169 matches
-
morfem de acuzativ (al substantivelor și pronumelor înscrise în genul personal, al pronumelor demonstrative sau al substantivelor + uman în anumite condiții sintactice): „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi Idolul lor închină, numind mare pe-un pitic.” (M. Eminescu) „Danțul, muzica, pădurea / Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu) 3. marcă a funcției sintactice de complement direct (realizată și propozițional), aparținând genului personal (și concomitent morfem de acuzativ al pronumelui relativ): „Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă.” (M. Eminescu) 4
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în marcă numai dacă este întrebuințată concomitent, în aceleași poziții, cu adverbele și, nici sau dacă este substituibilă cu o conjuncție specifică: „Căci nimic în această cetate n-avea umbră, nici zidurile, nici copacii, nici oamenii.” (O. Paler, Galilei, 17), „Danțul, muzica, șșiț pădurea, Pe acestea le-ndrăgii.” (M. Eminescu, I, 102) Relația de coordonare copulativătc "Rela]ia de coordonare copulativ\" - poate fi mascată prin: • construcții gerunziale; în enunțul: „Nu se mai afla în viață la 16 decembrie 1798 și ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu ea, să o silești să facă orice ți-ar trece prin cap, s-o faci nenorocită sau fericită aproape în aceeași clipă și apoi să nu mai poți schimba nimic... Cu ajutorul aței am mișcat paiața cum am vrut, în danțurile cele mai capricioase, și acum, ața rupându- se, paiața rămâne nemișcată, oricât m-aș strâmba, oricât aș întoarce în mână firul rupt și oricâtă arta aș depune.” Procesul emancipării personajului feminin în romanul românesc se realizează, iar „păpușa” va rupe
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
oferit de Grigore Ghica-vodă în 1824, diplomatul danez Clausewitz remarca la rândul lui sincronizarea coregrafiei cu Occidentul, în intens contrast cu bărbile lungi ale boierilor și mai ales cu caftanele lor, neasemuit de incomode la joc. „Când era să înceapă danțul - ne informează Ion Ghica -, boierii cei tineri își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai în meși și alergau de luau fetele și cucoanele la joc, la poloneză, la parolă, la vals și la «écossaise».“ (Un bal la curte în 1827
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
v. tomul I, partea I, F-I), care nu-l înregistrează. 3. Evident, „hidos” sună diferit la fiecare dintre aceștia. Dau numai cîte un exemplu, din primul și din ultimul: „O! cum scrîșneau în noapte scheletele hidoase!” (Grigore H. Grandea, „Danțul morților”, în Scrieri, Text ales și stabilit de Pavel Țugui, Ed. Minerva, „Restitutio”, 1975, p. 60) și : „în ochi ți se deșteaptă mizeria hidoasă” (Traian Demetrescu, „Săracii”, în Scrieri alese, Ediție îngrijită de C. D. Papastate, EPL, 1968, p. 114
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acesta să-l spunem în doi, Buzele noastre ușor să-l adune.” (Însemnări de primăvară) „Sorb vinul tare și întăritor Chiar din îngrângerea cea mai amară.” (Regenerare) „Bătăile versului am prins a deprinde Nu din cărți, ci la horă, din danț.” (Începutul) „Dar înțeleg, iubirea-i tot ce are Mai tril de nai, mai trainic omu-n trai.” (Idilă) CAPITOLUL AL III-LEA Spațiul și timpul - coordonate esențiale în structura tematică a creației lui Labiș Este esențial să acceptăm faptul că lumea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de mult. Ba uneori, atras el însuși de acest mare val cuceritor și jefuitor, el a preferat decât să rămâie la găspodăria lui amenințat, ori să și-o facă din nou după ceasul pustiirii, să intre și el în acest danț ostășesc fără pereche, din care putea să câștige ceva. Astfel s-a născut colaborarea între români și tătari.” După reorganizarea trupelor, consumarea nutrețului și a alimentelor și, mai ales, îndată ce gerul iernii a slăbit, iar caii au putut înainta fără
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bogătașă din înalta societate. Nu voi face descrierea amănunțită a serbării, căci ar fi prea lung, însă o voi rezuma. Serbarea a avut două părți: teatrul și balul. Totul e franțuzesc, nimic românesc, nici un cântec, nici un monolog, nici o poezie, nici un danț, nici un fel de mâncare. Artiști amatori din societatea cea „bună“ joacă. După bucăți cântate, declamate și spuse de tineri din „înalta“, vine o comedie: Le Voyageur, jucată în franceză, bineînțeles, de doamnele Aglae Stratt și Alice Suțu și d-nii Jean
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
