429 matches
-
în Ephemeris Daco-romana. Annuario della Scuola Romena di Roma V, Roma, 1938 (5 p.). Referința lui Eliade la D. Tudor este cât se poate de exactă, întrucât atât înainte, cât și după război, arheologul a publicat constant articole despre cultul danubian al „cavalerului”, în țară și în străinătate - vezi: „Un nou monument al cavalerului trac descoperit la Tomi. Două camee din județul Romanați”, Cronica numismatică și arheologică XI (1935), București; „Cultul «Cavalerilor Danubieni» în Tomi”, Analele Dobrogei XVII (1936), Cernăuți; „Zum
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
război, arheologul a publicat constant articole despre cultul danubian al „cavalerului”, în țară și în străinătate - vezi: „Un nou monument al cavalerului trac descoperit la Tomi. Două camee din județul Romanați”, Cronica numismatică și arheologică XI (1935), București; „Cultul «Cavalerilor Danubieni» în Tomi”, Analele Dobrogei XVII (1936), Cernăuți; „Zum Kult des Thrakischen Reiters in der Dacia Inferior”, Anzeiger der römisch-germanischen Kommision des deutschen archäologischen Instituts, 22 Oktober 1938, Heft 4, pp. 245-246; „Un nou monument al Cavalerilor danubieni descoperit la Apulum
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
București; „Cultul «Cavalerilor Danubieni» în Tomi”, Analele Dobrogei XVII (1936), Cernăuți; „Zum Kult des Thrakischen Reiters in der Dacia Inferior”, Anzeiger der römisch-germanischen Kommision des deutschen archäologischen Instituts, 22 Oktober 1938, Heft 4, pp. 245-246; „Un nou monument al Cavalerilor danubieni descoperit la Apulum”, Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de ani, București, 1960; „Une nouvelle tablette des Cavaliers danubiens découverte à Sucidava”, Hommages à Léon Hermann, Suppl. Latomus XLIV (1960), Bruxelles; „Nuovi monumenti sui Cavalieri danubiani”, Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Cavalerilor danubieni descoperit la Apulum”, Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de ani, București, 1960; „Une nouvelle tablette des Cavaliers danubiens découverte à Sucidava”, Hommages à Léon Hermann, Suppl. Latomus XLIV (1960), Bruxelles; „Nuovi monumenti sui Cavalieri danubiani”, Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne, Nouvelle Série IV (1960); „Discussioni intorno al culto dei Cavalieri danubiani”, ibidem, V (1961); „Der Kult des donauländischen Reiter”, Das Altertum 8 (1962), Heft 4, Berlin, pp. 234-243; „Relief fragmentar dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
nouvelle tablette des Cavaliers danubiens découverte à Sucidava”, Hommages à Léon Hermann, Suppl. Latomus XLIV (1960), Bruxelles; „Nuovi monumenti sui Cavalieri danubiani”, Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne, Nouvelle Série IV (1960); „Discussioni intorno al culto dei Cavalieri danubiani”, ibidem, V (1961); „Der Kult des donauländischen Reiter”, Das Altertum 8 (1962), Heft 4, Berlin, pp. 234-243; „Relief fragmentar dintr-o reprezentare a Cavalerilor danubieni în Muzeul din Ploiești”, Studii și materiale, județul Prahova I (1968), pp. 34-43; „Cultul Cavalerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
archéologie et d’histoire ancienne, Nouvelle Série IV (1960); „Discussioni intorno al culto dei Cavalieri danubiani”, ibidem, V (1961); „Der Kult des donauländischen Reiter”, Das Altertum 8 (1962), Heft 4, Berlin, pp. 234-243; „Relief fragmentar dintr-o reprezentare a Cavalerilor danubieni în Muzeul din Ploiești”, Studii și materiale, județul Prahova I (1968), pp. 34-43; „Cultul Cavalerilor danubieni”, Magazin istoric IV (1970), 12, pp. 26-32; „Unele aspecte iconografice ale reliefurilor Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G.
