944 matches
-
chiar despicat, este secționat la dimensiunile determinate de distanța dintre „amânarii” dispuși vertical în talpa casei și prinși prin întapare în costoroabe. Pentru întaparea lemnului de umplutură se folosea sistemul mai vechi de „șănțuire” a amânarilor, cu toporul, barda și dalta. În funcție de locul ocupat de amânari, „șănțuirea” se făcea pe două sau trei părți unde întaparea lemnului, dispusă de josă în sus, între doi amânari, constituiau pereții exteriori și interiori. În locul șanțurilor se putea aplica, de o parte și de alta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În piața Borne și era mut din născare. Nu știi prin ce frică am trecut În ziua cînd i-am cerut permisiunea să mă căsătoresc cu fiica lui și a stat cinci minute privindu-mă fix, fără nici o reacție, cu dalta de spart gheața În mînă. Tot puneam bani deoparte de doi ani de zile ca să cumpăr o verighetă cînd Teresita a căzut bolnavă. Se molipsise la atelier, mi-a zis ea. În șase luni, mi-a murit de tuberculoză. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ca un manșon, Locuiește, cetluită, somnurile-i seminale În o rouă de poleiuri: Rașelica Nachmansohn. - O! vegheat din Jilțul Naibei al Pământurilor Nalte, De atlaz tulip în creștet încheiat cu cap de mort, "Mult" poesc, cioplirea unei rare și pierdute dalte, Pașadia își despoaie înnoptat semețu-i port. - O! scuipat de înverzita tuse-a spumelor putride, Cocoțat pe naufragii, nefiresc ca-ntr-un ochean, Împuind cămara nopții cu oracole stupide, Gore freamătă-n jiletcă de râios batracian. - Cântec, lebădă străpunsă, sol al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
limitele stilizării. Capeți impresia, elevat artistică, a unei existențe simplificată și reprezentată. E interesant să ne dăm seama prin ce anume evită Moréas academismul care-l pândește. Prin invențiune. Dar o invențiune cu grijă tăinuită, o foarte lină atingere de daltă destinată să pună în vibrare suprafețe, și care se refuză privirii profane. De exemplu, în strofa citată, invențiunea rezidă în întregime în cuvântul "attrayante" și în locul pe care-l ocupă. Astfel încît, acest cuvânt își depășește conținutul obișnuit și ajunge
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Stihuri > Momente > IUBIRI FELINE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Iubiri feline Și de una, și de alta, Am sculptat cerul cu dalta; Și iubirea tot așa, Când în nu, și când în da... Știu, iubirea-i lucru greu, N-o cioplesc cum aș vrea eu; La rindea nu stă nebuna, Cum nu stă pe ceruri luna... În starea de agregare Tu ești
IUBIRI FELINE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363093_a_364422]
-
pescarii amatori pescuiesc de la caras la crap și șalău. Pe defileu se întâlnește un conglomerat de nori, ceață, stânci, păduri și cer care prin neuniformitatea lor creează o imagine plină de armonii. Aici se află la tot pasul mii de dălți și ciocane cu care meșteri nevăzuți, adevărați sculptori, modelează zi și noapte măreața operă a naturii. La frumosul spectacol al Defileului Oltului se adaugă și un viaduct de câteva sute de metri în lungul râului pe lângă abrupt. Defileul își deschide
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
făcut și nu născut curge din mâna pictorului pescărușul își strânge penele tacticos după ce marginea bărcii i-a fost popas între odihnă și deschiderea aripilor deasupra mării te simt sculptorul pictor prea puțin răbdător să prindă seninul pietrei înainte ca dalta să atingă forma vie din centrul vieții ei prea grăbit să prinzi forma din inima pietrei scapi fascicule de lumini și lași în urmă multe umbre dar dalta eliberează fărâmele de piatră prind alergarea ritmul la picioarele tale se așterne
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
simt sculptorul pictor prea puțin răbdător să prindă seninul pietrei înainte ca dalta să atingă forma vie din centrul vieții ei prea grăbit să prinzi forma din inima pietrei scapi fascicule de lumini și lași în urmă multe umbre dar dalta eliberează fărâmele de piatră prind alergarea ritmul la picioarele tale se așterne velința încercărilor trecutului ele sunt poemul nescris al pietrei între răsărit apus înserare noapte și un nou răsărit între umbra unui vis și nechezatul unui cal pe care