România, ca țară limitrofă cu Austro-Ungaria stă mai mult în sfera de influență a acesteia decât a Germaniei și... (Id., ibid., foiletonul LVII, AD., nr. 11 972, 4 martie 1923, p. 1.) Pagina 207 Variantă: Dar de-acum începe marele danț al căderii și schimbării guvernelor conservatoare. Intrigile, săpăturile, lucrăturile uzează zi după zi pe conservatorii cari nu pot forma un guvern stabil. Criza de căpetenie stă în faptul că atât fracțiunea junimistă în cap cu Petre Carp cât și regele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nelocuită după moartea lui, cu tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu căsuțe de lemn, pe care, la anul poate nu le voi mai regăsi. E o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Americii latine (Chili, Brazilia, Argentina) și ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize. Coruri foarte bune a Soc. de radio. Am cunoscut pe Gladkov, un bătrânel de 70 de ani. A fost câtăva vreme bolnav; ar dori să vadă România. Cunoștința mi-a făcut o deosebită plăcere. G. e o ființă blândă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecutului popoarelor noastre, Români și Bulgari. 2. Indiferent de teoriile istorico-filologice, însăși viața de astăzi a popoarelor noastre ne arată că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau deloc străine. 3. Fără îndoială că popoarele noastre s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu doina noastră. Tot așa m-am regăsit oarecum pe mine însumi în danțurile vioaie, a căror melodie și ritm nu-mi erau deloc străine. 3. Fără îndoială că popoarele noastre s-au format în aceiași regiune și au conviețuit probabil strâns. Împrejurări pe care le vedem repetându-se și subt ochii noștri le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în fine. Amestecul de anteree și fracuri din aceste vodeviluri, de moldovenească grecizantă și jargon francoromîn, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, dă un tablou inedit, încîntător pentru ochiul de azi. Veselia nebună a cupletelor, învîrtirea în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei, iar aceasta cu multe mofturi de ingenuă scoate din sân o adevărată cadră de perete. Surugiul dezvoltă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rafinat, capabil să guste finețele unei mese și să-și compună un interior artistic și chiar somptuos. Epoca permitea coloarea. Scena în care vătafii joacă menuet, cotilion, valț, ecosez în vestminte orientale și cu papuci în picioare, dînd-o apoi în danțuri autohtone; pristoleanca, chindia, ca la ușa cortului, e din cele mai pitorești. Pe alocuri Filimon are intuiții balzaciene, precizia topografică, realismul fantastic. Figura de bricabracoleur a lui Kir Costea e proiectată pe un fundal minuțios. De asemenea amănunțită este imaginea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care creșteau și mureau cu o repeziciune uimitoare. Nu le culegea nimeni; erau lăsate în pace; să trăiască și să moară, atât cât le era dat. Când vântul se pornea mai tare, lua în zbor foile risipite, învîrtin-du-le într-un danț fantastic, ducîndu-le departe, azvîrlindu-le peste zidul grădinii, în praful de pe drum." Romanele aceluiași sunt elegiace, vaporoase, reeditând cu mai multă vibrație wertherianismul lui Grandea. N. BURLĂNESCU-ALIN Boem provincial, alcoolic și tuberculos, N. Burlănescu-Alin (1869- 1912) a cântat singurătatea proletară, făcând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de făt. Horele, în ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un pătrat. Sunt acum încredințat, Cum e unghiul? - Crăcănat. Tînăru-i om învățat, Zice Președintele, Un cățel? - E un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel? - Tot
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens, son domestique 81 dl. Kyrițescu Lupesco, directeur de theatre dl. Freval Camila, cameriste d-na Albina di Rhona În timpul piesei d-na Albina di Rhona va executa fermecarea șerpilor Danț egiptian Cu costum național de Harem, executat pentru prima oară înaintea M.S. Sultanului și Viceregelui din Egipet. gura căscată Canțonetă comică de domnul Alecsandri executată de dl. Comino. Spectacolul se va fini cu un tată în încurcături Comedie en un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exécute en langue Française et Roumaine Morcovesco, deputat d-nul G. Magheru Gurguță, fiul său practicant la minister. Michaelescu Charlota Duval, dănțuitoare d-ra Albina di Rhona Lisette, camerista d-ra Georgesco În cursul piesei d-șoara Albina di Rhona va executa următoarele danțuri: parodie-polca highland-fling Dans național scoțian executat în costum național bucureștiul în 1871 103 81. Servitorul său (fr.). pas de deux comic Executat de d-șoara Albina di Rhona și domnu G. Magheru preciurile locuriloru O lojă, 3 galbeni; stal I, 4
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
taxele comunale erau din ce în ce mai mari. Astăzi, deși Târgul Moșilor este încă și mai departe de tradiție, cel puțin este în mare progres, și moral, și material.94 tragerea la semn Poporul român a fost întotdeauna un popor iubitor de sporturi. Danțurile naționale atât de numeroase, jocurile, precum oina, poarca și altele, vânătoarea, întrecerile călări etc. sunt atâtea dovezi că românul are mari aptitudini pentru aplicările sportive. În București, o veche tradiție făcea ca în ziua de Sf. Toader să se facă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jos, pe iarbă, fie pe haine ori fuste așternute. Și veselia era pretutindeni. Unii de-abia începeau, alții erau în toi, alții chiar făcuți. Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler a ars la începutul lunii ianuarie 1882 (v. cap. Anul 1882 în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]