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ibidem, V (1961); „Der Kult des donauländischen Reiter”, Das Altertum 8 (1962), Heft 4, Berlin, pp. 234-243; „Relief fragmentar dintr-o reprezentare a Cavalerilor danubieni în Muzeul din Ploiești”, Studii și materiale, județul Prahova I (1968), pp. 34-43; „Cultul Cavalerilor danubieni”, Magazin istoric IV (1970), 12, pp. 26-32; „Unele aspecte iconografice ale reliefurilor Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Berlin, pp. 234-243; „Relief fragmentar dintr-o reprezentare a Cavalerilor danubieni în Muzeul din Ploiești”, Studii și materiale, județul Prahova I (1968), pp. 34-43; „Cultul Cavalerilor danubieni”, Magazin istoric IV (1970), 12, pp. 26-32; „Unele aspecte iconografice ale reliefurilor Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
materiale, județul Prahova I (1968), pp. 34-43; „Cultul Cavalerilor danubieni”, Magazin istoric IV (1970), 12, pp. 26-32; „Unele aspecte iconografice ale reliefurilor Cavalerilor danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
danubieni din Scythia Minor”, Pontica 5 (1971), pp. 503-511; (împreună cu G. Popilian) „Patru monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander plănuia
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander plănuia un ciclu de cercetări asupra lui Mithra - pe lângă Études deja publicate, anticipa probabil o necesară dezvoltare a concluziilor referitoare la cultele danubiene ale „cavalerului” și legăturile cu cele dedicate lui Mithra, cărora li s-ar fi alăturat două alte micromonografii despre cultul lui Mithra în Armenia, respectiv Siria - cf. scrisoarea XXIII, în volumul de față. Dar cercetările sale nu au rămas decât
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato danubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
anume Barbu Catargiu. Mergând practic pe linia deschisă de Ghica în privința progresului limitat și a reformelor graduale, Catargiu, vrând poate să dea o replică la textele emise deja de gruparea liberală în Occident, realiza prin Despre starea socială a Principatelor Danubiene (1855) o detașare categorică de Revoluția de la 1848. Apelând și la expresii care ulterior vor face parte din recuzita politicii românești precum "doctrine periculoase", "parodie revoluționară", "aberațiile comunismului" sau "naivi sau suficient de perverși"41 atunci când se referea la liberali
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
f.a., p. 160. 36 Ibidem. 37 Dan Simionescu, Din istoria presei românești, București, Editura Cartea Românească, 1931, p. 17. 38 Laurențiu Vlad, Conservatorismul românesc, ... p. 12. 39 Ibidem. 40 Ibidem, p. 36. 41 Barbu Catargiu, "Despre starea socială a Principatelor danubiene", în op. cit., p. 62. 42 Grigore Chiriță, Societatea din Principatele Unite în perioada constituirii statului național 1856-1866, București, Editura Academiei, 2004, p. 235. 43 Barbu Catargiu, op. cit., p. 63. 44 Laurențiu Vlad, op. cit., p. 95. 45 Ibidem, p. 6. 46
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Tulcea, unde va fi funcționar în administrația de stat a orașului și profesor la o școală de meserii. Un volum de poezii, În brațele Deltei, îi apare târziu, în 1980. S. cultivă, cuminte, o poezie a stepei și a deltei danubiene, locuri unde „roua tremură” în spicul de grâu, iar „stelele cad bulgări în marele Nimic”. Versurile sunt fără fior liric, mai mult declarative, obținând uneori contururi ornate cu imagini plastice izbutite, cu reminiscențe ale simbolismului de tinerețe. SCRIERI: În brațele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289720_a_291049]
-
După epoca lui Carol cel Mare, centrele artistice se deplasează din Franța, în care multe scriptoria sînt distruse de invaziile nomade, spre Germania primilor trei Otton. În afară de Fulda, cea mai mare parte a atelierelor se regrupează în regiunile renană și danubiană. Se disting patru școli renane: cea din Reichenau, care a preluat ștafeta de la Saint-Gall; școala mosellană, ale cărei principale cente erau Saint-Maximin de Trčves și Saint-Willibrord de Echternach; școala din Renania Mijlocie (Alsacia, Palatinat) a cărei operă celebră, Hortus deliciarum