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica: Șopârle vorace / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
de elemente ale unei matrice. Forme și simboluri se succed în zeci de lucrări căpătând noi și noi valente prin contextualizare și recontextualizare. Artistul n-are casă, n-are masă, ci doar un atelir în care slujește, un bagaj cu dălți, ciocăne, lemn și...o mare credință în D-zeu și arta să. Este o lume a lui prin care trăiește și despre care vorbește cu o deosebită plăcere...” ( Gabriela Banu-Noaghiu ) GBN - Pareți a fi un drumeț de cale lungă, domnule
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
elementul pământ. Nu am avut niciodată pământ, dar nu-mi este frică. Toată viața mi-am dorit să fiu un mare artist, să trăiesc din drepturi de autor, de fapt deja eu trăiesc din artă, din creația mea proprie, cu dalta, cu ciocanul și cu mâinile mele îmi câștig pâinea. N-am luat și nu voi lua nicidata nimic de la nimeni. GBN - Pentru Brașov cum v-ați hotărât ? CMS - Am dat cu banu' , nu știam unde să merg la București sau
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
spun un secret, în atelier port niște saboți din lemn, deci la mine se închide un circuit perfect. Am saboți din lemn în picioare și am și lemnul în mână când lucrez. Apare un efect de rezonanță, atunci când lovești cu dalta, cu ciocanul, altfel spus când filosofezi, apare un fel de rezonanță de sunete. Desenul meu se întâlnește cu fibră lemnului. În momentul când lovești mai mult si mai mult, iar șuntul se schimbă, te oprești, altfel ratazi. Trebuie să te
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
a izvoarelor timpului strident limbajul încetează să mai sperie vrăbiile guguștiuci de duminică pregătesc masa dimineților orbilor cu firimituri de pâine reîntoarsă la starea de grâu verde cu sărutul soarelui în pumnul mărunt copilul cu irisul alb cântă sculptorul aruncă dalta departe o prinde Dumnezeu cartea se scrie singură asfaltul încinge cerul și gerul și ceața răsuflă printre crucile de gheață atâția pași Doamne printre orbi se întâmplă urcă gândul bate la ușa bisericii dintr-o sâmbătă într-o duminică a
OCHI ALB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363117_a_364446]
-
2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului Tărâna-i pântecele-n care Cel bob de viață, în mirare, Așteaptă rând să crească mare, Cu darul coborât din soare. * Tărâna-i stampa care poartă, Precum simbolurile-n hartă, Trecutul cel scobit cu daltă De-un biet prezent, oprit la haltă. * Tărâna e copaia-n care-ncape Uscatul trupului răs-stors de ape Când tot departele ne e aproape, Când azi, pe mâine-o să-l îngroape. * Deci nu pășiți cu tălpi murdare Peste țărâna
ŢĂRÂNA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368482_a_369811]
-
și încruntările tatălui meu, pentru latinitate și slavonă, pentru șalul lui Piersic și papionul lui Beligan, pentru vocile Margaretei, Angelei, Corinei și Mirabelei, pentru Deceneu și pentru veșnicia născută la sat, pentru buzduganul cu trei peceți al lui Mihai și dalta lui Brâncuși, pentru puștile partizanilor și bagheta lui Voicu, pentru țepele lui Vlad și șevaletul lui Tăttărăscu, pentru Valea Prahovei, Tisa și Valea Cernei, pentru bucuria nevestelor și a copiilor când bărbații și tații lor se întorceau vii de la război
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
actoriei de la maeștri, iar peste aceasta, o floare înflorește în spiritul ei, se mistuie în ochii ei o pădure verde, urcă pe fruntea ei rug în foc, i-s înflăcărați cu opal aprins obrajii, i-e trupul sprinten, lucrat de daltă, iar inima-i e frumoasă, contra pustiului, cu simțuri treze, contra răului, cu umbra omeniei! În toate acestea este înălțimea omului și lucirea harului. Despre astfel de artiști a fost scris pe când ei nu aveau sigiliul peste eleganța, frumusețea naturală
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
august 2015 Toate Articolele Autorului GÂNDIND LA RODIN lui Auguste Rodin mișcă-ți mâna mai cu forță, sparge piatra cu putere, n-o lăsa în cald de torță să gândească la durere! pune-i un bandaj pe frunte și o daltă, ferm, în dinți n-o lăsa oarbă, Părinte! c-o să-și iasă iar din minți. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: GÂNDIND LA RODIN / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1691, Anul V, 18 august 2015. Drepturi de Autor
