135 matches
-
420 de case. În comună funcționau o școală mixtă, o mașină de treierat cu aburi și 4 biserici. În acea perioadă, pe actualul teritoriu al comunei Nuci mai era organizată și comuna Micșunești-Greci, formată din satele Balamuci, Balta Neagră, Fundu Danciului, Grecii de Mijloc, Grecii de Jos, Micșuneștii Mari (reședința) și Micșunești-Moara, având în total 1879 de locuitori și 482 de case. În comuna Micșunești-Greci, funcționau 2 școli mixte, o moară cu apă, o mașină de treierat cu aburi și cinci
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
aburi și cinci biserici. În 1925, comuna Micșunești-Greci fusese deja desființată, iar satul Micșunești-Moară fusese trecut la comuna Merii Petchii, care își avea reședința în satul Nuci, comună de 3424 locuitori, arondată plășii Fierbinți din același județ, iar satele Fundu Danciului și Micșuneștii Mari au fost trecute la comuna Fierbinți, iar alte sate fiind trecute la comuna Greci. În 1950, comuna Merii Petchii a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Urziceni din regiunea București. În 1968
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
în condițiile legii. Primarul este ales în condițiile legii 70/1990 cu modificările și completările ulterioare, având un mandat cu o durată de 4 ani. În urma alegerilor din 06.06 2004 în funcția de primar al comunei Rebra este numit Danci Ștefan, primar care știe să -și îndeplinească cu cinste și onoare responsabilitățile ce îi revin din această funcție. Rețele telefonice sunt administrate de RomTelecom Bistrița. Activitatea telefonică este asigurată de o centrală telefonică digitală. Numărul abonaților din localitate este de
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
în anul 1876 a fost început un nou pomelnic al acestei biserici. Ambele s-au păstrat până în zilele noastre. În anul 1750 a fost ridicată biserica din zid din cătunul Ciorobești de către arhimandritul Antonie al Mănăstirii Bistrița și zugrăvită de către Danciul Zugrav și ucenicii săi. Biserica deservea cătunele Gruiețe și Ciorobești. Și de la această biserică a rămas posterității un pomelnic, început mai târziu, în anul 1874. În timpul ocupației Olteniei de către austrieci (1718-1739), ocupanții au cartografiat satul Târsa sub denumirea de satul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele Fierbinții de Jos, Fierbinții de Sus, Fierbinți-Târgul, Fundu Dănoiului, Micșuneștii Mari și Stroești. În 1931, din comuna Fierbinți s-a separat comuna "Târgul-Fierbinți", cu satele Fierbinții de Jos, Fundu Danciului, Micșuneștii Mari, N.T. Filitis și Târgu Fierbinți; comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
comuna Fierbinți a rămas cu satele Fierbinții de Sus și Stroești. În timp, comuna Fierbinți a fost absorbită de comuna Târgu-Fierbinți. În 1950, a trecut la raionul Căciulați, apoi (după 1956) la raionul Urziceni, ambele aparținând regiunii București. Satul Fundu Danciului a luat în 1964 numele de "Mircești", iar satul N.T. Filitis a luat tot atunci numele de "Satul Nou". În 1968, deja denumită "Fierbinți-Târg", comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat; tot atunci, au dispărut satele Mircești, Satul Nou (incluse
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
Constantin Bigan, Alexandru Sătmăreanu și Alexandru Toth, ultimul nici măcar conducând el clubul în acte, ci societatea sa comercială, o brutărie... După disponibilizarea de-a lungul unui an unor jucători valoroși precum Cătălin Chiș, Dumitru Muscă, Șerban Moraru, Mihai Deaconescu, Cristian Danci, Călin Fildan, la echipă au fost aduse nume precum Adrian Voiculeț, Andrei Tînc (ambii evoluând câte un sezon și anterior pentru FC Bihor), Georgi Korudjiev, Ionuț Tîrnăcop și Ognjen Sinik. Gheorghe Ghiț, antrenorul cu care s-a reușit promovarea din
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
și Tipografia „Luceafărul” (ISBN <10> 973-1751-01-7, <13> 978-973-1751-01-6, 2007, 454 p. - Vasile Lăpăduși, Gheorghe Popa, Dan Voinea, Iancu Ștefan, Gavril Dorelu Țărmurean, "„INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ A ACCIDENTELOR RUTIERE. CONTRIBUȚIA MASS-MEDIA ÎN PREVENIREA ACESTORA”", Editura și Tipografia „Luceafărul”, 2008, 549 p. - Gheorghe Danci,Ioan Gorgotă, Vasile Vancea, Laurențiu Badin, "METODOLOGIA INVESTIGĂRII CRIMINALISTICE A FAPTELOR DE CORUPȚIE", Editura EUROTIP, Baia Mare, 2008, 320 p. A mai participat ca autor în volume colective alături de: - Traian Tandin, „"POLIȚIA ROMÂNĂ REDIVIVA"“-Editura „Călăuza“, Deva, (ISBN 973-9418-05-8), 2000, 273
Lazăr Cârjan () [Corola-website/Science/313918_a_315247]
-
Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui de „"Basarab"” imediat după urcarea pe tron, considerându-se nepot al lui Neagoe Basarab și deci urmașul acestuia. Era fiul lui „Danciul din Brâncoveni” (județul Olt), fost mare vornic, în timpul domniilor lui Ștefan Surdul (1591 - 1592) și Alexandru al III-lea cel Rău (1592 - 1593) și oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și înmormântat la Alba Iulia. Mama
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
Barthe, Briceag - Mateiu, Zlatinski, Băluța - Ivan, Fajici, Bancu Rezerve: Mingote - Kelici, Măzărache, R. Petre, Bucurică, Manea, Screciu Gaz Metan: Greab - V. Cretu, Trtovac, R. Zaharia, Rugasevici - Bic, Tahar - R. Romeo, Eric, Buziuc - Sikorski Rezerve: Marinescu - Buzean, Onanga, Cristea, C. Petre, Danci, Trif CFR Cluj - Viitorul 1-0 (Deac 21) Echipe de start: CFR Cluj: Mincă - Lopes, Mureșan, Larie, Jorge - Deac, Gomelt - Păun, Omrani, Nouvier - Bud Rezerve: Ț. Marc - Peteleu, Horj, Nascimento, Sarbu, Sorsa, Rus Viitorul: Buzbuchi - Rădoi, Țâru, Hodorogea, Boli - Benzar, Nedelcu
LIGA 1: Dinamo, în play-off. Celelalte formații calificate by Răzvan Scarlat () [Corola-website/Journalistic/105227_a_106519]