-ngroape, Iar când răsar alb roze peste Chipul ivit din dalbe ape, Cauți în norii plânși pe creste Ca dorul să-ți inunde pleoape. Vocale oarbe-ți scriu poveste, Când haina vieții nu te-ncape, Sunt litere ce-aduc aproape Mii doruri dinspre lumi celeste... Uitate-n norii plânși pe creste
RONDEL PENTRU SINGURĂTATE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384660_a_385989]
-
bărbatului ce luptă cu monstrul înfipt între pământ și astre, e o imagine terifiantă, răscolitoare, abruptă. Tabloul doi Oamenii roșii deghizați în obiecte se stropesc cu negru și alb, entuziasmați născocesc nemaivăzute efecte și râd de întunericul lipsitului de noroc dalb. Tabloul trei Femeia cu păr negru deghizată în alba-i cămașă curioasă află de la zei secretul că, deși nimeni nu știe, este cea mai bună-enoriașă și-n credință-i mai tare decât anahoretul. Tabloul patru Masca mascată se maschează de
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
dovleacul copt în cuptor, Cu aromă de parfum, dragoste și dor. Mi-e dor de renașterea altui anotimp, Când visele în raze de viată, se preschimb Mi-e dor de primăvara care ne ningea în păr, În mai, cu flori dalbe de măr. Mi-e dor de serile albastre cu raze de lună, Când vara, stângaci, ne țineam de mână, Mi-e dor de poiana cu vechiul puț, Pe unde-mi plimbam pasul desculț. Mi-e dor de toamna cea târzie
MI-E DOR….. de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382642_a_383971]
-
ochii înlăcrimați de durerea despărțirii, lucru care face din Aurel Vasilică un poet sensibil, cu o delicatețe extraordinară în exprimarea sentimentelor sale (Nuntă în cer): Atrasă ca un flutur de Lumina sfântă/ Te-ai dus în ceruri să-ți gătești dalbă cunună,/ Să te prezinți smerit, mireasă pentru nuntă,/ Cu îngerii nănași ținându-te de mână. Cu certitudine, versurile frumos alcătuite, dragostea cu care poetul împărtășește trăirile, vor acapara cititorul pe o poiană plină de soare, o lectură plăcută și aureolată
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
CERNIT Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ești zâna mândră a zăpezii Iar mantia-ți de fulgi pufoși, A îmbrăcat pomii livezii Cu fluturașii săi frumoși. Azi ai acoperit pământul, Cu dalba-ți plapumă de nea, Sub care care o să doarmă grâul, Ce mâine pâinea ne va da. Nu vezi pe ramuri păsărele, Cu tine viscol ai adus. În Apusenii țării mele, Doi oameni moartea a răpus. Ce tristă ,rece și zăludă
IANUARIE CERNIT de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384128_a_385457]
-
Se alintă că-i mai bine cu ea-n privire.. În voalul albei rochii se distinge o paloare, Un obrăjor frumos c-o ternă culoare, O siluetă somptuoasă și-atât de arătoasă, Înrămată în cea mai gingașă mireasă! Din pieptu-i dalb, somptuos și încă frăgeziu, În mici respirații îndoieli încă-i mai viu, Da într-o hotărâre ca o inspirație profundă, Prin zâmbet ea tristețile-și scufundă..! În dantela albei rochii o făptură din lumină, Că-n amorul ei, ce-o
MINA NECALCULATĂ .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383367_a_384696]
-
lume. În zori, un vuiet crescu și tot crescu, apropiindu-se cu învrăjbită iuțeală. Când simțise pocnindu-i urechile de larmă, tânărul ieșise-n drum, își dusese la gură șuierica și se pusese pe fluierat. Și țiuise până când zărise năvala dalbă apropiindu-se în iureș din fruntea steiurilor. Degeaba copilul cu ai săi îi strigaseră să intre degrabă la adăpost, omul se făcuse zid în fața zăpezii ce-nainta! Îndemnul rămas fără urmare, pățiții anilor trecuți se-ascunseră în loc ferit, făcând cruci
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Ascultă-i inima cea bună Și sufletul de plâns curat, Condeiul ce îl ține-n mână Chiar Tu i-ai dat, nu l-a furat... E aripă de înger alb Și pană sfântă ce scluptează Pe foaie caldă ca de dalb Și-n versul său ne luminează. Cu ruga sa ce-i mai frumoasă Decât ai poeziei stea, Păstreaz-o, Doamne, sănătoasă C-avem aici nevoi de ea! Citește mai mult RUGĂ DE POETAscultă, Doamne... și ruga de poetCăci versul său e
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MÂNGÂIERE DIVINĂ Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mângâiere divină Vara-i sosită cu soare-n ferestre. Înveșmântată-n petale de nuferi. Cu ale florilor dalbe miresme... Cu zâmbetul serii plin de luceferi. Privesc mai senin printre gene, Deși picură lacrima ca un oftat... Vara-i sosită și vântul îmi cerne, Pe pleoape credința că nu m-ai uitat. Vara venit-a și eu am un
MÂNGÂIERE DIVINĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383588_a_384917]
-
Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015. COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de suflet între inimi de români -din Ardeal până-n bunget pictează fulgii de nea în văzduh -diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului FLORALA versuri, Bertoni D Albert Asemeni unui crin, emană puritate Că roșul trandafir, mereu întâietate Zambila parfumata,mereu e chipul ei Surâsul și privirea... buchet de ghiocei O dalba crizantema ce-mi stă la căpătai Și mândră garofița, iubirea cea dintâi... Potir cu sentimente, o cupă de lalea Gingașa și suava,precum o... viorea Un nufăr ce domnește al vieții mele iaz Un liliac domestic, umbrind al meu pervaz
FLORALĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383037_a_384366]
-
Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre mlaștina umană.” Florile albastre: „Nu mai suntem «dulci minuni». Ne-a rămas tristețea repetării continue a versului: «Totuși este trist în lume». Ecoul ne
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
fie,Înveșmântat în slavă!Să fie doar iubireși pace pe pământ!... IX. EU VOI PLECA, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017. Eu voi pleca desculță, Spre zorii cei albaștri; M-așteaptă primăvara Cu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde Înveșmântat în soare, Lumina dimineții, Parfum de flori de tei. Eu voi păși tăcută, Pe drumul către stele! Am adunat corole De crini și trandafiri. Pe buza-mi tremurândă Și-a pus pecetea, vântul, Iar
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în taină, Ca ziua ce se duce! Ca pasărea rănită, În zbor spre nicăieri! Mă va-nsoți parfumul De toamnă rumenită, Argintul dimineții Cu brumă și tristeți. Citește mai mult Eu voi pleca desculță,Spre zorii cei albaștri;M-așteaptă primăvaraCu dalbii ghiocei! M-așteaptă câmpul verde înveșmântat în soare,Lumina dimineții,Parfum de flori de tei.Eu voi păși tăcută,Pe drumul către stele! Am adunat coroleDe crini și trandafiri.Pe buza-mi tremurândăși-a pus pecetea, vântul, Iar ochii de izvoareVor
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
slăvit, de rege! Dar L-au gasit în staul mic, Umil, lângă Maria, În paie reci, plângând de frig, Pe Pruncul Sfânt-Mesia! N-a fost un loc mai luminos, Cu așternuturi calde, Să îl primească pe Cristos Sosit din stele dalbe! Doar câmpul alb și boii blânzi Ce i-au suflat căldură, I-au fost prieteni credincioși! Nu L-au primit cu uraă! O stea se naște-n Betleem, O stea miraculoasă! Citește mai mult O stea a rasărit pe cer
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fiu slăvit, de rege!Dar L-au gasit în staul mic,Umil, lângă Maria, În paie reci, plângând de frig,Pe Pruncul Sfânt-Mesia! N-a fost un loc mai luminos,Cu așternuturi calde,Să îl primească pe CristosSosit din stele dalbe!Doar câmpul alb și boii blânziCe i-au suflat căldură,I-au fost prieteni credincioși!Nu L-au primit cu uraă!O stea se naște-n Betleem,O stea miraculoasă!... Abonare la articolele scrise de florina emilia pincotan
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
din ele, chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții, apriga vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. FLORALĂ versuri, Bertoni D Albert Asemeni unui crin, emană puritate Ca roșul trandafir, mereu întâietate Zambilă parfumată,mereu e chipul ei Surâsul și privirea... buchet de ghiocei O dalbă crizantemă ce-mi stă la căpătâi Și mândră garofiță, iubirea cea dintâi... Potir cu sentimente, o cupa de lalea Gingașă și suavă,precum o... viorea Un nufar ce domnește al vieții mele iaz Un liliac domestic, umbrind al meu pervaz
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
numai de bine !! :) Să fiți vesele, împlinite și frumoase. Mereu tinere, și cu poftă de ... Citește mai mult FLORALĂversuri, Bertoni D AlbertAsemeni unui crin, emană puritateCa roșul trandafir, mereu întâietateZambilă parfumată,mereu e chipul eiSurâsul și privirea... buchet de ghioceiO dalbă crizantemă ce-mi stă la căpătâiși mândră garofiță, iubirea cea dintâi...Potir cu sentimente, o cupa de laleaGingașă și suavă,precum o... vioreaUn nufar ce domnește al vieții mele iazUn liliac domestic, umbrind al meu pervaz...O gerberă bălaie, un
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > MOȘULE, NE-AI CAM UITAT... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1086 din 21 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Moș Crăciun cu plete dalbe Și din ce în ce mai rare, De la noi primești doar jalbe Milioane, și-o-ntrebare: Nouă ce ne-aduci, bătrâne? Cum domnia ta ne uită Ori, cumva, de-amărăciune, Ți-e memoria prea scurtă? Cum, pe noi românii, sfinte, Ne tot ocolești la daruri
MOŞULE, NE-AI CAM UITAT... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383248_a_384577]
-
ai citit ultima capodoperă? — Nu scap nici una. Sunt rarități. Amori a frunzărit publicația. — Hei! a strigat surprins. E Încă boboc, nu? — Da. — Ascult-o pe asta! Sfinte Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște umbre-n vânt. Pia, Pompia... vino, să plecăm...“ — Acuma spune-mi și mie ce naiba Înseamnă? — O scenă de cămară. „Cu degetele țepene, ca barza În plin zbor, Ea zace pe patul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
eu și TU Elena Marin Alexe eu sunt peregrină, Tu dalbă lumină ce grija mi-o poartă și calea-mi arată. eu rugi adunate, Tu milă, dreptate, eu neascultare, Tu pace, iertare. eu pumn de tărână, Tu mă porți de mână , mă conduci prin lume spre-o țară anume. eu plâng
eu ?i TU by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83348_a_84673]