GÂNDIND LA RODIN de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/367985_a_369314]
-
pășești pe drumul ce duce la libertate și lumină. Gianina Corondan este o personalitate plurivalentă, om de televiziune, artistă, om de presă, om de omenie... Aceste ocupații și haruri ale sale sunt ca ciocanul sculptorului, rotund pentru ca oricum ar lovi dalta să nu o nimerească de o muchie ce-ar putea să imprime o direcție inexactă, deformând relieful operei. Inteligența, voia bună, tonusul, bunătatea, frumusețea sunt calitățile umane neîntrecute ale Gianinei Corondan. Cu ele nu adememenește capriciile vieții, nu minte anii
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
al nostru, al îndrăgostiților, printre partituri noi, strecuram sărutări fără întrebări tăcerile nu mai erau elucubrante răsăritul confundat cu asfințitul ne răsădea semințe de drag arătându-ne prețul iubirilor și-așa te-am dorit o sculptură din lutul meu, cu dalta mea, după desenul meu, din dorința mea în fiecare dimineață începută cu tine mi-ai stat model și din zi în zi m-am îndrăgostit de opera mea, tu erai plecată demult în alt anotimp, în altă clepsidră, un ochi
SCULPTURA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367699_a_369028]
-
în fiecare dimineață începută cu tine mi-ai stat model și din zi în zi m-am îndrăgostit de opera mea, tu erai plecată demult în alt anotimp, în altă clepsidră, un ochi plânge, o inimă zace în lut alături de daltă și desen cu dorință de iertare și reînvățare a pasului către un altfel de model Referință Bibliografică: Sculptura / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1601, Anul V, 20 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate
SCULPTURA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367699_a_369028]
-
tău când ard mi-e veselă cenușă. ***** E gură mea pe trupul tău arcuș Cântând iubirii celesta melodie Și dragostea țâșnește că și-o apă vie În patul tău când îmi găsesc culcuș. Mi te-a cioplit chiar sufletul cu dalta, În tine regăsesc ce gandu-a plăsmuit, A mea mi te-aș dori pan la sfârșit, Nu te-aș schimba femeie cu vreo altă. Mi-e dragostea un fluviu nesfârșit Tu-mi ești șalupa de salvare Te-am căutat și
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
ostile.” („Te aștept”) Căutător de absolut, om al credinței, cu o aspirație perpetuă spre eternitate, Petru Lascău crede în idealul religios. „Un cort/ nu lasă urme/ decât în conștiință/ dar și acolo/ numai dacă alături de el/ din pietre nepângărite/ de daltă și ciocan/ se ridică altarul.” („Avraam”) De altfel, majoritatea poeziilor sale face trimitere la pasaje binecunoscute din "Biblie", cu o încărcătură simbolică profundă, cum ar fi mersul pe apă al lui Isus - „De ce să fii doar întâmplare,/ Când Isus umblă
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
concretizează și lărgesc semnificația versurilor: „cuțite înfipte în galben oranj arămiu sfredelesc/ în mesteceni înalte coroane tăcerile amețitoare/ deși nu e parcă doinește Leșe cu noduri de frunze/ toamna așteaptă privitori s-o descopere nouă/ ca efigii în marmuri o daltă vântul să dea partea/ de praf ochiului luminile formei” (Soledad, p. 11). În comuniune permanentă cu natura, omul nu se simte singur pentru că energiile vitale circulă în ambele sensuri. Tonul poeziilor este unul optimist, versul este luminos, împregnat de nuanțe
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a ta și a rămas! Ți-a descifrat în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea din daltă stanelor brute cărate din carieră? M-am ridicat „copăcel” Și tata mă lua cu el, Mergeam cu tata Ilie Sus în deal la chetrărie, Să aleagă chiatră bună Pentru colaci de fântână. Și cioplea, dragul meu tată Roți de mori
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
fluier că mi-i drag, Cu cântecu-n chiatră sap Și chiatra mă înțelege, După gândul meu se drege! Iată o frumoasă zămislire de mit, a unui cuget curat de țăran moldovean, cu har și harnic! Credea că piatra lovită de daltă răspunde cântând cu el? Ce l-ai întrebat despre asta? - Are chiatra suflet, tată, De se lasă modelată? Ori, tu pui suflet în ea De-o poți modela așa? Se străvede în mirarea ta sensibilitatea pe care de atâtea ori
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]