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de la Saint-Gall; școala mosellană, ale cărei principale cente erau Saint-Maximin de Trčves și Saint-Willibrord de Echternach; școala din Renania Mijlocie (Alsacia, Palatinat) a cărei operă celebră, Hortus deliciarum, a fost distrusă în 1870; școala souabă. Se cunosc și două școli danubiene, cele din Regensburg și Salzburg. În Franța, abațiile își revin după invaziile normanzilor. Scriptoria au o producție variată, marcată de diverse influențe exterioare. Se distinge o contribuție engleză în abațiile din nord (Saint-Bertin de Saint-Omer, Saint-Vaast de Arras, Anchin, Marchiennes
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
din 1480 pînă în 1489 și 40 din 1490 pînă în 1500. De această dezvoltare a beneficiat mai întîi Germania; se tipărea în 20 de orașe înainte de 1480 și în alte 40 înainte de 1501, mai ales în regiunile renană și danubiană; la acestea trebuie adăugate 5 orașe din Elveția germanică și 4 din Alsacia. Țările de Jos, apropiate de Germania și patrie a vechilor tipărituri, au cunoscut o dezvoltare rapidă (se tipărea în 19 orașe înainte de 1484) și densă (13 orașe
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în anul 2002 producția medie a fost de cca. 100 buc., mai mică decât cea la nivel județean (165 buc.). IV. 1.6. Vânatul și piscicultura Vânatul și piscicultura s-au practicat în toate epocile istorice, în tot spațiul carpato - danubiano -pontic, fiind atestate de dovezi arheologice, documentare, lexicale. Unii istorici consideră că pescuitul se practică încă de pe timpul conlocuirii românilor cu slavii, termenii de „iaz” și „râmnic” fiind de origine slavă . În zona Șipote, construcția iazurilor și pescuitul au constituit
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zile de a-și da hotărârea, Curtea permanentă de justiție internațională, Austria și Germania au declarat că renunță la realizarea uniunii vamale. Statele Micii Înțelegeri au devenit neliniștite față de atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
devenit neliniștite față de atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
atitudinea Franței care propunea o nouă formă de plan al Confederației danubiene inspirat de Ungaria. La 22 martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
martie 1932, E. Beneš declară în fața Comisiei de Afaceri străine a Camerei că guvernul său se opune ideii de Confederație danubiană. Planul confederației danubiene a fost inspirat de guvernul francez Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care acel că, dacă statele mici încep discuțiunea între ele și nu se înțeleg, acordul danubian este sfârșit
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care acel că, dacă statele mici încep discuțiunea între ele și nu se înțeleg, acordul danubian este sfârșit pentru totdeauna și restaurarea Europei în genere va fi periclitată ” declara Nicolae Titulescu . După eșecul planului Tardieu, chiar în mai și iunie 1932, Titulescu și Beneš au continuat convorbirile, în scopul de a păstra din planul Tardieu ideile
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Italia fascistă, Europa centrală și Balcanii căpătaseră în planurile sale o mare importanță. Pentru a le domina a fost inventată formulă Illyricum, care-i permitea, pornind de la teza de reconstituire a vechiului Imperiu roman, să pătrundă nu numai în regiunea danubiană, ci și în inima Balcanilor. Dictatorul fascist al Italiei, Benito Mussolini, a conceput în această perioadă proiectul de organizare europeană sub egida celor patru mari puteri, la adăpostul cărora el spera să realizeze scopurile expansioniste ale Italiei fasciste. La Torino
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]